Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 818/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- - 14.04.2009
DECIZIA CIVILĂ Nr. 818
Ședința publică din 02 Iunie 2009
PREȘEDINTE: Ionel Barbă
JUDECĂTOR 2: Adina Pokker
JUDECĂTOR 3: Rodica Olaru
GREFIER - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta T împotriva sentinței civile nr.187/17.02.2009pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu intimatul Institutul T, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea reclamantului intimat avocat în substituirea d-lui avocat, lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depusă la dosar prin serviciul de registratură al instanței,întâmpinare din partea reclamantului intimat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța declară cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii primei instanțe, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr-, la data de 07.02.2008, reclamantu Institutul T a solicitat instanței de judecată în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice a Jud. T și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului T, în temeiul art. 187 al. 2 Codul d e procedură fiscală coroborat cu art. 1 al. (1) din Legea 554/2004, anularea Procesului - verbal de control înregistrat sub nr. 223 din 24.04.2007 la. T - T cu privire la respingerea cererii de restituire a TVA în cuantum de 6150 RON; anularea măsurilor stabilite prin Dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală înregistrată sub nr. 223 din 24.04.2007 la. T - T la pct. 1.1 pentru suma de 6150 RON; anularea răspunsului primit de reclamant în cadrul procedurii prealabile; obligarea pârâților să dispună restituirea către reclamantă a sumei de 6150 RON cu titlu de TVA de restituit aferent trimestrului I 2006, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat că Institutul T este o structură organizatorică non-profit cu caracter privat, non-guvernamentală. În conformitate cu statutul propriu Institutul T este o instituție cultural-științifică, autonomă cu activitate profesională, civică și științifică, fără scopuri politice, constituită pe bază de liberă asociere care acceptă valorile și principiile promovate de Consiliul Europei în materie de interculturalitate. Obiectul de activitate al Institutului T îl constituie cercetările locale, zonale și naționale, în registru comparativ pe următoarele domenii: cultural, social, istoric-patrimonial, juridic, etnico-antropologic, folcloric, etnografic, religios și civic.
S-a învederat că prin cererea de restituire a TVA depusă la sub nr. -/2042/04.05.2006, în baza Ordinului nr. 1880/2005 privind aprobarea Normelor privind aplicarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaționale și de organizații non-profit și de caritate din străinătate și din țară, inclusiv din donații ale persoanelor fizice, s-a solicitat restituirea TVA în cuantum de 8.197 RON, sumă ce provine din TVA-ul aferent facturilor fiscale și bonurilor fiscale prezentate în borderoul anexat cererii de restituire depuse. Aceste facturi reprezintă diverse cumpărări de bunuri și prestări de servicii efectuat în trimestrul I al anului 2006 pentru realizarea următoarelor proiecte: 1.Proiect Generale "", 2.Proiect "", 3.Proiect "", 4.Proiect "Cultura 2000", 5.Proiect " ", 6.Proiect " ", 7. " ".
Reclamantul a mai arătat că decizia organului fiscal de respingere a cererii de restituire a sumei de 6.150 RON reprezentând TVA aferent trimestrului I 2006 și actele întocmite în acest sens sunt nelegale trebuind să fie anulate.
Astfel organul fiscal a respins cererea de restituire a TVA - ului aferent trimestrului I 2006 invocând un argument care nu se regăsește în normele aprobate prin ordinul 1880/2005. Organul fiscal a respins în esență cererea de restituire deoarece plățile aferente respectivelor proiecte nu ar fi fost realizate din fonduri efectiv alocate de fundația din străinătate Această motivare se regăsește atât în procesul verbal de control întocmit de către organul fiscal cât și în decizia de soluționare a contestației formulate împotriva acestui act administrativ Normele aprobate prin Ordinul 1880/2005 nu condiționează restituirea de efectuarea cheltuielilor din fondurile efectiv alocate de fundația/entitatea din străinătate Normele aprobate prin Ordinul 1880/2005 nu conțin nici un fel de condiție asemănătoare cu cea invocată ca argument de către organul fiscal de control și organul de soluționare a contestației. Condiția asigurării finanțării proiectelor din fondurile efectiv alocate de fundația/entitatea din străinătate nu înseamnă că plățile aferente respectivelor proiecte trebuie să fi fost realizate din fonduri efectiv alocate de fundația din străinătate. Normele aprobate prin Ordinul 1880/2005 condiționează restituirea de asigurarea finanțării din fondurile efectiv alocate de fundația/entitatea din străinătate. Faptul că, până la virarea fondurilor de către fundația/entitatea străină, reclamanta a efectuat provizoriu plățile aferente respectivelor proiecte din alte fonduri, reîntregite după virarea fondurilor, nu înseamnă că finanțarea proiectului nu a fost asigurată din fondurile efectiv alocate de către fundația / entitatea din străinătate. Finanțarea unui proiect este asigurată integral dintr-un anumit fond chiar dacă până la virarea acestor sume se folosesc alte sume de bani, care ulterior sunt restituite din acel fond. Condiția prevăzută de Normele aprobate prin Ordinul 1880/2005 are ca scop neacordarea restituirilor de TVA aferente cheltuielilor care nu au fost destinate proiectelor finanțate de fundațiile/entitățile străine. în situația în care organul de control fiscal are o asemenea suspiciune, trebuie să-și argumenteze în concret, raportat la fiecare cheltuială, decizia de respingere a restituirii. În nici un caz organul de control fiscal nu se poate limita să își motiveze decizia de respingere prin invocarea unor argumente generale care raportează data efectuării plății la data virării sumelor de către fundația/entitatea din străinătate.
