Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 99/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 99/CA/2010
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucian Ioan Gherman judecător
JUDECĂTOR 2: Gabriela Costinaș
JUDECĂTOR 3: Nicoleta
Grefier:
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de către DGFP Sibiu în nume propriu și pentru Sibiu și Administrația Fondului pentru Mediu împotriva sentinței nr. 208/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că prezentul termen de judecată a fost stabilit în vederea dezbaterii recursurilor, dat fiind faptul că prin Încheierea nr. 24/R/CA s-a respins cererea de sesizare a Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Se constată că mandatara intimatului reclamant a comunicat la dosar, prin fax, o cerere prin care solicită, în temeiul prevederilor art. 242 al. 2 Cod procedură civilă, judecarea cauzei în lipsa intimatului. Au fost anexate concluzii scrise.
Întrucât nu s-au formulat alte cereri, față de actele și lucrările dosarului și având în vedere că se solicită judecarea și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 150 Cod procedură civilă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de față:
Prin acțiunea în contencios administrativ precizată înregistrată la Tribunalul Sibiu sub dosar nr-, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu, Administrația Finanțelor Publice Sibiu, obligarea la restituirea sumei de 5.670 lei achitată cu titlu de taxă de poluare și plata dobânzii legale, începând cu data încasării sumei și până la data restituirii efective.
În ședința de judecată din data de 18.02.2009, instanța a dispus introducerea în cauză și a Administrației Fondului pentru Mediu având în vedere dispozițiile art. 1 din OUG 50/2008 coroborate cu dispozițiile art. 16 ind. 1 din 554/2004.
În motivarea acțiunii se arată că la înmatricularea în România a autoturismului second-hand, achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene, reclamanta a plătit taxa de poluare. S-a considerat că prin instituirea acestei taxe autoturismelor aduse din Comunitatea Europeană, au fost încălcate prevederile art. 90 din, în sensul că aceasta este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în UE și reînmatriculate în România, în vreme ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, la o nouă înmatriculare, taxa nu este percepută.
În aceste condiții, s-a menționat că se impune aplicarea dispozițiilor art. 148 din Constituție, care statuează faptul că prevederile tratatelor constitutive ale UE au prioritate față de dispozițiile contrare din legislația internă, sens în care trebuie să se constate că, taxa de poluare a fost încasată în mod nelegal și deci, trebuie restituită.
Prin sentința nr. 208/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiua fost admisă acțiunea formulată și precizată în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, DGFP Sibiu, Sibiu și, a fost respinsă excepția de inadmisibilitate invocată de. A fost obligată pârâta la restituirea sumei de 5.670 lei și s-a acordat dobânda legală.
În motivarea hotărârii instanța de fond a reținut în esență că taxa de poluare se datorează, în temeiul OUG 50/2008. Acest act normativ este contrar art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE,iar aceste dispoziții așa cum sunt ele dezvoltate și detaliate încalcă jurisprudența, având un efect discriminatoriu și protecționist fata de produsele autohtone comparativ cu cele achiziționate de pe piața comunitara.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții DGFP Sibiu, în nume propriu și pentru Sibiu și Statul Român prin MFP, și, solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii acțiuni.
Prin motivele de recurs se arata ca taxa nu este discriminatorie si corespunde exigentelor art.90 din, deoarece taxa se determina exclusiv având in vedere caracteristicile tehnice ale autoturismelor.
În drept,au fost invocate prevederile art.284, 299-316 din Codul d e procedură civilă.
Pârâta DGFP Sibiu a invocat prin precizarea recursului depusă la data de 25.06.2010 excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul d e Finanțe. Parata DGFP Aaa rătat ca nu are calitate procesuala pasiva, deoarece taxa se face venit la Fondul de Mediu, iar doar încasează taxa.
Administrația Finanțelor Publice Sibiu susține prin cererea de recurs faptul că hotărârea pronunțată este nelegală și netemeinică, fiind dată cu aplicarea greșită a legii. Susține că, în urma avizului motivat, din data de 28.11.2007, emis de către Comisia Europeană, care a considerat că modul de calcul al taxei speciale încalcă prevederile Tratatului de instituire a Comunității Europene, a fost adoptată OUG nr. 50/2008, care, în forma din aprilie 2008, stabilește măsuri care corespund pe deplin prevederilor acestuia.
Reclamantul-intimat a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor și menținerea sentinței recurate, deoarece instanța de fond a apreciat corect faptul că există o diferență de aplicare a taxei și că s-a introdus un regim fiscal discriminatoriu.
