Anulare acte emise de autoritățile de reglementare. Sentința 73/2010. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 73/2010
Ședința publică de la 23 februarie 2010
Completul este compus din:
PREȘEDINTE: Idriceanu Claudia
GREFIER: - -
Pe rol, în vederea pronunțării, acțiunea promovată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL SĂNĂTĂȚII având ca obiect anularea Ordinului nr. 1855/13.10.2009, emis de MINISTERUL SĂNĂTĂȚII.
dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 16 februarie 2010, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA,
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 19 ianuarie 2010, reclamantul, a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Sănătății anularea Ordinului nr. 1855/13.10.2009, emis de ministrul interimar al sănătății, repunerea în drepturile salariale avute anterior și în funcția de director coordonator al Direcției de Sănătate Publică a Județului M, obligarea ministerului la plata drepturilor salariale, calculate în conformitate cu dispozițiile art. 78 din Codul Muncii, începând cu data revocării și până la completa reintegrare și dezdăunare.
În motivarea acțiunii arată că prin Ordinul nr. 1137/26.05.2009 al ministrului sănătății, a fost numit, începând cu data de 25.05.2009, în funcția de conducere, aceea de director coordonator al Direcției de Sănătate Publică a Județului
Numirea în funcție s-a făcut după o evaluare a cunoștințelor și abilităților manageriale, aprobată prin referatul Direcției Generale pentru Politici de Sănătate și Resurse Umane, anterior acestei numiri îndeplinind funcția de director executiv al aceleiași instituții numit prin Ordinul nr. 1438/08.11.2007 și reconfirmat în funcție prin Ordinul nr. 386/16.02.2009.
După numirea în funcția de director coordonator a urmat o perioadă de evaluare, iar la data.de 20.07.2009, sub nr. 96, semnat, împreună cu ministrul de resort, un contract de management pe o durată de 4 ani.
Contractul a prevăzut clar obiectul acestuia, drepturile și obligațiile directorului coordonator, drepturile și obligațiile angajatorului, planul de management, directivele și indicatorii, răspunderea părților, dar și modificarea și încetarea contractului.
Prin Ordinul nr. 1855/13.10.2009 al ministrului interimar al sănătății, a fost revocat din funcția de director coordonator al M și cu aceeași dată i-a încetat și contractul de management.
In luarea acestor masuri, s-a făcut trimitere la prevederile art. 9, alin. (1), lit. b din contractul de management, la Ordinul nr. 877/2009 pentru aprobarea modelelor cadru ale contractului de management și a indicatorilor de performanță, la referatul comisiei de evaluare a activității manageriale și la nr. 1718/2008 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății.
Nu s-a făcut nicio trimitere la prevederile nr.OUG 105/2009 și nici nu s-a făcut o motivare în fapt a măsurilor luate.
Reclamantul a considerat nelegal Ordinul nr. 1855/13.10.2009, motiv pentru care, în cadrul procedurii prealabile, a solicitat revocarea lui, cerere nesoluționată nici până în prezent.
Apreciază că acest ordin a fost dat cu încălcarea dispozițiilor legale și contractuale, deoarece nu a fost supus niciunei evaluări, de natura celei menționate în ordin, astfel că nu subzistă motivul de încetare prevăzut de art. 9, alin. (1), lit. b din contractul de management.
Chiar dacă ar fi existat o evaluare și s-ar fi constatat că nu a realizat pentru fiecare indicator un minimum de trei puncte, cum cer dispozițiile art. 9, alin. (l), lit. b din contractul de management, măsura încetării lui trebuia luată cu respectarea dispozițiilor legale ce reglementează concedierea pentru motive ce țin de persoana salariatului, întrucât nr. 37/2009 asimilează contractul de management contractului individual de muncă.
Cazul dat poate fi încadrat în dispozițiile art. 61, lit. d din Codul Muncii, situație în care era obligatorie efectuarea cercetării prealabile, a oferirii unui loc de muncă vacant, a respectării dispozițiilor art. 62 din Codul Muncii, referitoare la decizia de concediere.
Ordinul a fost emis în 13.10.2009 și s-a prevăzut aplicabilitatea lui începând cu data emiterii și nu cu data comunicării lui cu angajatul, conform art. 75 din Codul Muncii.
Punerea lui în executare s-a realizat în aceeași zi prin îndepărtarea forțată a reclamantului din sediu și instalarea altei persoane, nu a fost invitat niciodată pentru a da explicații în legătură cu cazul de necorespondență profesională ori neîndeplinirea indicatorilor, nu i-a fost oferit un alt loc de muncă, de natura celui ocupat ori în raport de pregătirea profesională, ordinul nu este motivat în fapt și nici justificat în drept, în condițiile în care nu se arată temeiul real al revocării; iar cel indicat nu există, nu cuprinde precizări cu privire la termenul în care ordinul poate fi contestat și nici instanța competentă să-l judece. Se face însă trimitere generică la dispozițiile Legii nr. 554/2004, aceea ce nu poate acoperi cerința legală a dispozițiilor art. 62. alin. (2) din Codul Muncii, dică a precizărilor cu privire la termenul în care poate fi contestată și la instanța judecătorească la care se contestă, u i-a fost acordat preavizul la care face referire art. 73 raportat la art. 61, lit. d din Codul Muncii.
