Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 732/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.732
Ședința publică din data de 27 mai 2008
PREȘEDINTE: Giurgiu Afrodita G -
JUDECĂTORI: Giurgiu Afrodita, Nițu Teodor Chirica Elena
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta P, cu sediul în P,-, jud. P împotriva sentinței nr. 111 din data de 26 februarie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamanta - -, cu sediul în P,-, jud.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenta-pârâtă P, prin consilier juridic și intimata-reclamantă - -, prin consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Intimata-reclamantă - -, prin consilier juridic, depune întâmpinare, copie brevet de invenție nr. -/28.03.2008+anexă și extras din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție.
Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurenta-pârâtă P, prin consilier juridic, arată că soluția instanței de fond a fost pronunțată cu interpretarea greșită a textelor legale.
Astfel HG. nr. 1585/2002 a acordat facilități și scutiri de la plata impozitului pe profit pentru titularii brevetelor de invenție. Printre condițiile stipulate pentru acordarea acestor facilități se regăsește și cea privind necesitatea existenței unei copii certificate pentru conformitate a hotărârii definitive a de acordare a brevetului de invenție.
În opinia organului fiscal dreptul exclusiv de protecție conferit de dispozițiile art. 33 din Legea nr. 64/1991 nu echivalează cu dreptul de a beneficia de facilitatea fiscală de la aceeași dată.
Întrucât la data efectuării controlului fiscal reclamanta nu a putut prezenta copia certificată pentru conformitate a hotărârii definitive a de acordare a brevetului de invenție, în mod corect au fost stabilite obligațiile fiscale în sarcina acesteia, astfel că se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.
Intimata-reclamantă - -, prin consilier juridic, arată că în mod surprinzător recurenta invocă prevederile nr.HG 1585/2002, privind
normele metodologice de aplicare a Legii nr. 64/1991, ignorând în mod deliberat faptul că aceste norme sunt edictate în executarea și nu în completarea legii.
Se arată că dispozițiile art.73 din Legea nr. 64/1991 și art. 38 din Legea nr.571/2003 au fost menținute de fiecare dată când au apărut modificări ale acestor acte normative.
Astfel, scutirea de plata impozitului este valabilă în primii 5 ani de la prima aplicare, calculați de la data începerii aplicării și cuprinși în perioada de valabilitate a brevetului. Totodată, brevetul de invenție conferă titularului drepturi pentru o perioadă de 20 de ani cu începere de la data de depozit și nu de la data emiterii brevetului (emitere care nu face decât să consolideze retroactiv drepturile titularului de brevet).
Dacă legiuitorul ar fi dorit să reglementeze această situație astfel cum o interpretează recurenta, ar fi prevăzut expres în cuprinsul actului normativ.
Se arată, totodată, că momentul primei aplicări este determinabil, fiind cel care certifică această dată. Astfel, pentru brevetul prezentat instanței, data eliberării este în anul 2008, însă perioada de valabilitate începe în anul 2003.
Solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanta - - a solicitat în contradictoriu cu pârâta P anularea în tot a deciziei nr. 54/8.06.2007 și anularea în parte a deciziei de impunere nr. 1683/29.03.2007 și a raportului de inspecție fiscală din data de 28.03.2007, în ceea ce privește sumele stabilite în plus, ca diferență de plată impozit pe profit, împreună cu majorările și penalitățile de întârziere aferente, precum și exonerarea reclamantei de plata sumelor contestate.