Analizând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate și a actelor de la dosar se constată că sunt fondate pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
Taxa de poluare se datorează în virtutea OUG 50/2008, scopul instituirii ei fiind așa cum rezultă din preambulul acestuia act normativ, asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în domeniu și pentru a asigura respectarea normelor comunitare, inclusiv a jurisprudenței.
Tratatul de instituire a Comunității Europene prin art. 90 al. 1 stabilește că nici un stat membru nu poate să impună, în mod direct sau indirect, asupra produselor altor state membre, impozite interne de orice natură în plus față de cele impuse direct sau indirect asupra produselor interne similare. Mai mult, nici un stat membru nu poate să impună asupra produselor altor state membre impozite interne de natură să acorde protecție indirectă altor produse.
Scopul normei comunitare a fost acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea practicilor protecționiste rezultate din aplicarea unor impozite interne de orice natură prin care se discriminează produsele provenite din alte state. Invocăm in acest sens Hotărârile din 5 12 2006 -C-290/2005 si c-333-2005, și alții (Ungaria),C-387/2001 Weigel contra Austriei cât și Comisia Danemarca C-47/88 prin care CJCE a apreciat că o comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de poluare) nu este relevantă. În scopul de a asigura neutralitatea impozitării interne prin respectarea regulilor de concurență între autoturismele uzate aflate deja pe piața națională și autoturismele similare importate este necesar să fie comparate efectele taxei pentru vehiculele importate dintr-un alt stat membru decât statul în cauză, cu efectele valorii reziduale a taxei care afectează vehiculele similar înmatriculate deja în statul respectiv, și cărora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă.
Indiferent de scopul instituirii acestei taxe, esențial sub aspectul criticilor formulate și a analizei instanței de fond, este că această taxă, cu excepțiile de rigoare, este percepută pentru prima înmatriculare a autoturismului pe teritoriul României, așa încât potrivit Jurisprudenței, reținută de instanța de fond, eventuala neconformitate a acestei taxe în raport cu legislația comunitară trebuie analizată în raport de art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE.
Rolul acestei dispoziții comunitare este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. unei taxe spre respectarea regulilor de concurență așa cum au fost interpretate de este relevată de rezultatul comparației efectelor taxei pentru vehiculele nou importate dintr-un alt stat membru decât statul în cauză cu efectele valorii reziduale a taxei care afectează vehiculele similar înmatriculate deja în statul respectiv și cărora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă (cauzele reunite C-290/2005 și C-333/2005 ).
Reclamanta pe lângă a invoca discriminarea pe care pretinde că o suferă prin faptul că a importat un autoturism dintr-un stat membru, nu a oferit instanței probe pertinente și concludente în acest sens.
Mai mult, așa cum s-a reținut și la judecarea cauzei în fond, jurisprudența citată art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE trebuie interpretat ca interzicând o taxă de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atâta timp cât valoarea taxei determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării ( cum era de altfel reglementarea națională anterioară din Codul fiscal) este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate în statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate. Or, OUG 50/2008 răspunde acestor exigente, așa încât acest act normativ este compatibil cu art. 90 paragraful 1 din Tratatul
Fiind incidente prevederile art. 304 pct. 9.pr.civ. instanța va admite recursurile paratelor ca fondate, se va modifica sentința atacata in sensul ca se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei DGFP și a Statului Român, fata de împrejurarea ca potrivit art. 1 din OUG 50/2008, taxa pe poluare se calculează și se încasează de către și constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, acțiunea formulată împotriva acestor pârâți urmând a fi respinsă ca introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală. Totodată, acțiunea in contencios administrativ formulata de reclamant in contradictoriu cu si se va respinge ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de către DGFP Sibiu în nume propriu și pentru Sibiu și Administrația Fondului pentru Mediu împotriva sentinței nr. 208/CA/2008 pronunțată în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamantul și în consecință:
Modifică în parte sentința atacată în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor și a Direcției Generale a Finanțelor Publice Sibiu și în consecință:
Respinge ca introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală acțiunea reclamantului împotriva pârâților sus menționați.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâților Administrația Fondului pentru Mediu și Administrația Finanțelor Publice Sibiu.
Respinge cererea reclamantului privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale instanței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 Ianuarie 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - -- |
Grefier, |
Red./Tehnored. /5 ex./12.02.2010
Jud. fond
Președinte:Lucian Ioan GhermanJudecători:Lucian Ioan Gherman, Gabriela Costinaș, Nicoleta