Reclamantul a mai învederat că organul fiscal a încadrat greșit proiectele, la art. 2 din normele aprobate prin Ordinul 1880/2005, acestea derulându-se în cadrul unor programe ale Uniunii Europene. Aceste proiecte se derulează în cadrul unor programe ale Uniunii Europene, în baza unor acorduri între Guvernul României și Comisia Europeană, după cum rezultă din documentele anexă la procesul verbal de control. Rezultă astfel că acestor proiecte li se aplică prevederile art. 2, ci ale art. 1 din Anexa Ordinului 1880/2005. Cele două condiții impuse de art. 1 sunt îndeplinite după cum s-a arătat mai sus.
Reclamantul a invocat în drept prevederile art. 1 și 2 din Ordinul nr. 1880/2005 privind aprobarea Normelor privind aplicarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaționale și de organizații non-profit și de caritate din străinătate și din țară, inclusiv din donații ale persoanelor fizice.
La data de 06.03.2008 pârâta DGFP Tad epus la dosarul cauzei, în condițiile art. 115 și următoarele din Codul d e procedură civilă, întâmpinare (filele 15-16 dosar), prin care a solicitat instanței de contencios administrativ admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice
Pârâta DGFP T a învederat că re calitate procesuală pasivă Administrația Finanțelor Publice T, întrucât aceasta a emis toate actele administrativ - fiscale atacate în cauza de față, inclusiv decizia pronunțată în soluționarea procedurii prealabile administrative.
La data de 24.03.2008 pârâta Administrația Finanțelor Publice (filele 17-19 dosar), în condițiile art. 115-118. pr. civilă, a depus la dosarul cauzei întâmpinare solicitând instanței de contencios respingerea acțiunii ca neîntemeiată și menținerea ca temeinice și legale a Procesului-verbal de control nr. 223/24.04.2007, a Dispoziției privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr. 223/24.04.2007 și a Deciziei nr. 4/15.07.2007 emise de
În apărare, pârâta Taî nvederat că astfel cu ocazia inspecției fiscale efectuate de organele de inspecție fiscala ale T - la sediul Institutului T, s-a încheiat Procesul-verbal de control nr. 223/24.04.2007, prin care a fost respinsă la rambursare suma de 6150 RON reprezentând TVA. În baza Procesul-verbal de control nr. 223/24.04.2007 a fost emisă Dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscala nr. 223/24.04.2007, care la pct. 1.1 dispus respingerea la rambursare a sumei de 6150 RON lei reprezentând TVA. Împotriva pct. 1.1 al Dispoziției privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr. 223/24.04.2007, prin care a fost respinsă la rambursare suma de 6150 RON lei reprezentând TVA. contestatorul a exercitat căile de atac prevăzute de nr.OG 92/2003, respectiv a formulat contestație, contestație care a fost soluționată de către T prin Decizia nr. 4 /15.07.2007, în sensul respingerii contestației pentru suma de 6150 lei RON.
Pârâta a arătat că în ceea ce privește fondul cauzei, își menține punctele de vedere exprimate pe larg în cuprinsul Deciziei nr. 4/15.07.2007, drept pentru care susține și respingerea acțiunii ca neîntemeiată având în vedere că societatea datorează în mod legal obligațiile fiscale în suma de 23.039 lei RON reprezentând TVA.