În motivarea cererii s-a arătat că între 22.01.2007-27.03.2007 s-a desfășurat la sediul reclamantei o inspecție fiscală finalizată prin emiterea raportului și a deciziei de impunere menționate anterior, în care s-a constatat că aceasta a aplicat în mod greșit facilitatea prevăzută de art. 73 din Legea nr. 64/1991 rep. pentru perioada 1.01.2002-30.09.2006, constatare întemeiată pe dispozițiile art. 5 din nr.HG 1585/2002 și pct.110 din nr.HG 44/2004, conform cărora pentru aplicarea facilității fiscale de scutire de impozit pe profit pentru primii 5 ani de la prima aplicare, este necesară obținerea unei hotărâri definitive a de acordare a brevetului de invenție respectiv. Totodată, reclamanta a apreciat că în interpretarea dispozițiilor legale în materie, obținerea brevetului consolidează retroactiv tratamentul fiscal dat potrivit legii de la prima aplicare a procedeului brevetat, punct de vedere exprimat oficial și de către
Prin sentința nr. 111 din data de 26 februarie 2008 Tribunalul Prahovaa admis acțiunea reclamantei, a anulat decizia nr. 54/8.06.2007 în totalitate și, în parte, decizia de impunere nr. 1683/29.03.2007 și raportul de inspecție fiscală din data de
28.03.2007, în ceea ce privește diferența de impozit pe profit suplimentar și majorările de întârziere aferente, în cuantum de 420.694 lei, stabilite în sarcina de plată a reclamantei, exonerând-o pe reclamantă de plata sumelor contestate.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, analizând materialul probator administrat în cauză, a reținut că problema de drept ridicată în cauză este generată de interpretarea dispozițiilor dispozițiilor art.73 din Legea nr.64/1991, respectiv dacă scutirea de impozit prevăzută de aceste dispoziții se poate aplica și înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de acordare a brevetului de invenție - punct de vedere exprimat și aplicat de către reclamantă sau doar ulterior acestui moment.
Astfel, dispozițiile art.73 precizate stabilesc că "profitul sau venitul obținut prin aplicarea efectivă în țară de către titular sau, după caz, de către licentiații acestuia a unei invenții brevetate în Romania, incluzând fabricarea produsului sau, după caz, aplicarea procedeului, este scutit de impozit în primii 5 ani de la prima aplicare, calculați de la data începerii aplicării și cuprinși în perioada de valabilitate a brevetului. "
De asemenea, dispozițiile art.5 lit.a din HG 1585/2002 pentru aprobarea Normelor privind determinarea cotei de profit sau a venitului obținut de titularul unui brevet, prevăzute la art. 73 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, republicată, dispun că " pentru ca titularul brevetului. să beneficieze de scutire de impozit pe profit sau pe venit trebuie să fie îndeplinite în mod cumulativ următoarele conditii: să existe o copie, certificată pentru conformitate, a hotărârii definitive a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci de acordare a brevetului de invenție.etc ".
Tribunalul a mai reținut că, potrivit disp. art. 31 și art.33 al. l din Legea nr.64/1991 act. brevetul de invenție conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare pe întreaga durată de protecție a acestuia, care este de 20 de ani, cu începere de la data de depozit - dată stabilită de dispozițiile art. 15 din același act normativ, ca fiind data înscrierii cererii de brevet în Registrul național al cererilor de brevet și publicarea acesteia și a documentatiei aferente. Totodata, disp. art. 34 statuează că " cu începere de la data publicării cererii de brevet în conformitate cu prevederile art. 23 cererea asigură, în mod provizoriu, solicitantului protecția conferită potrivit dispozițiilor art. 33"
Față de aceste dispoziții legale, instanța de fond a apreciat că drepturile conferite de către brevetele de invenție se aplică în mod provizoriu începând cu data constituirii depozitului (fiind afectate de condiția rezolutorie a acordării brevetului de către ), consolidându-se în mod retroactiv, ca urmare a hotărârii de acordare a brevetului.
Pe baza inscrisurilor depuse la dosar, tribunalul a reținut că reclamanta a aplicat cele 10 procedee brevetate (identificate în raportul de inspecție fiscală) după constituirea depozitelor, pentru fiecare dintre ele - dar inainte ca să acorde prin hotărâre brevetele de invenție -, însă ulterior toate brevetele de invenție au fost acordate de către, astfel că toate cele 10 invenții aplicate de către reclamantă sunt invenții brevetate începând cu prima aplicare a acestora.
