Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Sentința 344/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ nr. 344/2008
Ședința publică de la 27 martie 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Delia Marusciac
JUDECĂTOR 2: Lucia Brehar
GREFIER: - -
S-a luat în examinare - pentru pronunțare - după casare prin decizia nr. 4259 din data de 07.11.2007 în dosarul nr- al Înaltei Curți de Casație și Justiție - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, SA B M, PREFECTURA JUDEȚULUI M-COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII NR.18/1991, ORAȘ - COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991, având ca obiect anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 2952 din data de 12.02.2003.
La apelul nominal se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este îndeplinită.
Acțiunea este legal timbrată anterior casării.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că în data de 6.03.2008 s-au pus concluzii pe fondul cauzei și au fost consemnate în încheierea din acea zi, s-a amânat pronunțarea pentru data de 13 martie 2008, 20 martie 2008, încheierile făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 4.033/2006 pe rolul Judecătoriei Baia -M, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, Comisia Județeană M pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, Comisia Locală a orașului de aplicare a Legii nr. 18/1991, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 2.952 emis la 12.02.2003 de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului pentru suprafața de 3.674 mp, înscrisă în 1.873, cu nr. top. 311/1, 311/2, să se dispună radierea din această carte funciară a dreptului de proprietate al pârâtei pentru suprafața de 3.674 mp, precum și înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului asupra acestui imobil în evidențele de publicitate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a relevat că certificatul de atestare a dreptului de proprietate mai sus individualizat a fost emis cu încălcarea reglementărilor aplicabile în materie, lezând în mod direct dreptul de proprietate recunoscut reclamantului după procedura reglementată de Legea fondului funciar.
În esență s-a susținut că suprafața de 3.674 mp. se suprapune cu o parte a terenului individualizat în titlul de proprietate nr. 44.094/73 eliberat în favoarea reclamantului de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor la 29.06.2000.
Prin sentința civilă nr..6053/2006 Judecătoria Baia -M a admis excepția necompetenței materiale declinând competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureș, Secția de contencios administrativ.
Pentru a dispune în acest sens judecătoria a reținut că actul atacat este un act administrativ emis de o autoritate administrativă centrală, context în care competența materială de soluționare a pricinii se stabilește după rigorile Legii nr. 544/2004.
Cauza a fost înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Maramureș.
Prin sentința civilă nr. 59/2007 Tribunalul Maramureșa declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj.
Pentru a dispune în acest sens a reținut că în conformitate cu prevederile art. 3 pct. 1 Cod proc.civ. competența în primă instanță pentru acțiunile în contencios administrativ privind actele autorităților și instituțiilor centrale, revine curților de apel în a căror circumscripție domiciliază reclamantul.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj la 12 februarie 2007.
Prin întâmpinarea formulată SC SA a solicitat respingerea acțiunii cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Principala apărare invocată de către pârât s-a întemeiat pe existența autorității de lucru judecat.
S-a relevat că tranșarea chestiunii litigioase printr-o hotărâre intrată în putere de lucru judecat, garantează imposibilitatea rediscutării aceluiași litigiu după rezolvarea lui definitivă și irevocabilă. S-a arătat că din perspectiva efectului negativ, excepția puterii lucrului judecat asigură imutabilitatea verificării jurisdicționale.
Pârâta SC SA a învederat că prin sentința civilă nr. 743/2005 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, cererea formulată de reclamant privind constatarea nulității certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 2952 emis la 12.12.2003 a fost respinsă ca inadmisibilă.
Prin precizarea depusă la 14.03.2007 reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului la data de 12.12.2003, prin care s-a atestat că suprafața de 3.674 mp teren este proprietatea
În susținerea excepției reclamantul a relevat că imobilul teren pentru care s-a emis certificatul de atestare a proprietății a fost preluat de Statul Român fără titlu, înscrierea dreptului de proprietate a asupra acestui imobil în evidențele de publicitate fiind săvârșită anterior eliberării acestui certificat.
Totodată s-a învederat că, comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a procedat la punerea în posesie a reclamantului cu privire la această suprafață de teren, procesul-verbal de punere în posesie fiind semnat de către pârâtă.
În ședința publică din 14 martie 2007, Curtea din oficiu a invocat lipsa calității procesuale a pârâților Comisia Județeană M de aplicare a Legii fondului funciar și Comisia Locală a orașului pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Prin sentința civilă nr. 155 din 14 martie 2007, Curtea a respins acțiunea formulată de reclamant ca urmare a admiterii excepției autorității de lucru judecat și a respins acțiunea față de pârâții Comisia Județeană M și Comisia Locală a Comunei pentru stabilirea dreptului de proprietate privată a terenurilor ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a celor două pârâte.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul - care a fost admis prin decizia nr. 4.259 din 07.11.2007 pronunțată în dosarul nr- al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a casat decizia atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
A apreciat Înalta Curte că nu sunt îndeplinite în cauză cerințele restrictive ale excepției autorității de lucru judecat, astfel încât soluția pronunțată este nelegală.