Pârâta a învederat că din analiza documentelor înregistrate în contabilitatea reclamantei a rezultat că în trimestru I 2006, în cadrul fiecărui proiect derulat au existat intervale de timp în care s-au efectuat cheltuieli în cadrul proiectului anterior datei de intrare a disponibilităților bănești de la organismele partenere pentru proiectul respectiv. Acest, aspect rezultă și din notele explicative solicitate d-lui, directorul institutului, acesta confirmând faptul că nu în toate cazurile existau disponibilitățile bănești necesare derulării proiectului de la partenerii contractuali, astfel că, pentru efectuarea cheltuielilor se foloseau fondurile de la alte proiecte care au fost derulate în perioade anteriore și pentru care finanțarea a fost primită după încheierea proiectelor.
În aceste condiții, pârâta a apreciat că în mod corect organul de control a dispus respingerea la rambursare a TVA în sumă de 6150 RON lei, având în vedere că fondurile care s-au folosit de reclamant pentru efectuarea cheltuielilor aferente proiectelor respective nu au rezultat din finanțări care să permită restituirea TVA, respectiv nu au rezultat din ajutoarele bănești sau împrumuturile nerambursabile de la organismele partenere contractele pentru proiectele respective.
La data de 02.09.2008 reclamantul Institutul T a depus la dosarul cauzei (filele 70- 72 dosar), Precizare de Acțiune și Note de Ședință, prin care a învederat că înțelege să solicite și anularea Deciziei nr. 4 din 15.07.2007 emisă de T prin care s-a soluționat contestația formulată împotriva Dispoziției nr. 223 din 24.04.2007, privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală. De asemenea cu privire la întâmpinarea formulată de pârâta Administrația Finanțelor Publice T și de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice T a solicitat respingerea ca neîntemeiată a excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta DGFP T și admiterea acțiunii. Astfel s-a solicitat anularea Procesului - verbal de control înregistrat sub nr. 223 din 24.04.2007 la. T - T cu privire la respingerea cererii de restituire a TVA în cuantum de 6150 RON; anularea măsurilor stabilite prin Dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală înregistrată sub nr. 223 din 24.04.2007 la. T - T la pct. 1.1 pentru suma de 6150 RON; anularea răspunsului primit în cadrul procedurii prealabile; obligarea pârâților să dispună restituirea sumei de 6150 RON cu titlu de TVA de restituit aferent trimestrului I 2006, anularea Deciziei nr. 4 din 15.07.2007 emisă de Activitate de Control Fiscal - Structura de Administrare Fiscală din cadrul DGFP T prin care s-a soluționat contestația formulată împotriva dispoziției nr. 223 din 24.04.2007, privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală.
În motivare, reclamantul a învederat că DGFP Tai nvocat prin întâmpinarea depusă la dosar lipsa calității sale procesuale pasive, iar Tas olicitat prin întâmpinare respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pe motiv că "fondurile care s-au folosit de reclamant pentru efectuarea cheltuielilor aferente proiectelor respective nu au rezultat din finanțări care să permită restituirea TVA", întrucât "s-au efectuat cheltuieli în cadrul proiectului anterior datei de intrare a disponibilităților bănești de la organismele partenere pentru proiectul respectiv".
Reclamantul a subliniat că DGFP T are calitate procesuală pasivă întrucât decizia nr.4/15.07.2007, prin care s-a soluționat contestația formulată de reclamant împotriva măsurilor înscrise în procesul-verbal nr. 223 întocmit în data de 24.04.2007, a fost emisă de Structura de Administrare Fiscală - Activitatea de Control Fiscal din cadrul DGFP Potrivit art. l din Legea nr. 554/2004 în acțiunea de contencios administrativ calitatea procesuală pasivă aparține autorității publice emitente a actului atacat sau autorității publice care refuză emiterea actului și care este abilitată potrivit legii să emită actul respectiv. Serviciul de Activitate de Control Fiscal - Structura de Administrare Fiscală din cadrul DGFP Tae mis decizia nr. 4 din 15.07.2007 prin care a soluționat contestația formulată împotriva dispoziției nr. 223 din 24.04.2007, privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală. În consecință, S-a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a DGFP T ca fiind neîntemeiată.