Referitor la momentul "primei aplicări", instanța de fond a constatat că dispozițiile art.73 din Legea nr.64/1991, ca și cele ale art.38 din Codul fiscal nu conțin vreo precizare, menționându-se doar că scutirea operează în primii 5 ani de la
prima aplicare, ani calculați de la data începerii aplicării și cuprinși în perioada de valabilitate a brevetului.
A mai reținut tribunalul că, dacă legiuitorul ar fi dorit ca scutirea de impozit să se aplice în condițiile invocate de pârâtă și de nr.HG 1585/2002, ar fi reglementat că scutirea operează în primii 5 ani de la prima aplicare, calculați de la data rămânerii definitive a hotărârii de acordare a brevetului de invenție, lucru pe care însă nu l-a făcut. Or, unde legea nu distinge, nici interpretul ( fie că e vorba de interpretare oficială, ca în cauză, sau neoficială ) nu trebuie și nu poate să distingă.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs pârâta P, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului se arată că prima instanță a dat o interpretare greșită textului de lege aplicabil. Astfel, se arată că în conformitate cu prevederile Constituției României, hotărârile Guvernului sunt emise pentru organizarea executării legilor. în acest sens, Guvernul României a emis nr.HG 1585/2002 prin care au aprobate Normele privind acordarea facilității de scutire de la plata impozitului pe profit.aceste norme au fost elaborate de Ministerul Finanțelor, la propunerea, prin ele stabilindu-se condițiile ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru ca titularul unui brevet de invenție să poată beneficia de scutire de impozit pe profit. Una dintre aceste condiții stipulează expres necesitatea existenței unei copii certificate pentru conformitate, a hotărârii definitive a de acordare a brevetului de invenție, aceeași concluzie desprinzându-se și din prevederile Codului fiscal.
În opinia recurentei, dispozițiile Legii nr. 64/1991 și ale Legii nr. 571/2003, care nu stipulează expres care este momentul "primei aplicări" de la care începe să curgă perioada de scutire de la plata impozitului pe profit, trebuie coroborate cu prevederile normelor de aplicare, singura concluzie care se desprinde fiind aceea că "prima aplicare" este ulterioară emiterii hotărârii definitive.
Întrucât reclamanta a aplicat eronat facilitatea scutirii de la plata impozitului pe profit, pentru profitul obținut din realizarea a zece produse pentru care nu deținea, la data primei aplicări, o hotărâre definitivă a de acordare a brevetului de invenție, se solicită, în conformitate cu dispozițiile art. 3041Cod pr.civilă, admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate și pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, în raport cu legislația incidentă în cauză, precum și actele și lucrările dosarului avute în vedere de instanța de fond, se constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a interpretat în mod just și legal cauza dedusă judecății, recurenta interpretând în mod extensiv dispozițiile legale aplicabile în materia folosirii brevetelor de inveție.
În acest sens, recurenta omite să facă trimitere și să analizeze chiar prevederile legii în executarea căreia pretinde că nr.HG 1585/2002 acționează. Astfel, în baza art. 73 din Legea nr. 64/1991, privind brevetele de invenție cu raportare la art. 38 alin.12 lit.b din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, " profitul sau venitul obținut prin aplicarea efectivă în țară, de către titular, sau după caz, de
către licențiații acestuia, a unei invenții brevetate în România, incluzând fabricarea produsului, sau după caz, aplicarea procedeului, este scutit de impozit în primii 5 ani de la prima aplicare, calculați de la data începerii aplicării și cuprinși în perioada de valabilitate a brevetului".
Din cuprinsul acestei prevederi rezultă în mod clar momentul de început al aplicării scutirii fiscale și anume acela al primei aplicări a procedeului, instanța de fond dând o interpretare corectă și rațională textului de lege aplicabil în cauză.
În acest caz, Tribunalul Prahova face o interepretare riguroasă a dispozițiilor art. 73 din Legea nr. 64/1991 rap. la art. 31, 33 și 34 din aceeași lege, mai ales că între data depunerii documentației pentru certificarea unei invenții și până la eliberarea brevetului, procedura poate să dureze câțiva ani, așa încât produsul tehnic al invenției, dacă nu este aplicat se devalorizează moral, din punct de vedere tehnic și deci, nu mai are nicio eficiență economico-financiară.
