Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 654/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 654/ DOSAR NR-
Ședința publică de la 16 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa judecător
JUDECĂTORI: Marcela Comșa, Silviu Gabriel Barbu, Mirena judecător
- - - judecător
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanta - --- SRL și de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice B împotriva sentinței civile nr. 716/CA din 30.06.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect anulare act control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 6 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar, concluzii scrise și în vederea deliberării, în baza art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea cauzei la data de 13 octombrie 2009, apoi la data de 16 octombrie 2009.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 716/CA din 30.06.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, s-a admis în parte contestația formulată de contestatoarea - --- SRL în contradictoriu cu intimata -DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B și în consecință: a fost obligată intimata să soluționeze pe fond cererea de reverificare pentru recuperare TVA înregistrată la intimată la data de 18.02.2008.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
În lunile mai-august 2007, contestatoarea - --- SRL (fostă - - - DE SRL) a colectat TVA în valoare de 264.191 lei, aferentă facturilor reprezentând livrări intracomunitare de mărfuri care nu îndeplineau condițiile de scutire cu drept de deducere, prin nedeținerea documentelor de justificare a operațiunii.
Contestatoarea susține că, după primirea acestor documente in luna septembrie 2007, procedat la stornarea TVA colectată la valoarea aferentă facturilor menționate anterior, iar prin cererea înregistrată la DGFP B sub nr.8322/18.02.2008 a solicitat reverificarea pentru recuperarea de TVA.
Deoarece intimata DGFP B nu a răspuns la această cerere, contestatoarea a revenit cu cereri noi la data de 03.06.2008 și 29.08.2008, iar la data de 08.09.2008 a introdus prezenta acțiune, prin care a solicitat ca instanța de fond să dispună rambursarea TVA și obligarea intimatei la dobânzi.
În timpul judecății, respectiv la data de 7.11.2008, în urma controlului efectuat de inspectorii intimatei a fost emis Procesul verbal depus la filele 43-52 vol. I dosar, prin care a fost apreciată neîntemeiată cererea de reverificare deoarece această cerere a fost depusă după mai mult de 90 de zile de la data emiterii facturilor.
S-a verificat dacă cererea de reverificarea pentru recuperarea de TVA a fost soluționată de intimata DGFP, deoarece contestatoarea se poate plânge la instanță doar împotriva soluției dată pe cale administrativă, iar nu să facă direct cerere de rambursare.
Din Procesul verbal din data de 7.11.2008 s-a reținut că cererea contestatoarei a fost apreciată ca fiind depusă după termenul de 90 de zile prevăzut de art.1 alin.6 din Ordinul nr.1503/5.10.2007.
În drept s-au avut în vedere următoarele dispoziții legale:
Art.143 alin.1 lit.a-i și alin.2, precum și art.144^1 din Codul fiscal, ultimele dispoziții, art.105 alin.3 din OG nr.92/2003 privind Cod procedură fiscală, art.1 alin.2 și 6 din nr.1503/5.10.2007 pentru modificarea Instrucțiunilor de aplicare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru operațiunile prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. a) - i), art. 143 alin. (2) și art. 144^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.222/2006.
Toate aceste dispoziții legale au fost interpretate eronat de intimată la data întocmirii Procesului verbal din data de 7.11.2008. Aceasta deoarece în Codul d e procedură fiscală nu este prevăzut nici un termen pentru formularea cererii de reverificare, iar dispozițiile nr.1503/5.10.2007 trebuie avute în vedere în ansamblul lor și nu fragmentar.
Că este așa rezultă și din adresa nr.-/15.10.2008 emisă de Direcția Generală de Inspecție Fiscală din cadrul ANAF, în care se arată că, deși dispozițiile art.1 alin.6 din Cap.I -Anexa I la nr.1503/2007 referitoare la posibilitatea reverificării în scopul justificării scutirii de taxă pe valoare adăugată au intrat în vigoare la data de 16.10.2007, se consideră că persoana impozabilă poate solicita organelor fiscale competente reverificarea perioadei anterioare acestui ordin, în conformitate cu prevederile OG nr.92/2003 privind Cod procedură fiscală, fiind descrise în acest sens dispozițiile art.105 alin.3 din acest act normativ.
Ori, în cauză intimata nu a făcut reverificarea pentru a stabili dacă se impune sau nu rambursarea de TVA pentru perioada mai-august 2007, ci s-a limitat să arate că cererea nu a fost formulată în termenul de 90 de zile, fără să aibă însă în vedere că cererea a fost formulată în termenul de prescripție prevăzut de alin.6 al art.1 din nr.1503/5.10.2007.
Instanța de fond a apreciat că se impunea ca intimata să analizeze pe fond cererea de efectuare a controlului în vederea recuperării de TVA, astfel cum a fost formulată de contestatoare.
Raportat considerentelor de fapt și de drept expuse s-a admis în parte acțiunea contestatoarei, în sensul că intimata a fost obligată să soluționeze pe fond cererea de reverificare pentru recuperare TVA, înregistrată la data de 18.02.2008.