S-a mai arătat în decizia de casare că este necesar a fi soluționate și restul excepțiilor invocate de către părți în fața instanței de fond, după cum este necesar a fi soluționată și în concordanță și cu disp. art. 4 din Legea nr. 554/2004, excepția de nelegalitate invocată de către reclamant.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr-, iar părțile și-au menținut punctele de vedere asupra fondului precum și excepțiile invocate în primul ciclu procesual.
În privința excepțiilor necesar a fi soluționate cu prioritate, în raport de fondul cauzei, conform art. 137 și urm. pr.civ. Curtea constată următoarele:
Pârâta B M, a invocat excepțiile inadmisibilității acțiunii precum și excepția lipsei de interes a reclamantului.(15)
Cu privire la inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, pârâtul a arătat că reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă cerută de disp. art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Această excepție urmează a fi respinsă, întrucât dosarul nr. 4.043/2004 al Judecătoriei Baia M, unde a fost înregistrată inițial cererea de chemare în judecată, există dovada procedurii prealabile, respectiv memoriul adresat de reclamant, prin împuternicitul său legal, ( 12), către emitentul actului administrativ atacat și prin care solicită revocarea acestuia pentru nelegalitate.
Pârâta a arătat în susținerea excepției lipsei de interes a reclamantului că doar asupra terenurilor cu nr. top. 310 și 311/3 din CF 223 i s-a reconstituit reclamantului dreptul de proprietate, astfel încât solicitarea anulării certificatului de atestare a dreptului de proprietate pt. nr. top. 311/1 și 311/2 este lipsită de interes.
Referitor la această excepție, Curtea constată că prin prezentul demers judiciar, reclamantul urmărește legalizarea situației juridice a terenului cu privire la care se pretinde a fi proprietar în baza titlul de proprietate, în condițiile în care a constatat că în privința aceluiași titlu s-a emis și certificatul de atestare a dreptului de proprietate în favoarea pârâtei. Determinarea exactă a temeiniciei susținerilor reclamantului se va putea realiza doar cu prilejul analizei fondului.
În consecință, excepția invocată poate fi analizată doar din prisma condițiilor generale de adminsibilitate a formulării unei cereri de chemare în judecată. Sub acest aspect curtea constată că s-a dovedit folosul urmărit de către reclamant prin introducerea prezentei cereri de chemare în judecată, astfel încât instanța va respinge excepția lipsei de interes a acestuia.
Pârâtele Comisia Județeană și Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 18/1991, chemate în judecată de către reclamant, nu justifică calitatea procesuală pasivă în cauză.
Această excepție a fost invocată din oficiul de către instanță, în primul ciclu procesual, însă își păstrează actualitatea și cu privire la această excepție, Curtea constată următoarele:
În condițiile art. 1 alin. 1 rap. la art. 7 alin. 1 și art. 13 din Legea nr. 554/2004, litigiul în cadrul contenciosului-administrativ se legală între persoana ce se consideră vătămată și autoritatea publică emitentă a actului pretins vătămător, care în speță este Ministerul Agriculturii, Pădurii și Dezvoltării Rurale, în calitate de succesore a emitentului actului administrativ atacat, respectiv Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului.
În consecință, cele două pârâte nu au calitate procesuală pasivă în cauză, deoarece nu sunt emitentele actului administrativ atacat, după cum nici nu se justifică chemarea lor în judecată cu caracter de opozabilitate întrucât nu pot fi dispuse prin hotărârea ce se va pronunța, dispoziții care să nu le fie opozabile.
Cu privire la excepția de tardivitate, invocată de către pârâte, Curtea constată următoarele:
Actul administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept decât reclamantului a fost emis la data de 12 decembrie 2003 ( 9 dosar nr. 4.043/2006 al Judecătoriei Baia M ).
La data emiterii actului administrativ, erau în vigoare disp. Legii nr. 29/1990, iar ulterior, începând cu data de 6 ianuarie 2005, au intrat în vigoare disp. Legii nr. 554/2004.
În privința termenului în care se poate formula acțiunea în contencios-administrativ de persoana vătămată într-un drept al său de către un act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept, practica judiciară a stabilit, în concordanță cu cele stabilite în practica instanței supreme, că terțul poate formula acțiunea în contencios administrativ pentru anularea actului doar de la data la care a avut cunoștință de conținutul actului și a putut astfel aprecia în deplină cunoștință de cauză, dacă actul respectiv îi produce o vătămare în sensul disp. art. 1 alin. 1 din Legea nr. 29/1990.
