Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 838/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.838/ Dosar nr-
Ședința publică de la 09 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa JUDECĂTOR 2: Georgeta Bejinaru Mihoc
- - - - - președinte de secție
- - - - JUDECĂTOR 3: Silviu
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea recursului declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI împotriva Sentinței civile nr.1358 din 23 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna - secția civilă, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 2 2008, când părțile au fost lipsă, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 9 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin Sentința civilă nr.1358/23 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Covasnas -a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice G și a fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 5.121, 02 lei reprezentând taxa specială de primă înmatriculare achitată cu chitanța nr.- din 27.08.2007 și să plătească dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data achitării taxei și până la restituirea efectivă; a fost obligată pârâta și la plata sumei de 1039, 3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta a dobandit prin cumparare autoturismul Opel Astra, cu numar de inmatriculare -, masina provenind din spatiul comunitar.
Pentru inmatricularea acestui autoturism in Romania, reclamanta a platit taxa de prima inmatriculare, in suma de 5121,02 lei, pretinsa de parata in temeiul art 214/1 Cod fiscal (plata facandu-se prin chitanța nr. -1/27.08.2007).
In drept, instanta a retinut ca potrivit art 214/1-214/3 din Codul fiscal si pct 31/1-31/2 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule se platea (pana la data de 01.07.2008) cu ocazia primei inmatriculari in Romania, de catre o persoana fizica sau juridica care face inmatricularea, atat pentru autoturisme si autovehicule noi cat si pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state.
Conform art. 90 par 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natura, mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare.
Ratiunea reglementarii comunitare sus mentionate este asigurarea liberei circulatii a marfurilor intre statele comunitare in conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricarei forme de protectie care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenind din state membre (concluzie formulata si in Hotararea CJE in cauza Weigel/2004).
Asadar, finalitatea acestei reglementari este de a interzice discriminarea fiscala intre produsele importate si cele provenind de pe piata interna si care sunt de natura similara. Or, in Romania nu se percepe nici un fel de taxa pentru autoturismele produse in tara si inmatriculate aici.
Prin introducerea art 214/1 din Codul fiscal, legiuitorul R incalca in mod direct dispozitiile mentionate ale Tratatului, instituind un regim fiscal discriminatoriu pentru autoturismele aduse in Romania din Comunitatea Europeana si reinmatriculate pe teritoriul Romaniei, in situatia in care acestea au fost deja inmatriculate in tara lor de provenienta, in timp ce, pentru reinmatricularea autoturismelor inmatriculate deja in Romania, taxa nu se mai percepe.
Avand in vedere principiul efectului direct al Tratatului asupra ordinii juridice interne a Romaniei, precum si prevederile art 148 alin 2 si 4 din Constitutia Romaniei, potrivit cu care, ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, iar Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii, instanta de contencios administrativ a constatat ca prevederile art. 214/1-214/3 din Codul fiscal sunt reglementari contrare celor comunitare si astfel se impune inlaturarea aplicarii lor.
Retinand asadar ca, de la data de 01.01.2007, art 90 alin 1 din Tratat face parte din ordinea juridica interna a Romaniei, instanta a apreciat ca reclamanta este indreptatita sa solicite realizarea dreptului sau conferit de reglementarea comunitara de baza, drept care ii este incalcat prin impunerea aplicarii reglementarii dreptului national cu caracter contrar.
Modificarile legislative intervenite in materie la data de 01.07.2008, sunt ca urmare procedurii de infringement inițiată de Comisia Europeană împotriva României în aplicarea dispozițiilor art. 226 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană (Tratatul), procedura ce a fost finalizata prin adoptarea OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, act normativ prin care s-a dispus abrogarea dispozițiilor art. 2141 - 2143 din Codul d e procedură fiscală, dispoziții inițial introduse prin Legea nr. 343/2006, lege ulterior modificată prin OUG nr. 110/2006. Guvernul a motivat necesitatea adoptării pe calea ordonanței de urgență a instituirii taxei pe poluare pentru autovehicule și implicit abrogarea dispozițiilor din Codul d e procedură fiscală prin care s-a instituit taxa specială pentru autoturisme și autovehicule prin aceea că trebuie să se țină cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene, și că se are în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale.
Conform dispozițiilor art. 11 din acest act normative (OUG nr 110/2006) taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin HG nr. 686/2008. Tribunalul a reținut că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia. Din această perspectivă reclamanta are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare. În astfel de situații Curtea de Justiție Europeana a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite ( A se vedea: CJCE, cazul nr. 68/79 I/S contre danois des impts accises precum și cauza conexată nr. C- 290/05 și C-333/05 și parag. 61-70).
Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială.
Avand in vedere aceste considerente, instanta a retinut ca reclamanta a achitat o taxa de inmatriculare nelegala, deci nedatorata, ca urmare, in temeiul art 18 alin 1 pct 1 din Legea nr 554/2004 a admis cererea de chemare in judecata si a recunoscut partii dreptul de a obtine restituirea sumei achitata cu respectivul titlu.