S-a apreciat că instanța nu poate să dispună rambursarea de TVA câtă vreme nu s-a dispus asupra acestei cereri pe cale administrativă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât reclamanta - --- SRL cât și pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs reclamanta arată că s-au interpretat greșit dispozițiile art. 8 alin 1 coroborate cu cele ale art. 1 alin 1 și art. 2 alin. 1 lit. h din Legea 554/2004, cererea sa de rambursare TVA a fost depusă la 18.02.2008 și până la data sesizării instanței 8.09.2008 nu i s-a răspuns, trebuia să se dispună obligarea intimatei la rambursarea sumei de 264.191 lei și la dobânzile aferente.
Direcția Generală a Finanțelor Publice BBp recizează că în 5.11.2008 echipa de inspecție fiscală s-a deplasat la sediul reclamantei pentru a verifica datele suplimentare necunoscute inspectorilor la data soluționării cererilor de rambursare. Deciziile de impunere încheiate în urma efectuării inspecțiilor fiscale parțiale nu au fost contestate în termen. În procesul verbal din 7.11.2008 se precizează faptul că: analizând natura operațiunilor efectuate de agentul economic pentru care acesta solicită reverificarea, consideră că aceste operațiuni prin natura lor nu constituie operațiuni care să permită operatorilor economici să fie în posesia documentelor justificative scutirii de TVA cu drept de deducere la data declarării acestora în decontul TVA lunar respectiv primirea acestor documente în 25 de zile de la data emiterii facturilor. Totodată în cuprinsul procesului verbal se prevede că: " operatorul economic nu poate invoca pentru corecțiile efectuate în luna septembrie 2007 la facturile emise inițial în lunile iunie, iulie, august 2007, prevederile act. 81/1 din HG nr. 44/2004 și completările ulterioare", deoarece aceste prevederi intră în vigoare începând cu data de 01.01.2008 prin HG nr. 1579/19.12.2007 și se referă la corectarea unei facturi emise inițial cu TVA. Prima instanță nu s-a referit la aceste aspecte. Reclamanta a emis facturi cu drept de deducere pentru livrările intracomunitare din perioada mai 2007 - august 2007 fără aplicarea regimului de taxare și a corectat aceste facturi în luna septembrie 2007 prin stornarea lor și emiterea altor facturi scutite de drept de deducere aferente livrărilor menționate mai sus, deci nu se încadrează în prevederile HG nr. 1579/19.12.2007.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința civilă atacată raportat la motivele de recurs invocate Curtea constată că ambele recursuri sunt nefondate.
Ordinul Nr. 1503 din 5 octombrie 2007pentru modificarea Instrucțiunilor de aplicare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru operațiunile prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. a) - i), art. 143 alin. (2) și art. 144^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.222/2006
emis de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR era în vigoare la data depunerii cererii de reverificare formulată de reclamantă. (18.02.2008) Conform art. 1 (6) Dacă inspecția fiscală a fost deja efectuată și, ulterior expirării termenului prevăzut la alin. (2), fără să depășească termenul legal de prescripție, persoana impozabilă intră în posesia documentelor de justificare a scutirii de taxă, poate solicita organelor fiscale competente reverificarea perioadei respective, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată, cu modificările ulterioare.
Și prevederile incidente din Codul fiscal (art. 143 alin. (1) lit. a) - i), art. 143 alin. (2) și art. 144^1) și din Codul d e procedură fiscală( art. 105 alin 3) au fost corect reținute de prima instanță.
Direcția Generală a Finanțelor Publice B nu a soluționat pe fond cererea reclamantei - --- SRL, cerere depusă în interiorul termenului de prescripție. Constatând acest aspect nu s-au mai analizat celelalte aspecte invocate de părți privind temeinicia cererii de rambursare a TVA.
Într-adevăr pârâta nu a răspuns în termen reclamantei, dar se impune totuși soluționarea pe cale administrativă, de către organele fiscale abilitate a cererii acesteia. Întârzierea soluționării cererii poate fi un motiv de obligare la daune (dobânzi de întârziere). Instanța de judecată nu se poate substitui organelor fiscale de inspecție. Ea doar verifică legalitatea și temeinicia raportului de inspecție fiscală respectiv deciziile emise ca urmare a întocmirii acestui raport și decizia de soluționare a contestației formulate la acestea.
Toate celelalte argumente ale recurentelor vizează fondul cauzei, nu legalitatea sentinței atacate.
Pentru toate aceste considerente, Curtea în baza art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct 9 și art. 304 indice 1 Cod procedură civilă urmează să respingă recursurile declarate
Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de recurentele reclamanta - --- SRL și de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B împotriva sentinței civile nr. 716/CA/30.06.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.10.2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - - -
Grefier
Red.// 23.10.2009
Dact. /2.11.2009
- 4 ex.
Jud. fond
.
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Silviu Gabriel Barbu, Mirena