Aceasta, deoarece hotărârea de certificare a unei invenții nu face altceva decât să constate și să recunoască că procedeul pentru care s-a acordat scutirea de impozit este într-adevăr o invenție, că această invenție se bucură de protecție intelectuală încă de la data depozitului național reglementar și că în mod corect s-a acordat scutirea de impozit încă de la data primei aplicări a procedeului brevetat.
Se poate observa că dispozițiile Legii nr. 64/1991 și cele ale Codului fiscal nu stipulează expres care este momentul primei aplicări de la care începe să curgă perioada de scutire, în practică prima aplicare a unei invenții are loc, în practica oricărui inventator (fără faza experimentală), ulterior constituirii depozitului național reglementar, în parametrii tehnici conformi obiectului depozitului, pe baza unui proces-verbal încheiat în prezența unei comisii, situație comunicată de îndată prin adresă oficială autorității competente, care certifică data primei aplicări, iar din punct de vedere al legislației contabile, titularul brevetului de invenție este obligat să deschidă partidă contabilă separată care să reflecte rezultatele aplicării respectivului procedeu tehnic ca invenție.
Mai trebuie sesizat faptul că certificarea de către a constituirii unui depozit național reglementar nu are loc pur și simplu în urma adresării unei cereri de brevet, eventual formală, așa cum sugerează recurenta, ci în urma studierii de către autoritatea competentă a conformității documentației transmise de solicitant cu cerințele legii și în urma plății unor taxe de către solicitant, arătând că până la respingerea cererii de brevet prin hotărâre definitivă, cererea de brevet constituită în depozit național reglementar, conferă aceleași drepturi cu brevetul eliberat, opinia recurentei în acest sens, fiind neîntemeiată.
Potrivit art. 31 și art.33 din Legea nr. 64/1991, brevetul are o perioadă de valabilitate de 20 de ani, cu începere de la data de depozit, data de depozit este anterioară datei eliberării brevetului, și astfel posibilitatea acordării scutirii înainte de emiterea hotărârii definitive a avut rațiuni econmice și tehnice, de care legiuitorul a ținut seama, în sensul art. 73 din Legea nr. 64/1991 și art. 38 din Legea nr. 571/2003, scutirea de impozit având o durată de 5 ani de la data primei aplicări, cei 5 ani fiind cuprinși în perioada de valabilitate a brevetului.
În atare context, în mod just a reținut instanța de fond că dacă legiuitorul ar fi dorit ca scutirea de impozit să se aplice în condițiile invocate de recurentă, ar fi
reglementat în mod expres faptul că scutirea operează în primii 5 ani de la prima aplicare, calculați de la data rămânerii definitive a hotărârii de acordare a brevetului de inveție, lucru pe care nu l-a făcut, dimpotrivă, legea a prevăzut un cu totul alt moment de începere a aplicării scutirii, de la data depozitului național reglementar, așa cum s-a susținut și interpretat rațional și judicios de către aceeași instanță.
Întrucât sentința este legală și temeinică și față de care nu există niciun motiv de casare sau modificare în sensul art. 304 pct.1-9 cu aplicarea art. 3041Cod pr.civilă, urmează a se constata netemeinicia recursului, care va fi respins pe acest temei, în conformitate cu art. 312 alin.1 Cod pr. civilă.
Văzând că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru,
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta P, cu sediul în P,-, jud. P împotriva sentinței nr. 111 din data de 26 februarie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamanta - -, cu sediul în P,-, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 27 mai 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Giurgiu Afrodita, Nițu Teodor Chirica Elena
G - - - - -
fiind în concediu de odihnă,
prezenta se semnează de
Președintele instanței
Grefier,
- -
Red. / - 2 ex./ 26.06.2008
dosar fond nr- - Tribunal P
jud. fond,
Președinte:Giurgiu AfroditaJudecători:Giurgiu Afrodita, Nițu Teodor Chirica Elena