Pentru acoperirea prejudiciului cauzat reclamantei prin imposibilitatea folosirii respectivei sume, instanta a obligat paratele la plata dobanzii legale aferenta debitului, calculata de la data platii fiecarei taxe si pana la restituirea efectiva.
In temeiul art 274 Codul d e Procedură Civilă, instanta a obligat parata la plata catre reclamanta a sumei de 1039,3 lei, cheltuieli de judecata (taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu de avocat).
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că prin întâmpinare a invocat excepția inadmisibilității acțiunii pe calea contenciosului administrativ deoarece reclamantul a solicitat restituirea taxei de primă înmatriculare și nu a arătat care este actul administrativ prin care a fost vătămat într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim. prevederile art.1 și 2 din Legea nr.554/2004. Prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la această excepție. Reclamantul a arătat că a urmat procedura prealabilă adresând o cerere înregistrată sub nr.36010/05.05.2008 prin care solicită restituirea sumei de 5121,02 sumă ce reprezintă taxa de primă înmatriculare pentru un autoturism din import plătită la data de 27.08.2007. Prin adresa de răspuns nr.36089/06.05.2008 i s-au arătat motivele pentru care cererea sa nu poate fi aprobată. Taxa specială a fost plătită în baza prevederilor art.2141- 2143din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Încasarea acesteia este legală, iar restituirea unor sume de la buget se realizează numai în condițiile art.117 din OG 92/2003. Chitanța pe care reclamantul a primit-o de la Trezoreria G nu poate fi considerată act administrativ fiscal conform art.41 din OG 92/2003.
Nici răspunsul la cererea reclamantului de restituire a taxei nu poate fi considerat act administrativ fiscal. Prima instanță a reținut greșit că în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici, taxa specială este datorată cu ocazia primei înmatriculări în România, ea aplicându-se cu ocazia primei înmatriculări și autoturismelor care se produc în România. Art.90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene nu este incident în cazul de față. Taxa nu este contrară dispozițiilor comunitare ca principiu general. La 1 iunie 2008 intrat în vigoare OUG 50/2008 care instituie taxa de poluare pentru autovehicule. Legiuitorul a dispus numai restituirea în parte a taxei achitate în perioada 1.01.2007 - 30.06.2008 și nu restituirea integrală a taxei. Se menționează că prevederile pachetului de norme metodologice privind taxa de poluare pentru autovehicule sunt conforme cu criteriile europene. Solicită casarea sentinței pronunțate de Tribunalul Covasna.
La dosar a depus întâmpinare note de ședință intimata solicitând respingerea recursului. Arată că recurenta trebuie să-i restituie taxa achitată întrucât aceasta nu a fost datorată potrivit legislației comunitare care are prioritate. Consideră că refuzul autorităților administrativ - fiscale de a-i restitui taxa concretizată prin adresă este supus cenzurii pe calea contenciosului administrativ.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința atacată la motivele de recurs invocate Curtea apreciază recursul ca nefondat.
Excepția inadmisibilității acțiunii pe calea contenciosului administrativ a fost respinsă implicit prin reținerea cauzei spre soluționarea și pronunțarea unei hotărâri judecătorești. S-ar fi putut pune în discuție eventual specializarea completului de judecată. Reclamantul are posibilitatea de a contesta plata taxei de primă înmatriculare. Este dreptul fiecărei persoane de a avea acces la o instanță, drept reglementat atât de dispozițiile art.21 alin.1 din Constituție cât și de dispozițiile art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Reclamanta, o persoană ce s-a considerat vătămată într-un drept al său prin obligarea la plata unei taxe de primă înmatriculare în România a autoturismului achiziționat, s-a adresat pârâtei Administrația Finanțelor Publice G cu o cerere prin care solicita restituirea taxei plătite. Cererea i-a fost respinsă prin emiterea unei adrese în care s-a precizat că nu există temei legal pentru restituire.
Ne aflăm în acest fel în prezența unui refuz de restituire nejustificat având în vedere prevederile dreptului comunitar.
Deși nu îmbracă forma unei decizii sau dispoziții, adresa 36089/06.05.2008 emisă de Administrația Finanțelor Publice G reprezintă modalitatea de soluționare a plângerii prealabile, urmată de reclamant conform dispozițiilor art.7 din Legea nr.554/2004.
Corect instanța de fond a constatat că taxa de primă înmatriculare percepută reclamantului este nelegală, fiind în contradicție cu prevederile art. 90 alin. 1din Tratatul Instituind Comunitatea Europeană și a dispus restituirea acestei taxe.
Prin instituirea acestei taxe s-a creat o situație discriminatorie între persoanele care își achiziționează autoturisme rulate aduse din import și persoanele care își achiziționează autoturisme rulate din România, în sensul că aceștia din urmă sunt scutiți de plata acestei taxe, beneficiind astfel de o situație avantajoasă.