Reclamantul a învederat că de asemenea condiția suplimentară impusă de Organul fiscal în interpretarea dispozițiilor art. 2 din nr.1880/2005, reprezintă o adăugare nepermisă la lege. n art. 2 din nr. 1880/2005, legiuitorul a prevăzut în mod expres și limitativ condițiile care trebuiesc îndeplinite pentru a se putea aplica scutirea de taxă pe valoare adăugată "Pentru livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare bănești sau din împrumuturi nerambursabile acordate de organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din țară, precum și din donații ale persoanelor fizice" și anume: "a) să se realizeze obiectivele sau proiectele nominalizate în hotărâri ale Guvernului ori prevăzute în acorduri, protocoale și înțelegeri încheiate cu organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din țară, cu excepția celor realizate din donații ale persoanelor fizice; b) obiectivele sau proiectele să fie destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de apărare a sănătății, de apărare a țării sau a siguranței naționale, cultural, artistic, educativ, științific, sportiv, de protecție și ameliorare a mediului, de protecție și conservare a monumentelor istorice și de arhitectură; c) finanțarea să fie asigurată din ajutoare bănești sau din împrumuturi nerambursabile ale organizațiilor nonprofit și de caritate din străinătate și din țară și/sau din donații ale persoanelor fizice." Or, condiția suplimentară impusă de organul fiscal, pentru aprobarea scutirilor de taxă pe valoare adăugată solicitate de reclamant, și anume efectuarea plăților din fondurile efective alocate de fundațiile străine, nu se regăsește în cuprinsul art. 2 din nr.1880/2005. Organul fiscal, T, prin această interpretare limitează în mod abuziv și discreționar dreptul reclamantei prevăzut de art. 143 alin. l lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal care prevede că: "Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată: I) livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de către guverne străine, de organisme internaționale și de organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din țară, inclusiv din donații ale persoanelor fizice." Organul fiscal în aplicarea dispozițiilor prevăzute de Ordinul nr. 1880/2005 trebuia să se limiteze la cadrul stabilit de aceste norme. Normele aprobate prin Ordinul 1880/2005 condiționează restituirea de asigurarea finanțării din fondurile efectiv alocate de fundația / entitatea din străinătate. Faptul că, până la virarea fondurilor de către fundația / entitatea străină, subscrisa am efectuat provizoriu plățile aferente respectivelor proiecte din alte fonduri, reîntregite după virarea fondurilor, nu înseamnă că finanțarea proiectului nu a fost asigurată din fondurile efectiv alocate de către fundația / entitatea din străinătate. Finanțarea unui proiect este asigurată integral dintr-un anumit fond chiar dacă până la virarea acestor sume se folosesc alte sume de bani, care ulterior sunt restituite din acel fond. Condiția prevăzută de Normele aprobate prin Ordinul 1880/2005 are ca scop neacordarea restituirilor de TVA aferente cheltuielilor care nu au fost destinate proiectelor finanțate de fundațiile /entitățile străine. În situația în care organul de control fiscal are o asemenea suspiciune, trebuie să argumenteze în concret, raportat la fiecare cheltuială, decizia de respingere a restituirii. În nici un caz organul de control fiscal nu se poate limita să își motiveze decizia de respingere prin invocarea unor argumente generale care raportează data efectuării plății la data virării sumelor de către fundația / entitatea din străinătate.
La ultimul termen de judecată reclamantul a declarat prin reprezentantul ales, faptul că înțelege să renunțe la judecată față de pârâta DGFP T, astfel încât instanța potrivit art. 246 alin. 1 Cod de Procedură Civilă a luat act de renunțarea reclamantului la judecată față de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T, fără să se mai impună analiza conform art. 137 Cod procedură civilă: "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii", asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei DGFP T, (instanța observând că reclamantul solicită anularea actelor administrativ - fiscale emise de pârâta T: respectiv anularea Procesului - verbal de control înregistrat sub nr. 223 din 24.04.2007, act emis de pârâta T cu privire la respingerea cererii de restituire a TVA în cuantum de 6150 RON, precum și anularea Deciziei nr. 4 din 15.07.2007 emisă de Activitatea de Control Fiscal - Structura de Administrare Fiscală din cadrul pârâtei T prin care s-a soluționat contestația în procedură administrativă prealabilă formulată împotriva p-v nr. 223 din 24.04.2007, privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală ale )
Potrivit art. l și urm. din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ în acțiunea de contencios administrativ calitatea procesuala pasivă aparține autorității publice emitente a actului atacat sau autorității publice care refuză emiterea actului și care este abilitată potrivit legii să emită actul respectiv, astfel că în cauză calitate procesuală pasivă are emitentul actelor contestate, respectiv pârâta Această din urmă pârâtă a emis și Decizia nr. 4 din 15.07.2007 dată în soluționarea procedurii administrative prealabile, astfel cum rezultă din chiar cuprinsul ei și anume în aliniatul 5 se arată: " T este competentă să soluționeze pe fond contestația", iar în finalul acesteia, decizia este semnată de către Șeful T, Ec. și Șeful adjunct al T, Ec..