A arătat reclamantul că a luat la cunoștință de existența certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 2.952 din 12.12.2003 la data de 19 februarie 2004, atunci când a fost înregistrată la cartea funciară cererea prin care s-a solicitat înscrierea dreptului de proprietate în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate contestat.
La aceea dată, așa cum s-a arătat anterior, era în vigoare Legea nr. 29/1990, iar în concordanță cu art. 5 din acest act normativ, a apreciat reclamantul că termenul de un an de zile pentru formularea procedurii prealabile este un termen de prescripție, susceptibil de întrerupere.
A apreciat reclamantul că întreruperea în acest caz s-a realizat prin intermediul cererii de chemare în judecată înregistrată sub nr. 8.185/4.10.2004 la Judecătoria Baia M și a durat această întrerupere până în data de 23 noiembrie 2005, când a fost pronunțată decizia în recurs.
Prin acel dosar, așa cum s-a arătat anterior, reclamantul a solicitat constatarea nulității aceluiași act administrativ, iar cererea sa a fost respinsă ca inadmisibilă pentru neefectuarea procedurii prealabile.
Cu privire la excepția tardivității și în raport de motivul de întrerupere al termenului, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 16 al. 1 lit. b) din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția, termenul de prescripție este susceptibil de întrerupere în situația în care se formulează o cerere de chemare în judecată pentru realizarea dreptului a cărui acțiune se prescrie.
Această primă condiție este îndeplinită în cauză, respectiv, reclamantul a introdus în dosarul nr. 8.145/2005 o cerere de chemare în judecată având ca obiect anularea aceluiași certificat de atestare a dreptului de proprietate.
S-a stabilit însă că pentru a-și produce efectul întreruptiv, acțiunea trebuie să fie soluționată pe fond și într-un sens pozitiv pentru reclamant, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză.
Astfel, cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. menționat anterior a fost respinsă ca inadmisibilă în urma constatării faptului că reclamantul nu a îndeplinit cerința procedurii prealabile (sentința civilă nr. 743/20.10.2005 pronunțată în dosarul nr. 678/2005 al Curții de Apel București, investită în urma declinării, 35 dosar nr. 4.033/2006 al Judecătoriei Baia M.)
Nu s-a produs astfel efectul întreruptiv pentru prescripție, astfel încât termenul de un an a curs de la data luării la cunoștință, respectiv 12 februarie 2004, și s-a împlinit la data de 12 februarie 2005.
Plângerea prealabilă a fost transmisă emitentului actului administrativ în data de 21 februarie 2006 ( 14, dosar nr. 4.033/2006 al Judecătoriei Baia M ) cu depășirea deci a termenului menționat anterior, iar cererea de chemare în judecată a fost înregistrată în data de 14 aprilie 2006, de asemenea cu mult după împlinirea termenului de un an.
Față de cele menționate anterior, se va admite excepția tardivității și se va respinge acțiunea pe acest temei.
În privința excepției autorității de lucru judecat Curtea constată că a rămas fără obiect, în urma soluționării recursului în primul ciclu procesual, așa încât nu se mai impune a fii analizată din nou.
Referitor la excepția de nelegalitate a aceluiași act administrativ, invocată de către reclamant, Curtea constată în acord cu disp. art. 4 din Legea nr. 554/2004 că demararea procedurii instituită de acel text legal este inadmisibilă întru-cât nu sunt prezente condițiile impuse de textul legal incident. Excepția de nelegalitate poate fi invocată ca o apărare de către o parte din proces, atunci când partea adversă opune demersului inițial un anumit act administrativ.
În speță reclamantul a formulat o acțiune directă de anulare a certificatului de atestare a dreptului de proprietate ceea ce exclude incidențașiprocedurii reglemantate de art. 4 din Legea 554/2004.
Pârâta BMa solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, însă nu a depus dovezi în acest sens, astfel încât cererea va fi respinsă ca nedovedită în acord cu disp. art. 1.066 Cod civil, rap. la art. 274.pr.civ
.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei de interes a reclamantului, domiciliat în B M,-, jud. M, invocate de pârâta B M, cu sediul în B M,-, jud..
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991, cu sediul în B M, str. -. -, nr. 46, jud. și COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991, cu sediul în,-, jud.
Admite excepția tardivității acțiunii formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, cu sediul în B, sector 3,- și B și în consecință, respinge acțiunea.
Respinge ca nedovedită cererea pârâtei B de obligare a reclamantului la cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 27 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - -
Red. Dact./8 ex./01.04.2008.
Președinte:Delia MarusciacJudecători:Delia Marusciac, Lucia Brehar
