Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 882/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIE Nr. 882/CA/2009

Ședința publică de la 24 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ioan Cibu

JUDECĂTOR 2: Iosif Morcan

JUDECĂTOR 3: Gabriela Costinaș

Grefier - -

Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâtele Direcția regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T și Direcția Generală a Finanțelor Publice H împotriva sentinței civile nr. 311/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara -Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care expune dispozițiile instanței de la termenul de judecată din 3 iunie 2009.

Față de înscrisurile administrate în cauză și solicitarea recurenților de judecare în lipsă, lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursurilor de față

Reclamanta SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T și Direcția Generală a Finanțelor Publice H, anularea deciziei nr.75/2008 emisă de pârâtă, decizie pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 10542/2008 și a procesului verbal de control întocmit la data de 4.04.2008. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în perioada septembrie 2005-martie 2006 a derulat operațiuni de import uși și tocuri de uși din lemn cu un partener de afaceri, în baza declarațiilor vamale nr. -/2005--, nr. -/2005--, nr. 18680/2006--. La data efectuării importurilor partenerul extern a predat reclamantei dovezile de origine Eur 1 -, Eur 1 L - și Eur 1 L -, emise și certificate de autoritățile e în conformitate cu Tratatul dintre Comunitatea Europeană și România în baza cărora reclamanta a beneficiat de un regim vamal preferențial. vamale au fost achitate în baza certificatelor emise, însă în 4.04.2008 Autoritatea Națională a Vămilor a informat pe reclamantă că mărfurile acoperite de dovezile de origine nu sunt fie total, fie parțial mărfuri de origine în sensul Tratatului dintre Comunitatea Europeană și România și ca urmare a calcula datoria vamală suplimentară și accesorii în sumă de 29.323 lei.

Secția de contencios administrativ a Tribunalului Hunedoara prin sentința nr. 311/CA/2009 a admis acțiunea reclamantei, a dispus anularea actelor atacate și a exonerat reclamanta de plata sumei de 22.859 lei reprezentând obligații fiscale. Au fost acordate cheltuieli de judecată în sumă de 704 lei.

Instanța a reținut prin considerentele expuse că la data încheierii formalităților vamale reclamanta a prezentat certificate de origină a mărfurilor importate care atestau că acestea au fost fabricate în Uniunea Europeană, dar în urma controlului vamal ulterior s-a apreciat că aceste produse nu sunt originare din comunitate, fiind calculate taxe vamale, comision vamal, TVA și accesorii.

Instanța a constatat că reclamanta deține certificate privind originea comunitară a bunurilor importate, în sensul art. 16 din Acordul European ratificat prin OUG nr. 1/1997, astfel că reclamanta beneficiază de facilități fiscale la importul bunurilor nefiind datorate taxele și accesoriile calculate ulterior.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta H solicitând modificarea hotărârii și respingerea cererii formulate, deoarece hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

Prin motivele de recurs se arată că administrația vamală ă prin adresa nr. 4215/ 2008 arătat că mărfurile importate nu sunt total sau parțial mărfuri de origine în sensul tratatului încheiat între Comunitatea Europeană și România, astfel că declarația pe factură și certificatul de origine nu pot proba originea comunitară a mărfii în condițiile în care autoritatea vamală a țării exportatoare nu confirmă validitatea acestuia în urma controlului ulterior efectuat. Recurenta mai arată că potrivit art. 107 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal, autoritatea vamală este îndreptățită la recuperarea datoriei în condițiile în care constată că acordarea regimului preferențial nu este susținută de dovezile de origine. În drept s-au invocat prev.art. 304 pct.8 și 9 din Codul d e procedură civilă.

Recursul este scutit de plata timbrajului potrivit art. 17 din Legea 146/1997.

Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs pârâta T în numele și pentru B solicitând ca în temeiul art. 304 pct.9, 304 indice 1 din Codul d e procedură civilă să se dispună modificarea hotărârii și respingerea acțiunii. prin motivele de recurs se arată că sentința primei instanțe este nelegală, fiind pronunțată cu ignorarea probei concludente depuse de Autoritatea Vamală ă prin care se arată că mărfurile importate nu sunt acoperite total sau parțial de dovezile de origine și ca atare reclamanta nu este beneficiara regimului vamal preferențial, iar potrivit dispozițiilor art. 148 din Codul vamal, autoritatea vamală este îndreptățită la recuperarea taxelor datorate și a accesoriilor.

