Anulare act de control taxe și impozite. Sentința 82/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act taxe și impozite -
ROMA NI
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 82
Ședința publică din10 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Nastasi Dorina
GREFIER: - -
Pe rol, judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta - SRL, cu sediul în comuna, județul B, în contradictoriu cu pârâtaADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE MUNICIPALĂ, cu sediul în municipiul B,-, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța a invocat excepția lipsei competenței materiale a Curții de Apel Suceava în soluționarea cauzei și, nefiind prezentă nici una din părți, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra acțiunii de față constată:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Suceava sub nr- din 6 martie 2009, reclamanta - SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE MUNICIPALĂ, anularea în parte a Deciziei nr. 7803 din 20.02.2009 emisă de B, precum și a actelor întocmite.
În motivare, reclamanta invocă nelegalitatea și netemeinicia deciziei prin care i s-a respins capătul de cerere privind anularea Dispoziției de măsuri nr. 3160/2 din 27.01.2009, formulat prin adresa 155 din 10.02.2009, precum și a actelor întocmite de organele de inspecție fiscală enumerate mai sus.
La prima zi de înfățișare pârâta Bai nvocat, pe cale de excepție, necompetența materială a Curții de Apel Suceava în soluționarea cauzei iar în subsidiar, respingerea acțiunii ca nefondată.
Examinând excepția dirimantă a necompetenței materiale invocată de pârâtă,Curteaconstată că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Art. 10 al. 1 din Legea nr. 554/2004 prevede că "litigiile privind actele administrative emise s-au încheiate de către autoritățile publice locale și județene precum și cele care privesc taxe, impozite contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, de până la 5 miliarde lei, se soluționează în fond de tribunalele administrativ fiscale".
Potrivit art. 2 pct. 1 lit. c din Codul d e procedură civilă, tribunalele judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de contencios administrativ în afară de cele date prin lege în competența curților de apel, iar art. 3 pct. 1 prevede ca, în prima instanță curțile de apel judecă procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind acte ale autorităților și instituțiilor centrale.
Totodată art. 209 al. 2 din Codul d e procedură fiscală prevede "contestațiile formulate împotriva altor acte administrativ fiscale se soluționează de către organele administrativ fiscale se soluționează de către organele administrativ fiscale emitente".
Potrivit ordinului nr. 519/2005 ( nr. 893/6.10.2005) privind aprobarea instrucțiunilor pentru aplicarea Titlului IX din OG nr. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală la art. 209 (fost 178) pct. 5.2 se definește noțiunea de "alte acte administrativ fiscale" în enumerarea cărora se regăsește și dispoziția de măsuri.
În raport de aceste dispoziții legale este evident faptul că legiuitorul adopta un criteriu principal de determinare a competenței de soluționare a contestațiilor împotriva actelor administrativ fiscale, care este acela al tipului actului administrativ fiscal contestat, adică după cum acesta este un act administrativ tipi sau un act administrativ asimilat.
În speță, obiectul dedus judecății îl constituie anularea Deciziei nr. 7803 din 20.02.2009, emisă de Administrația Finanțelor Publice Municipală B, privind soluționarea capătului de cerere cu privire la anularea Dispoziției de măsuri nr. 3160/2 din 27.01.2009 ce a fost contestată de societate prin adresa nr. 155 din 10.02.2009, înregistrată la B, sub nr. 5850/10.02.2008.
Prin Dispoziția de măsuri nr. 3160/2 din 27.01.2009, organele de inspecție fiscală au dispus în sarcina contestatoarei, în urma controlului efectuat și finalizat prin Decizia de impunere nr. 5/27.01.2009 și Raportul de Inspecție Fiscală nr. 360/27.01.2009, înregistrarea în evidența contabilă a diferențelor suplimentare de impozit pe profit și TVA împreună cu accesoriile aferente, autofacturarea diferenței din valoarea imobilului construit cu materiale achiziționate de societate, precum și măsura modificării vectorului fiscal în ce privește perioada de declarare a TVA din cea trimestrială în cea lunară.
Prin decizia nr. 7803 din 20.02.2009, organul fiscal competent să soluționeze contestația formulată de către petentă, a respins ca nemotivat și nesusținut de documente, capătul de cerere privind anularea Dispoziției de măsuri nr. 3160/2 din 27.01.2009.
Așadar, în speță este vorba de un act administrativ fiscal tipic, actul contestat incluzându-se în categoria altor acte administrative fiscale decât deciziile de impunere, despre care face vorbire art. 209 al. 2, emis de autoritatea fiscală, prin care se impune contribuabilului, obligația de a aduce la îndeplinire anumite măsuri, într-o perioadă de timp data, măsuri dispuse ca urmare a efectuării controlului fiscal la societate și finalizat prin decizia de impunere nr. 5 din 27.01.2009,măsuri de corectare a unor înregistrări în contabilitate, ce fac obiectul unui act administrativ fiscal separat, ceea ce atrage competența de soluționare a prezentei spețe, a Tribunalului Botoșani.
Mai mult decât atât, măsurile stabilite în sarcina contestatoarei prin Dispoziția de măsuri nr. 3160/2 din 27.01.2009, nu prevăd stabilirea unor obligații suplimentare în sarcina societății, nefiind în situația unui titlu de creanță fiscală ceea ce a determinat soluționarea contestației asupra capătului de cerere privind Dispoziția de măsuri nr. 3160/2 din 27.01.2009 de către organul emitent al acesteia respectiv Administrația Finanțelor Publice Municipală
În concluzie este neechivoc faptul că excepția invocată de pârâtă este întemeiată, competența materială în prezenta cauză având-o tribunalul, pentru că actul administrativ atacat este o decizie dată de Administrația Finanțelor Publice Municipală B, deci emană de la o autoritate locală, al cărei conținut face referire doar la măsuri de corectare a unor înregistrări în contabilitate.
Pentru cele ce preced, în temeiul art. 158 Cod pr. civilă excepția invocată de pârâtă urmează a fi admisă, în sensul declinării competenței de soluționare a cauzei.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale invocată de pârâta Administrația Finanțelor Publice Municipală
Declină competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanta- SRL, cu sediul în comuna, județul B, în contradictoriu cu pârâtaADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE MUNICIPALĂ, cu sediul în municipiul B,-, județul B, în favoarea Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică, azi 10 aprilie 2009.
Președinte, Grefier,
Red.
Ex.4/6.05.2009
Președinte:Nastasi DorinaJudecători:Nastasi Dorina
