Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 561/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIE NR. 561/R-CONT

Ședința publică din 22 Mai 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Constantina Duțescu

JUDECĂTOR 2: Gina Achim

JUDECĂTOR 3: Andreea Tabacu

Grefier - -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, domiciliat în Pitești,-, -.9,.A,.4,.18, județul A, împotriva sentinței civile nr.507/CF din 03 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă- complet specializat în soluționarea litigiilor de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele-pârâte DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura, legal îndeplinită.

Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 15 mai 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

Pronunțarea asupra recursului s-a amânat la data de 22 mai 2009, când în urma deliberării s-a pronunțat următoarea decizie.

CURTEA

Asupra recursului civil de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 30.06.2008 reclamantul a chemat în judecată pe pârâtele A și Pitești, solicitând:

1.- anularea deciziei nr-1/03.06.2008 emisă de A privind soluționarea contestației formulate și înregistrate sub nr. 22114/20.05.2008;

2.- anularea actului administrativ fiscal în baza căruia a fost obligat să plătească taxa specială de înmatriculare pentru autoturisme și autovehicule;

3.- restituirea sumei de 3484 lei plătită cu titlu de taxă specială la prima înmatriculare și obligarea la plata dobânzii aferente acestei sume, începând cu data de 01.02.2008.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a achiziționat din Germania un autoturism marca AUDI A4 AVANT cu factura nr. 2007/293.

Autoturismul are an de fabricație 2006, motor 1896 cm3, carburant motorină și pentru a putea face înmatricularea a fost obligat să plătească suma de 3484 lei reprezentând taxa de înmatriculare auto, în total dezacord cu prevederile art.148 alin.2 din Constituția României.

La dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri.

La data de 17.09.2008 pârâta Pitești a formulat întâmpinare invocând pe această cale excepția inadmisibilității acțiunii formulate de reclamant.

În același sens, la data de 22.09.2008 Aaf ormulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive și lipsa inadmisibilității acțiunii.

Prin sentința nr. 507/CF/03 2008 TRIBUNALUL ARGEȘ SECȚIA CIVILĂ Complet specializat în soluționarea litigiilor de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A și a respins excepțiile inadmisibilității acțiunii formulate de reclamant, excepții invocate de pârâtele A și Administrația Finanțelor Publice Pitești.

Instanța a respins acțiunea formulată de reclamantul domiciliat în Pitești,-, -.A,.4,.18, jud. în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A cu sediul în Pitești,-, jud. A și FINANȚELOR PUBLICE P cu sediul în Pitești,-, jud.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că actul a cărei anulare o solicită reclamantul și de care depinde restituirea taxei auto este actul administrativ fiscal în baza căruia a fost obligat să plătească suma de 3484 lei. Această sumă a fost achitată iar actele a căror anulare se solicită au fost întocmite de către pârâta Pitești.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii invocată de ambele pârâte, tribunalul a reținut că actul a cărui anulare se solicită constituie un act administrativ fiscal în sensul art. 41 din OG nr. 92/2003.

Pe fondul cauzei, instanța a reținut că potrivit disp.art. 214 ind. 1 din Codul fiscal taxa achitată de reclamant a fost în mod corect și legal percepută. în vigoare la data importului autoturismului de către reclamant, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, solicitând admiterea recursului.

În motivare s-a arătat că, hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină și cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii.

Se arată că instanța de fond nu face nici un fel de referire la motivele admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei DGFP

Se arată că potrivit HG nr.44/2004, taxa în discuție se plătește la unitățile trezoreriei statului, astfel că DGFP are atribuții de colectare a veniturilor bugetului de stat și a impunerilor fiscale, suma intrând în contul său.

De asemenea, în contestația formulată la 20.05.2008 la DGFP A, reclamantul a arătat că cererea de restituire a taxei auto, înregistrată la Pitești la 22.04.2008, a fost respinsă prin decizia nr-5/5.05.2008 de către Pitești.