În drept s-au invocat prev.art. 304 pct.8 și 9 din Codul d e procedură civilă.

Recursul este scutit de plata timbrajului potrivit art. 17 din Legea 146/1997.

Curtea, constată că recursurile pârâtelor sunt nefondate pentru următoarele argumente în fapt și în drept:

În mod temeinic și legal a reținut instanța de fond că mărfurile importate de reclamantă au ca țară de proveniență ia, care este stat membru al Comunității Europene, iar în acest caz sunt aplicabile prev.art.16 pct.1 lit.a din Protocolul nr.4 al Acordului încheiat de România cu

Întrucât rațiunea legii în acordarea facilităților vamale este protejarea produselor ce provin din statele comunității europene și ținând cont că această condiție a fost îndeplinită de către reclamantă,urmează ca susținerile recurentelor privind procedura de eliberare a certificatului de origine să fie înlăturate ca nerelevante,întrucât nu pot afecta eficacitatea juridică a atestării privind țara de origine a mărfurilor,iar recurentele nu au adus nici o dovadă în sensul că parte din bunurile achiziționate provin dintr-un stat care nu este membru.

În ce privește emiterea Certificatelor EUR 1,articolul 17 al Protocolului 4 stabilește procedura pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor.

În acest sens Protocolul 4 dispune în art.3 că sancțiunile se aplică oricărei persoane care emite (autoritatea vamală din țara exportatoare) sau determină emiterea unui document ce conține date inexacte în scopul obținerii regimului preferențial pentru produsul exportat.

Dacă nu există neconcordanțe între mențiunile făcute pe dovada originii și cele făcute pe documentele prezentate autorității vamale,în vederea îndeplinirii formalităților pentru importul produselor,nu se anulează ipso facto valabilitatea dovezii originii,dacă se stabilește în mod evident că documentul corespunde produsului prezentat (art.29 din Protocolul 4).

Prin urmare,instanța de fond a interpretat corect cerințele acordului internațional încheiat de România și Comunitatea Economică și în mod corect a apreciat că cele constatate la controlul ulterior nu sunt de natură a înlătura aplicarea regimului vamal preferențial pentru bunurile importate.

Din prevederile textului rezultă că certificatul se eliberează pe baza cererii scrise a importatorului,sub răspunderea exportatorului (pct.1).

trebuie să prezinte oricând,la cererea autorităților vamale a țării exportatoare în care se eliberează certificatul de circulație al mărfurilor EUR 1,toate documentele care dovedesc caracterul originar al produselor ( pct.1 alin.3).

Autoritățile vamale emitente ale Certificatului EUR 1 iau toate măsurile pentru a verifica originea bunurilor și îndeplinirea celorlalte condiții stipulate în protocol. În acest scop,au dreptul să solicite orice document justificativ și să realizeze orice control în contabilitatea exportatorului.

Aceste autorități trebuie să se asigure că documentele sunt completate corespunzător (art.17 al.5).

Rezultă din expunerea de mai sus că întreaga răspundere pentru eliberarea Certificatului EUR 1 o are exportatorul și autoritățile vamale care au eliberat certificatul și nu importatorul. Acesta din urmă nu poate răspunde material pentru eventuala culpă a exportatorului.

Nefiind incidente motivele invocate, potrivit art.304/1,304 pct.9 Cod pr.civilă,se vor respinge ca nefondate recursurile pârâtelor,potrivit art.312 al.1 Cod pr.civilă.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâtele Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T și Direcția Generală a Finanțelor Publice H împotriva sentinței civile nr. 311/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara -Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 24. 06. 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.CG

Dact./ex.2/15 07 2009

Jud.fond.

Președinte:Ioan Cibu
Judecători:Ioan Cibu, Iosif Morcan, Gabriela Costinaș

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 882/2009. Curtea de Apel Alba Iulia