Față de dispozițiile încălcate, consideră că măsura luată prin ordin este nelegală, situație în care sunt aplicabile prevederile art. 78 din Codul Muncii.
In acest caz, reclamantul se consideră îndreptățit la repunerea părților în situația anterioară emiterii actului și la obligarea emitentului ordinului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat.
Ministerul Sănătății, prin întâmpinare (21-22) a solicitat respingerea cererii de anulare a Ordinului nr. 1855/2009, ca nefondată.
Analizând acțiunea formulată prin prisma actelor dosarului și având în vedere dispozițiile legale incidențe speței, Curtea constată următoarele:
Reclamantul a ocupat funcția de director coordonator al Direcției de Sănătate Publică al Județului încheind în acest sens contractul de management nr.96 din 26.07.2009 pe o perioadă de 4 ani. Acesta are prevăzut între clauzele sale alături de obiect, drepturi și obligații, planul de management, directivele și indicatorii, răspunderea părților precum și modificarea și încetarea acestuia.
Prin Ordinul nr.185 din 13.10.2009 al Ministrului interimar al sănătății reclamantul a fost revocat din funcția de director coordonator al Direcției Sanitare al Județului M și cu aceeași dată i-a încetat și contractul de management.
Pentru aplicarea acestei măsuri s-a făcut trimitere la prevederile art.9.1 lit.b din contractul de management, la Ordinul nr.877/2009 pentru aprobarea modelelor cadru ale contractului de management și a indicatorilor de performanță, la referatul comisiei de evaluare a activității manageriale și la HG nr.1718/2008 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății. Nu s-a făcut nicio trimitere la prevederile nr.OUG105/2009 și nici nu s-a făcut o motivare în fapt a măsurilor luate. Cu toate acestea din analiza celor înserate în actul administrativ atacat rezultă că în fapt a avut loc o evaluare a activității manageriale unde reclamantul nu a obținut indicatorii la care s-a angajat așa încât potrivit art.9 alin.1 lit.b din contractul de management acesta a încetat la inițiativa ministerului sănătății.
Deoarece reclamantul a apreciat ordinul de revocare a sa din funcție ca fiind nelegal a solicitat în cadrul procedurii prealabile revocarea sa.
Analizând actul administrativ atacat prin prisma prevederilor legale invocate a fi încălcate instanța reține că în esență motivul principal al emiterii acestui act administrativ prin care reclamantul a fost vătămat în drepturile sale fiind revocat din funcția de director coordonator al DSP M îl constituie evaluarea activității manageriale a acestuia și drept urmare sancționarea lipsei de performanță.
După cum rezultă însă din întreaga probațiune administrată în cauză reclamantul nu a fost supus niciunei evaluări de natura celei menționate în ordinul atacat așa încât nu poate subzista motivul de încetare a contractului de management prev. de art.9 alin.1 lit.b indicat ca temei al actului administrativ.
De altfel ordinul nu este motivat în fapt și nici justificat în drept în condițiile în care nu se arată temeiul legal al revocării iar cel indicat nu există.
Pe de altă parte chiar dacă ar fi existat o evaluare, ar fi trebuit să se arate în concret pentru care din indicatorii prevăzuți în contractul de management, acesta nu a atins performanțele scontate iar măsura încetării trebuia luată cu respectarea dispozițiilor legale ce reglementează încetarea contractului de management pentru motive ce țin de persoana salariatului atâta timp cât acesta a fost încadrat în temeiul OUG nr.37/2009 ce asimila contractul de management, contractului individual de muncă.
Este de remarcat faptul că în speță nu a avut loc o cercetare prealabilă, ordinul a fost emis la data de 13.10.2009 iar aplicabilitatea lui a început odată cu data emiterii și nu de la comunicare, iar punerea lui în executare s-a realizat în aceeași zi fără însă a i se da posibilitatea reclamantului de a da eventuale explicații în legătură cu atitudinea sa profesională și neîndeplinirea indicatorilor prevăzuți în contractul de management.
Pentru toate aceste considerente soluția ce se impune a fi adoptată este aceea a anulării actului administrativ atacat în conformitate cu prevederile art.20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ cu consecința repunerii părților în situația anterioară emiterii actului, respectiv obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale către reclamant începând cu data revocării 13 oct.2009 și până la reintegrarea efectivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL SĂNĂTĂȚII.
Dispune anularea Ordinului nr. 1855 din 13.10.2009 emis de pârât cu consecința repunerii reclamantului în drepturile salariale avute anterior și în funcția de director coordonator al Direcției de Sănătate Publică a Județului
Obligă pârâtul la plata drepturilor salariale către reclamant, începând cu data revocării 13.10.2009 și până la reintegrarea efectivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 februarie 2010.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.CI
Dact./5ex.
04.03.2010
Președinte:Idriceanu ClaudiaJudecători:Idriceanu Claudia