Se susține că refuzul primit la 3.06.2008 de la DGFP A referitor la contestația depusă la 20.05.2008, reprezintă un refuz nejustificat care poate fi atacat la instanța de contencios administrativ competent.

Modul de soluționare al excepțiilor inadmisibilității și a lipsei calității procesuale pasive a DGFP A, nu respectă dispozițiile art.137 alin.1 Cod procedură civilă, ultima excepție fiind soluționată și cu încălcarea dispozițiilor Ordinului nr.1899/2004.

Pe fond se susține că urmare a aderării României la Uniunea Europeană în aplicarea art.148 alin.2 și 4 din Constituția României, art.90 din, a devenit direct aplicabil ca și jurisprudența Curții de Justiție Europene, fiind invocate expres cauza Costa / Enel - 1964 și - 1976.

Se arată că hotărârea este lipsită de temei legal fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

Art.90 paragraf 1 din, arată că nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, discriminarea fiscală între produsele importate și cele provenind de pe piața internă fiind interzisă. Taxa specială auto a fost aplicată inițial pentru toate autovehiculele, iar după adoptare OUG nr.110/2006 a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele inclusiv comerciale.

Se susține că este esențial faptul că această taxă specială, percepută cu ocazia primei înmatriculări în România, nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în Româna. Așadar, pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării, se percepe taxă, încălcându-e principiul liberei circulații a mărfurilor consacrat în art.25 din.

Este invocată jurisprudența a, în cauza Weigel (2004) apropo de formele de protecție ce decurg din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.

Analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a probatoriului administrat în cauză, instanța constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Reclamantul a achiziționat din Germania un autoturism înmatriculat la data cumpărării în Germania, solicitând înmatricularea acestuia în România ulterior cumpărării.

A fost obligat să achite o taxă de primă înmatriculare în România, plătită la 01.02.2008, în temeiul art. 214 indice 1 din nr. 571/2003, în vigoare la data respectivă.

Această taxă este contrară dreptului comunitar - art. 90 din, care este direct aplicabil și care are caracter prioritar față de reglementarea internă, care trebuie să fie elaborată în conformitate cu dispozițiile comunitare.

Potrivit art. 90 din Tratatul Comunităților Europene nici un stat membru nu poate aplica direct sau indirect produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, discriminarea fiscală între produsele importate și cele provenind de pe piața internă fiind interzisă.

Taxa nu a fost percepută reclamantului pentru traversarea frontierei de stat astfel că nu sunt incidente dispozițiile ar. 25 din Tratat așa cum afirmă reclamantul, însă în cauză, în temeiul art.148 alin.2 și 4 din Constituția României, se reține aplicarea directă a art.90 din.

Se constată că taxa percepută recurentului este contrarie Tratatului, aspect constatat într-o jurisprudență constantă a instanțelor interne, față de faptul că petentul a cerut înmatricularea unui autoturism deja înmatriculat în alt stat membru al Uniunii Europene, pentru care în România s-a cerut o taxă, care determină o diferență față de autoturismele second - hand deja înmatriculate în România. Pentru acestea din urmă, în ipoteza înstrăinării nu s-ar mai percepe o nouă taxă, fiind deja înmatriculate în România.

Astfel, taxa specială de înmatriculare în vigoare la data perceperii acesteia nu se percepea și pentru autoturismele second - hand înmatriculate în România ceea ce descurajează achiziționarea unor asemenea autoturisme din alte state membre.

Această taxă a fost reținută ca fiind contrară dreptului comunitar originar și prin somarea autorităților interne din partea organelor Uniunii Europene în sensul înlăturării acestei taxe. Drept dovadă stă și faptul că prin OUG nr. 50/20058 această taxă a fost abrogată.

Faptul că ulterior taxa a fost abrogată prin OUG nr. 50/2008, care a instituit o taxă de poluare la înmatricularea autovehiculului, nu are relevanță sub aspectul compensării și restituirii diferenței, deoarece această a doua taxă are o natură juridică diferită, fiind întemeiată și justificată pe alte considerente.