Prin sentința civilă nr.187/17.02.2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Timișa admis acțiunea precizată formulată de reclamantul INSTITUTUL T împotriva pârâtei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI T, a dispus anularea în parte a Procesului - verbal de control nr. 223 din 24.04.2007, emis de pârâta T, cu privire la respingerea cererii de restituire a TVA în cuantum de 6150 RON, anularea Dispoziției privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr. 223 din 24.04.2007, pct. 1.1. emisă de pârâta T, pentru suma de 6150 RON respinsă la restituirea TVA, anularea Deciziei nr. 4 din 15.07.2007 emisă de pârâta T în soluționarea procedurii prealabile administrative;a obligat pârâta T să dispună restituirea către reclamant a sumei de 6150 RON cu titlu de TVA aferent trimestrului I 2006; a luat act de renunțarea reclamantului la judecată față de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T, ca fiind îndreptată împotriva unei instituții fără calitate procesuală pasivă în cauză și a obligat pârâta T la plata către reclamant a sumei de 954,3 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Atât prin acțiunea de față cât și în procedura prealabilă administrativă, reclamantul Institutul T a contestat legalitatea actelor administrativ - fiscale atacate invocând interpretarea eronată de către organul fiscal a dispozițiilor legale incidente speței deduse judecății și pe cale de consecință a noțiunilor juridice definite prin aceste texte de lege.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a constatat că, în fapt, cu ocazia inspecției fiscale efectuate de organele de inspecție fiscală ale pârâtei T - la sediul Institutului T, s-a încheiat Procesul-verbal de control nr. 223/24.04.2007 (aflat la filele 20-30 din dosar), prin care a fost respinsă la rambursare suma de 7.047 lei RON reprezentând TVA.
În baza Procesul-verbal de control nr. 223/24.04.2007 a fost emisă Dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr. 223/24.04.2007 (aflată la filele 38-39 din dosar), care la pct. 1.1 dispus ca măsură respingerea la rambursare a sumei de 7.047 lei RON reprezentând TVA, aferent trimestrului I 2006.
Împotriva pct. 1.1 al Dispoziției privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr. 223/24.04.2007, prin care a fost respinsă la rambursare suma precizată supra reprezentând TVA, reclamanta a exercitat căile de atac (filele 36-37 dosar), prevăzute de nr.OG 92/2003, respectiv a formulat contestație însă numai cu privire la suma de 6150 RON, contestație ce a fost soluționată de către pârâta T prin Decizia nr. 4 /15.07.2007 (aflată al filele 9-11 din dosar), în sensul respingerii contestației ca neîntemeiată.
Situația de fapt prezentată și detaliată în Procesul-verbal de control nr. 223/24.04.2007 încheiat de T -, și la punctul III din Decizia nr. 4 15.07.2007, emisă de pârâta T este următoarea: Reclamanta a înregistrat la. T cererea de restituire TVA nr. -/28.04.2006 pentru trimestrul I 2006, respectiv a solicitat restituirea TVA aferentă cumpărărilor de bunuri și prestări servicii efectuate în trimestrul I 2006 pentru realizarea diverselor proiecte, valoarea totală a acestora fiind la nivelul sumei de 64.361,63 lei, din care TVA 8.197 lei.
Pentru plățile efectuate de reclamant în cursul trimestrului I 2006 pentru care aceasta a solicitat restituirea TVA, au fost luate în calcul ca surse de finanțare următoarele sume: suma de - 7.410,17 lei, finanțări care permit restituirea TVA; alte surse - 56.951,46 lei. Organul de control a stabilit că pentru diferența de 7.047 lei (8.197 lei - 7.047 lei) au fost încălcate prevederile art.143 alin. li. l) din Legea nr. 571/2003 cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederile art.2 lit. c) din normele aprobate prin nr. l880/2005. Astfel, în urma verificării documentelor înregistrate în contabilitatea reclamantului, organul de control a constatat că în cursul trimestrului I 2006 s-au primit finanțări de la fundațiile și organismele partenere pentru proiectele nominalizate în contracte, la nivelul sumei de 7.410,17 lei. Reclamantul a înregistrat finanțări din surse care permit restituirea TVA pentru trimestrul I 2006 în sumă de 7.410,17 lei. Suma de 56.951,46 lei RON nu intră în categoria finanțărilor care permit restituirea de TVA așa cum prevede art. 2, lit. c din nr. l880/2005, susține pârâta.