Această taxă, stabilită de art. 2141din Codul fiscal este percepută doar în cazul înmatriculării în România, după 1.01.2007, a unui autovehicul care a fost anterior înmatriculat în alt stat membru al Uniunii Europene decât România, nu și pentru un autovehicul care a fost deja înmatriculat în România, indiferent de nivelul de poluare.
Curtea constată că, în aceste împrejurării, nu se aplică în mod uniform principiul "poluatorul plătește" și nici nu se respectă prevederile art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană.
Curtea de Justiție a Comunităților Europene în cauzele reunite C-290/05 și C 333/2005 în cauzele reunite C-290/05 și C-333/05, . Nâdasdi -es - Regionalis, respectiv Hona Nemeth -es - Regionalis - a arătat următoarele:
În sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeană art. 90 suplimentează dispozițiile referitoare la abolirea taxelor vamale și a măsurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricăror forme de protecție care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discriminează produsele provenite din alte state membre (cauzele reunite C-393/04 și C-41/05, Air Industries ).
În ceea ce privește impozitarea autoturismelor second-hand importate, Curtea a apreciat de asemenea că art. 90 caută să asigure completa neutralitate a impozitării interne sub raportul concurenței între produsele care se află deja pe piața națională și produsele importate (cauza C-387/01,Weigel).
Conform unei jurisprudențe bine stabilite, art. 90 par. 1 este încălcat atunci când taxa aplicată produselor importate și taxa aplicată produselor naționale similare sunt calculate diferit pe baza unor criterii care conduc, chiar dacă numai în anumite cazuri, la un nivel al taxei mai mare în cazul produselor importate (a se vedea cauza Weigel) Totuși, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile pentru existența unei asemenea discriminări, impozitarea poate fi discriminatorie în mod indirect, datorită efectelor pe care le produce.
In scopul de a asigura neutralitatea impozitării interne prin respectarea regulilor de concurență între autoturismele uzate aflate deja pe piața națională și autoturismele similare importate, este necesar să fie comparate efectele taxei de înmatriculare pentru vehiculele nou importate dintr-un alt stat membru decât cel în cauză cu efectele valorii reziduale a taxei de înmatriculare care afectează vehiculele similare înmatriculate deja în acea țară și cărora, pentru acest scop, Ie-a fost deja aplicată această taxă.
( În speță se analiza situația Ungariei ).
O comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație în țară înainte de intrarea în vigoare a Legii privind taxele de înmatriculare nu este relevantă. Scopul art. 90 nu este acela de a împiedica statele membre să introducă noi impozite sau să schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente.
Cât privește criteriile care pot fi folosite pentru determinarea unei taxe, Curtea Europeană de Justiție a observat că, în stadiul său actual, dreptul comunitar nu restrânge libertatea fiecărui stat membru de a construi un sistem fiscal în care acele diferențieri între anumite produse, chiar dacă este vorba de produse similare în sensul art. 90 par. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană să se facă pe baza unor criterii obiective, cum ar fi proveniența materiilor prime folosite sau procesul de producție aplicat. Totuși, o asemenea diferențiere este compatibilă cu dreptul comunitar numai dacă urmărește obiective care sunt ele însele compatibile cu cerințele Tratatului și ale legislației comunitare secundare și dacă regulile în cauză sunt de natură să evite orice formă de discriminare, directă sau indirectă, îndreptată împotriva importurilor din alte state membre sau orice altă formă de protecție a produselor naționale concurente (cauza Outokumpu).
În contextul sistemului taxelor de înmatriculare, criterii precum tipul motorului, capacitatea cilindrică și clasificarea fundamentată pe motive de protecție a mediului reprezintă criterii obiective. Prin urmare ele pot fi folosite într-un asemenea sistem. Pe de altă parte, nici nu există vreo cerință ca valoarea taxei să fie legată de prețul autoturismului.
Totuși, o taxă de înmatriculare nu trebuie să împovăreze produsele provenind din alte state membre mai mult decât produsele naționale similare".
Faptul că intrat în vigoare OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule nu afectează nelegalitatea taxei de primă înmatriculare.
Compensarea nu este posibilă atâta timp cât nu este stabilită o creanță a recurentei pârâte împotriva reclamantei având ca obiect taxa de poluare. Prin compensație se sting două obligații reciproce până la concurența celei mai mici. În prezent doar creanța reclamantei este certă, lichidă și exigibilă, recurenta pârâtă nu deține o creanță față de aceasta.
Dispozițiile privind acordarea dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată nu au fost criticate.
Pentru aceste considerente constatând că motivele de recurs invocate sunt nefondate, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, raportat la art. 304 pct.9 și 304/1 Cod procedură civilă va respinge recursul declarat de recurenta Administrația Finanțelor Publice G, împotriva Sentinței civile nr.1358 din 23 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna - secția civilă.
Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului G împotriva Sentinței civile nr.1358/23.09.2008 pronunțată de Tribunalul Covasna - secția civilă în dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red.MC 09.12.2008/dact.VP 12.12.2008
Jud.fond
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Georgeta Bejinaru Mihoc, Silviu
