Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 59/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 59
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Duboșaru Rodica
JUDECĂTORI: Duboșaru Rodica, Tudose Ana Roxana Stoicescu
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta - -, cu sediul în, Județ P împotriva sentinței nr.442 din data de 29.10.2008, pronunțate de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ- DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P,str. - -, nr. 22, Județ
Recursul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 2 lei,
potrivit chitanței nr. - și timbru judiciar de 0,15 lei, ce au fost anulate de către instanță și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a răspuns consilier juridic reprezentând intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice, lipsă fiind recurenta - 94 SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul este motivat și netimbrat, după care:
Având cuvântul consilier juridic pentru intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice P, invocă excepția netimbrării recursului, precizând că în situația în care până la sfârșitul ședinței se va îndeplini această obligație, pe fond solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea rămâne în pronunțare, după care se prezintă în instanță avocat, reprezentând recurenta - 94 SRL în baza împuternicirii nr.0501 pe care o depune la dosar, mai depune chitanța nr. - prin care face dovada achitării taxei de timbru în sumă de 2 lei și timbre judiciare în cuantum de 0,15 lei ce au fost anulate de către instanță și atașate la dosar, după care solicită acordarea cuvântului în dezbateri.
Curtea ia act că a fost achitată taxa de timbru și acordă cuvântul reprezentantului recurentei, în susținerea recursului.
Având cuvântul avocat, pentru recurenta - 94 SRL, față de motivele expuse pe larg în recurs, solicită să se constate că lucrările de
reparații la acoperiș efectuate în baza contractului de reparații nr.18/12.10.2004 autorizației de reparații nr.38/28.07.2004, nu a generat un nou edificiu sau
modificarea substanțială a investiției inițiale, nu a generat venituri suplimentare conform art.7 din Normele Metodologice din 29.12.1997, ci a reprezentat o reparație, repunerea în funcțiune a unui mijloc fix existent, drept pentru care conform art.9 alin.3 și 4 din Normele Metodologice este o cheltuială deductibilă cuantificabilă ca lucrare de reparație, urmând a se deduce cheltuielile și a se exonera recurenta de la plata impozitului.
În temeiul art. 312 pr. civ. solicită admiterea recursului și pe fond modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul anulării parțiale a deciziei de impunere nr.4529/10.08.2007, anulării în tot a deciziei 98/2008 și exonerarea recurentei de plata impozitului.
Solicită cheltuieli de judecată potrivit chitanței pe care o depune la dosar.
CURTEA
Asupra recursului față constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub
nr- reclamanta - - a solicitat în contradictoriu cu DGFP PH anularea în parte a deciziei de impunere nr.4529/10.08.2007 și a raportului fiscal 4529/10.08.2007, cât și anularea în tot a deciziei 98/9.11.2007.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat ca în urma controlului efectuat la sediul societății, ce a vizat perioada 1.01.2004- 31.05.2007, s-a reținut că pentru anul fiscal 2004, aceasta ar fi declarat un impozit pe profit mai mic decât cel constatat de organele inspecției fiscale.
A arătat reclamanta că în mod greșit s-a considerat că cheltuielile de întreținere și reparații ar reprezenta o modernizare care sporește gradul de confort al mijlocului fix, cei doi inspectori fiscali depășindu-și atribuțiile, încălcând disp.art.94 alin.4 din OG 92/2003.
Reclamanta a mai susținut că autorizația de construire nr.5865/20.08.2000, contractul nr.18/12.10.2004 și facturile fiscale prezentate, dovedesc efectuarea unor lucrări de reparații la acoperișul și ferestrele imobilului, suma de 57.754 lei fiind o cheltuială deductibilă necesară si utilă societății.
Pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat
respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri si expertize tehnice specialitatea construcții și contabilitate.
Prin sentința nr. 442/29.10.2008, Tribunalul Prahovaa respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamanta - 94 SRL.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că reclamanta
contestat în parte decizia de impunere 4529/10.08.2007 și raportul fiscal 4529/10.08.2007, și în tot decizia nr.98/9.11.2007.
Astfel, în urma controlului efectuat la data de 8.08.2007 ce a avut ca obiectiv verificarea modului de evidențiere, declarare și virare a obligațiilor fiscale datorate către bugetul general consolidat al statului, în perioada 1.01.2004-31.05.2007 s-a întocmit raportul de inspecție fiscală din data de 8.08.2007 și ulterior, decizia de impunere nr.4529/10.08.2007.
S-a mai constatat că în lunile septembrie, noiembrie si decembrie 2004, reclamanta a înregistrat în cheltuielile de exploatare suma de 57.754 lei reprezentând lucrări de modernizare efectuate la cheltuielile din patrimoniu fără a majora valoarea de inventar a acestora: în septembrie și decembrie 2004 fost înregistrată în cheltuielile de exploatare suma de 33.464 lei prin efectuarea înregistrării contabile "cheltuieli cu materiile prime", "imobilizări corporale in curs de execuție ", materiale de construcție fiind achiziționate în perioada septembrie-noiembrie 2003 si înregistrate inițial în contul contabil "imobilizări corporale în curs de execuție "; in lunile noiembrie și decembrie 2004 fost înregistrată în cheltuielile de exploatare suma de 24.291 prin efectuarea înregistrării contabile "cheltuieli cu întreținerea și reparațiile", "furnizori".