În opinia organului de control noțiunea de "finanțări" este reglementată de prevederile art. 2, lit. c din nr. l880/2005 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaționale și de organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din țara, inclusiv din donații ale persoanelor fizice, prevăzută la art. 143 alin. (1) lit. 1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Expertul contabil prin concluziile sale aflate la filele 101-103 din dosar, analizând starea de fapt redată supra, prin prisma actelor contabile verificate, a arătat că în ceea ce privește cheltuielile efectuate de reclamant, astfel cum sunt reflectate analitic în situațiile financiare întocmite pe trim. I 2006 au fost destinate realizării proiectelor 1.Proiect Generale "", 2.Proiect "", 3.Proiect "", 4.Proiect "Cultura 2000", 5.Proiect " ", 6.Proiect " ", 7. " ", iar TVA-ul ce trebuie restituit reclamantului în calitate de beneficiar al împrumuturilor nerambursate, finanțate de entități străine este de 6.899 lei RON.
Expertul contabil și-a motivat susținerea pe disp. art. 3 alin. 4 din F nr. 1880/2005 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea scutirii de TVA pentru livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, prevăzută al art. 143 alin. l lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal care prevede că: "Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată: I) livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de către guverne străine, de organisme internaționale și de organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din țară, inclusiv din donații ale persoanelor fizice."
Expertul a mai arătat că prin reglementările legale reținute de către organul fiscal nu se prevede în mod expres că la solicitarea rambursării de TVA să fie primite integral sumele reprezentând împrumuturile nerambursabile pentru sursele de finanțare a proiectelor desfășurate de reclamant.
De asemenea, expertul a mai arătat că proiectele realizate de către reclamant se încadrează în prev. art. 1 lit. b din F nr. 1880/2005 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea scutirii de TVA pentru livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine.
Instanța a constatat că, în cauză, condiția suplimentară impusă de organul fiscal, pentru aprobarea scutirilor de taxă pe valoare adăugată solicitate de reclamant, și anume efectuarea plăților din fondurile efective alocate de fundațiile străine, nu se regăsește în cuprinsul art. 2 din nr.1880/2005, astfel că organul fiscal, prin această interpretare limitează în mod abuziv și discreționar dreptul reclamantului prevăzut de art. 143 alin. l lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal care prevede că: "Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată: I) livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de către guverne străine, de organisme internaționale și de organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din țară, inclusiv din donații ale persoanelor fizice."
Esențial în cauză este faptul că toate cheltuielile efectuate de reclamant, astfel cum sunt reflectate analitic în situațiile financiare întocmite pe trimestrul I 2006 au fost destinate realizării proiectelor: 1.Proiect Generale "", 2.Proiect "", 3.Proiect "", 4.Proiect "Cultura 2000", 5.Proiect " ", 6.Proiect " ", 7. " ",; nu în ultimul rând observând și faptul că reclamantul Institutul T este o structură organizatorică non-profit cu caracter privat, non-guvernamentală și în același timp o instituție cultural-științifică, autonomă cu activitate profesională, civică și științifică, fără scopuri politice, iar proiectele derulate sunt finanțate din împrumuturi nerambursabile.
Potrivit dispozițiilor art. 246 alin. 1 Cod de Procedură Civilă s-a luat act de renunțarea reclamantului la judecată față de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
În baza dispozițiilor art. 274 alin. 1 Cod de Procedură Civilă, pârâta Taf ost obligată la plata către reclamant a sumei de 954,3 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, compuse din 4 lei c/v taxă timbru, 0,3 lei timbru judiciar și 950 lei onorariu expert contabil, conform ordinelor de plată din 15.10.2008 și din data de 24.11.2008 emise de BCR T și aflate la filele 105 și 115 din dosar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal pârâta T solicitând modificarea în parte a sentinței recurate în sensul respingerii în întregime a acțiunii reclamantului.
În motivarea recursului se arară că hotărârea primei instanțe este dată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii câtă vreme s-a dispus rambursarea sumei de 6150 lei reprezentând TVA. Astfel, în mod corect organele fiscale au dispus respingerea la rambursare a sumei respective prin procesul verbal de control nr.223/24.04.2007 dublat de Dispoziția nr. 223/24.04.2007 și menținut prin Decizia 4/15.07.2007 în condițiile în care pentru suma respectivă s-a constat că au fost încălcate prevederile art.143 alin. 1 Cod fiscal cu raportare la art. 2 lit. c din 1880/2005.