De asemenea compatibilitatea acesteia cu dreptul comunitar direct aplicabil nu are relevanță atâta vreme cât se constată că prima taxă este contrară art. 90 din iar cea de-a doua taxă, instituită prin OUG nr. 50/2008 nu poate primi efecte retroactive.

Pe de altă parte, față de susținerile din întâmpinare, se reține că în considerarea celei de-a doua condiții prevăzute de art. 90 din Tratat (să existe o similitudine sau un "raport de concurență" între produsele importate vizate de taxă și produsele interne favorizate) nu se impune compararea situației autoturismelor de mâna a doua achiziționate în alte state membre cu cele noi, situația lor fiind diferită. Faptul că se percepe o taxă pentru acestea din urmă nu are relevanță, similitudinea produselor avută în vedere de tratat, determinând necesitatea comparării situației autoturismelor de aceeași natură, respectiv second - hand iar nu pe acestea cu cele noi.

Așadar, taxa nu a fost percepută în conformitate cu dispozițiile comunitare, astfel că față de prioritatea dreptului comunitar în raport cu norma internă, se va dispune restituirea taxei achitată cu încălcarea Tratatului. Suma se va actualiza cu indicele de inflație, pentru a asigura aceeași putere de cumpărare, cererea de dobânzi în temeiul art. 1082.civ. neputând fi primită față de faptul că la data perceperii sumei pârâtele erau ținute de o dispoziție legală pentru solicitarea taxei, astfel că aceasta nu le poate fi imputată.

Cât privește calitatea procesuală pasivă a pârâtei DGFP A se constată că aceasta are potrivit art. 1 alin. 3.proc.fisc. atribuții în administrarea veniturilor bugetare.

De asemenea potrivit art. 214 indice 1 alin. 3 din nr. 571/2003, în temeiul cărora a fost percepută taxa, umele reprezentând taxă specială erau datorate bugetului de stat.

Potrivit anexei 2 din HG nr. 495/2007, în vigoare la data achitării taxei, Direcțiile generale ale finanțelor publice județene sunt instituții cu personalitate juridică iar în subordinea lor funcționează administrațiile finanțelor publice municipale. Dispoziția relativă la subordonarea administrațiilor finanțelor municipale a fost preluată și în actuala HG nr. 109/2009 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală - anexa 2.

Totodată potrivit art. 1 alin. 3 lit. c) din OG nr. 92/2003 prin administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat se înțelege ansamblul activităților desfășurate de organele fiscale în legătură cu soluționarea contestațiilor împotriva actelor administrative fiscale. Or, DGFP a fost învestită cu soluționarea contestației la actul administrative fiscal ( 10 dosar fond) fiind competentă potrivit art. 205 și urm. proc.fisc. cu soluționarea acesteia, astfel că având atribuții în administrarea veniturilor bugetare, justifică și cerința calității procesuale pasive.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312.proc.civ. rap. la art. 90 din Tratatul CE, se va admite recursul se va modifica sentința și vor fi obligate pârâtele la plata sumei de 3484 lei, actualizată cu indicele de inflație de la data de 01.02.2008 la data plății efective.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de, domiciliat în Pitești,-, -.9,.A,.4,.18, județul A, împotriva sentinței civile nr.507/CF din 03 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă- complet specializat în soluționarea litigiilor de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele-pârâte DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE.

Modifică sentința de mai sus, iar pe fond admite acțiunea.

Anulează cele două acte administrative cu consecința restituirii sumei de 3484 lei, reactualizată de la data de 01.02.2008 la data plății efective.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 mai 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Grefier,

Red.

TC/4 ex.

28.05.2008

Jud fond.

Președinte:Constantina Duțescu
Judecători:Constantina Duțescu, Gina Achim, Andreea Tabacu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 561/2009. Curtea de Apel Pitesti