A mai reținut prima instanță că, potrivit contractului nr. 18 /2004, încheiat cu - SRL, lucrările efectuate au avut ca scop înlocuirea acoperișului vechi cu materiale noi, care să asigure rezistența necesară, iar din raportul de expertiză or, rezultă că soluția executată prin consolidarea construcției aduce un plus de spațiu locativ la mansardă, lucru confirmat și de către expertul contabil -; având în vedere aceste aprecieri, prima instanță a reținut că s-a constat în mod corect de către organele fiscale încălcarea prevederilor art. 24 alin.6 lit. a din Codul fiscal, aceste cheltuieli fiind nedeductibile la calculul profitului impozabil, aferent anului 2004.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta - 94 SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea acestuia s-a arătat că hotărârea este nelegală și netemeinică, întrucât s-a făcut o aplicare greșită a legii în legătură cu noțiunile juridice de cheltuieli de investiție nedeductibile. Astfel, se susține că prin repararea acoperișului deteriorat în totalitate de furtuni, nu s-au îmbunătățit performanțele inițiale ale clădirii și nu s-a dovedit obținerea vreunei sume ca venit suplimentar, astfel că încadrarea acestor cheltuieli în contul 601 și 611, ca fiind deductibile, este corectă.
Un al doilea motiv de recurs este acela că, hotărârea nu este fondată pe mijloacele de probă administrate, ci pe dovezi inexistente, nefiind luate în considerare contractul de reparație nr. 18/12.10.2004, factura nr. -/28.12.2004, și nici autorizația de reparații AC 38/28.07.2004, care indicau clar faptul că reparațiile efectuate la șarpantă, au avut ca scop repararea acesteia, și nu constituie o nouă investiție.
Se mai susține și faptul că afirmațiile sale sunt susținute de raportul de expertiză construcții civile, iar cealaltă lucrarea de specialitate cu profil contabil, este contradictorie față de concluziile celui dintâi.
Deși legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare, dar la termenul din data de 19 ianuarie 2009, a invocat excepția netimbrării recursului, iar pe fond a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.
Examinând recursul de față, prin prisma textelor de lege incidente, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și raportat la criticile formulate, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește excepția netimbrării recursului invocată de către intimată, pe care instanța o va analiza înainte de a intra în cercetarea fondului, în baza
art. 137 pr. civ. Curtea o va respinge ca fiind neîntemeiată, atâta vreme cât la același termen de judecată la care a fost invocată, recurenta a depus la dosar chitanța Seria - 5 nr. -, precum și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, făcând dovada îndeplinirii la timp a obligației procedurale de timbrare a cererii de recurs.
În ceea ce privește fondul acestei cereri, Curtea reține că susținerile pe care se întemeiază atât cererea introductivă de instanță cât și prezentul recurs, se centrează îndeosebi pe nemulțumirea reclamantei legată de încadrarea cheltuielilor pe care le-a efectuat în legătură cu construcția ce îi aparține la nivelul anului 2004, ca fiind cheltuieli nedeductibile din profitul impozabil.
Așa cum a apreciat în mod corect prima instanță, conform art. 24 alin. 3 lit. d din Legea 571/2003, sunt asimilate mijloacelor fixe amortizabile, investițiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare, realizate în scopul îmbunătățirii parametrilor tehnici inițiali, și care conduc la obținerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix.
Așa cum rezultă din conținutul raportului de expertiză, expert contabil -, coroborate cu concluziile expertului or, prin respectiva lucrare în întregul ei, se creează un plus de spațiu locativ, investiție de natură a crea venituri suplimentare. În acest context, susținerile recurentei în sensul că aceste aprecieri ale expertului ar fi contradictorii față de afirmațiile expertului or, sunt nefondate.
Acesta face ca organele fiscale să fi apreciat prin actele întocmite, în prezent contestate, că aceste lucrări reprezintă de fapt lucrări de investiții efectuate la clădiri existente în patrimoniu, ce determină creșterea gradului de utilizare a activului, dovadă în plus fiind și modificarea autorizației de construire inițială, cu o alta, care redenumește învelitoarea tip terasă ca fiind " șarpantă din lemn tip mansardă", sintagmă care induce indubitabil ideea creării unui spațiu suplimentar.
Având în vedere aceste argumente, ambele motive de recurs vizând aplicarea greșită a legii dar și interpretarea incorectă a probelor, au caracter nefondat.
În consecință, în baza art. 312 alin. 1 pr. civ., Curtea va respinge recursul, iar în baza art. 274 pr. civ. va respinge ca neîntemeiată cererea recurentei privind acordarea cheltuielilor de judecată, câtă vreme aceasta este partea care a pierdut procesul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția netimbrării recursului invocată de intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice.
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta - -, cu sediul în, Județ P împotriva sentinței nr. 442 din data de 29.10.2008, pronunțate de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ- DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P,str. - -, nr. 22, Județ
Respinge cererea recurentului privind acordarea cheltuielilor de
judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 ianuarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Duboșaru Rodica, Tudose Ana Roxana Stoicescu
- - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
f- Tribunalul Prahova
red.
tehnored. DL
2 ex.22.01.2009
Președinte:Duboșaru RodicaJudecători:Duboșaru Rodica, Tudose Ana Roxana Stoicescu