Potrivit art. 2 lit. c din 1880/2005 sunt scutite de TVA livrările de bunuri sau prestările de servicii finanțate din ajutoare bănești sau împrumuturi nerambursabile acordate de organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din țară precum și din donații ale persoanelor fizice dacă finanțarea este asigurată din aceste fonduri. Ca atare, anterior datei de intrare a disponibilităților bănești de la organismele partenere pentru programele respective reclamantul nu putea solicita aplicarea disp. art. 2 1880/2005 întrucât fondurile folosite de reclamant pentru efectuarea cheltuielilor aferente proiectelor respective nu au rezultat din finanțări care să permită restituirea TVA.
În drept s-au invocat disp. art. 304 pct. 9.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimatul reclamant s-a opus la admiterea recursului apreciind că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică și în mod corect s-a reținut că reclamantul este îndreptățit la restituirea TVA-ului solicitat întrucât condiția asigurării finanțării proiectelor respective din fondurile efectiv alocate de partenerii externi nu înseamnă că plățile aferente pot fi realizate efectiv numai din acele fonduri.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente inclusiv art. 304 indice 1. c p., Curtea constată că recursul este neîntemeiat după cum urmează:
Reclamantul Institutul T reprezintă o organizație nonprofit cu caracter privat al cărei obiect de activitate îl constituie cercetările locale, zonale și naționale în registrul comparativ pe următoarele domenii: cultural, social, istoric patrimonial, juridic, etnico-antropologic, folcloric, etnografic, religios și civic.
Prin procesul verbal de control nr. 223/24.04.2007 întocmit de T s-a reținut că reclamantul a înregistrat sub nr.-/28.014.2006 cererea de restituire a TVA aferentă trimestrului I 2006 pentru suma de 8197,19 lei.
În urma verificării documentelor înregistrate în contabilitatea reclamantului organele de control au constat că acestuia îi sunt aplicabile prevederile art. 2 1880/2005 și că a realizat finanțări din surse care permit restituirea de TVA în sumă de 7410,17 lei căreia îi corespunde un TVA de 1150 lei ce a fost aprobat la restituire.
Reclamantului i s-a refuzat restituirea TVA-ului în sumă 7047 lei față de care s-a reținut că cheltuielile ce au generat acest TVA nu au fost realizate din surse care să permită restituirea de TVA reprezentând cheltuieli efectuate pentru proiectele aflate în desfășurare ale reclamantului, dar pentru care acesta, l-a momentul efectuării cheltuielilor respective nu primise finanțările necesare de la organismele sau entitățile finanțatoare.
Împotriva măsurii de respingere a solicitării de restituirea TVA-ului dispusă prin procesul verbal de control nr. 223/24.04.2007, reclamantul a formulat contestația prevăzută de art. 205 și următoarele c Cod Penal, fiind contestată expres suma de 6150 lei, contestația fiind respinsă prin decizia nr.4/15.07.2007 emisă de T prin care s-a reținut că suma de 56.951,46 Ron nu intră în categoria finanțărilor care permit restituirea de TVA nefiind îndeplinite cumulativ toate condițiile prevăzute la art. 2 din 1880/2005.
Față de starea de fapt anterior prezentată, Curtea reține că potrivit art. 2 1880/2005, livrările de bunuri sau prestările de servicii finanțate din ajutoare bănești sau împrumuturi nerambursabile acordate de organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din țară precum și din donații ale persoanelor fizice sunt scutite de TVA conform art. 143 alin. 1 lit. l Cod fiscal dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să se realizeze obiectivele sau proiectele nominalizate în hotărâri ale Guvernului ori prevăzute în acorduri, protocoale și înțelegeri încheiate cu organizații nonprofit și de caritate din țară și străinătate; obiectivele și proiectele să fie destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de apărarea sănătății,de apărarea țării sau a siguranței naționale, cultural, artistic, educativ, științific, sportiv, de protecție și ameliorare a mediului, de protecție și conservare a monumentelor istorice și de arhitectură, iar finanțarea să fie asigurată din ajutoare bănești sau din împrumuturi nerambursabile ale organizațiilor anterior menționate.
Pârâta nu a contestat îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 2 lit. a și b din 1880/2005 ci doar îndeplinirea condiției de la litera c).
Sub acest aspect pârâta recunoaște că în cadrul proiectelor derulate de reclamant există intervale de timp în acordarea finanțărilor, intervale în care se efectuează cheltuieli generate de proiectul respectiv și care sunt astfel anterioare datei de intrare a disponibilităților bănești de la organismele partenere. Și reprezentantul reclamantului a recunoscut cu ocazia întocmirii procesului verbal de control nr. 223/24.04.2007 că nu în toate cazurile când au fost efectuate cheltuieli existau disponibilități bănești necesare derulării proiectului de la partenerii contractuali, iar pentru efectuarea acelor cheltuieli de foloseau fondurile de la alte proiecte care au fost derulate în perioadele anterioare și pentru care finanțarea a fost primită după încheierea proiectelor.
Acest aspect nu poate însă să conducă la concluzia că reclamantul nu beneficiază de scutirea de TVA pentru cheltuielile respective. Aceasta deoarece scopul măsurilor dispuse prin art. 2 1880/2005 a fost acela de a asigura restituirea de TVA aferent cheltuielilor destinate proiectelor finanțate de fundațiile sau entitățile străine și care au caracter nerambursabil. Finalitatea acestei dispoziții legale este pe deplin realizată și în speța de față unde reclamantul, pentru efectuarea cheltuielilor necesare desfășurării unui proiect a utilizat numai fondurile cu titlu nerambursabil provenite de la fundațiile sau entitățile străine individualizate în conținutul procesului verbal de control atacat, chiar dacă nu a fost vorba efectiv despre fondurile direct alocate proiectelor în derulare.
Condiția impusă de autoritățile fiscale potrivit căreia scutirea de TVA este permisă numai dacă cheltuielile sunt efectuate din finanțările proprii ale fiecărui proiect este nepermis de restrictivă și derivă de la scopul anterior menționat. Aceasta deoarece marea majoritate a proiectelor derulate de reclamantă nu presupune o finanțare integrală la debutul proiectului pentru ca astfel reclamantul să aibă asigurate sursele de finanțare pentru toate cheltuielile generate de derularea proiectului respectiv.
De regulă, proiectele reclamantului presupun o finanțare în mai multe tranșe iar cheltuielile necesare pentru derularea proiectelor depășesc finanțările alocate inițial. În această situație, a-i refuza reclamantului restituirea TVA-ului aferent echivalează cu soluția de a-i interzice oricăror cheltuieli până la primirea finanțărilor și astfel acesta nu ar mai putea proceda la derularea proiectelor în condițiile în care o mare parte a finanțărilor este acordată la finalizarea proiectelor.
Pe de altă parte, din însăți textul de lege invocat de pârâtă respectiv art. 4 pct. 2 1880/2005 rezultă că reclamantul este obligat să solicite restituirea de TVA trimestrial, cererea urmând a se depune cel mai târziu până la finele lunii următoare încheierii unui trimestru, consecința nedepunerii în termen a cererii fiind pierderea dreptului de restituire a TVA-ului.
Or, în aceste condiții reclamantul nu ar mai beneficia nicicând de scutirea de TVA prevăzută de art. 2 1880/2005 dacă ar derula numai proiecte ce nu presupun finanțarea integrală la debutul proiectului, situație care nu a fost în intenția legiuitorului la momentul edictării dispoziției cuprinse de art. 2 1880/2005 prin care s-a urmărit în fapt ca organismele sociale îndreptățite să beneficieze de fondurile nerambursabile în integralitatea lor.
Un argument suplimentar rezultă și din interpretarea literară a dispozițiilor art. 2 lit. c 1880/2005 unde se impune condiția ca finanțarea să fie asigurată din ajutoare bănești sau împrumuturi nerambursabile iar legiuitorul nu face trimitere la sumele efectiv repartizate pentru proiectele respective ci la finanțări generale asigurate din fondurile reprezentând ajutoare bănești sau împrumuturi nerambursabile.
Pentru considerentele de fapt și de drept anterior menționate și văzând și dispozițiile art. 312 alin 1 teza a II-a c Cod Penal instanța urmează a respinge ca neîntemeiat recursul declarat de pârâta
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs din partea intimatului,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta T împotriva sentinței civile nr.187/17.02.2009pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu intimatul Institutul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 02 Iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. AP - 17.06.2009
TehnoredM. - 17.06.2009
2 expl/SM
Prima instanță - Tribunalul Timiș
Judecător -
Președinte:Ionel BarbăJudecători:Ionel Barbă, Adina Pokker, Rodica Olaru
