Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 1271/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIE Nr. 1271/R/CA/2008
Ședința publică de la 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 2: Iosif Morcan
JUDECĂTOR 3: Gabriela Costinaș
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI și PRIMARUL COMUNEI și SC SRL, împotriva sentinței nr. 1330/CA/18 06 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă mandatarul pârâților recurenți Consiliul Local al comunei și Primarul Comunei, avocat, mandatarul ales al pârâtei recurente SC SRL avocat, reprezentantul intimatei-reclamante - consilier juridic, lipsind intimatul reclamant Prefectul Județului
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Avocat depune la dosar extrasul de CF 326 in extenso, în traducere autorizată.
Reprezentanții părților arată că nu mai au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul asupra recursurilor.
Avocat, în ce privește recursul formulat de Consiliul Local, solicită admiterea acestuia ca fondat, modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul că, în rejudecare să se respingă în totalitate acțiunea formulată de reclamanți.
Se arată de către mandatara pârâților recurenți că în motivele de recurs s-a referit doar la Consiliul Local al comunei. Instanța de fond nu a ținut cont de toate apărările invocate de pârâtul Consiliul Local, respectiv de toate actele depuse la dosar în apărare. De asemenea nu s-a avut în vedere faptul că, la întabularea imobilului în cartea funciară, a stat la bază o hotărâre a Consiliului Local rectificată, care prevedea trecerea imobilului înscris în CF 326 în domeniul privat al comunei. hotărârii atacate, nr.22 a fost efectuată anterior întabulării în cartea funciară.
Reprezentanta pârâtului recurent arată că în mod corect și legal, terenul înscris în cf 326,având ultimul proprietar tabular pe, a rămas la dispoziția comisiei locale de fond funciar, după efectuarea reconstituirilor dreptului de proprietate potrivit Legii 18/1991, în cartea funciară neefectuându-se nici o altă operațiune privitoare la existența vreunui decret de expropriere. Ultimul proprietar tabular a fost, iar moștenitoarei acestuia i s-a reconstituit integral dreptul de proprietate prin compensare, imobilul în litigiu rămânând la dispoziția comisiei locale de fond funciar, potrivit art.18 din 18/1991 a trecut în domeniul privat al comunei fiind concesionat ulterior societății comerciale SRL.
În ce privește recursul formulat de Primarul comunei lasă la aprecierea instanței soluționarea acestuia, având în vedere că nu poate depune renunțare expresă la recursul declarat.
Solicită cheltuieli de judecată, conform ordinului de plată pe care-l depune la dosar.
Avocat solicită, în principal, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, în subsidiar modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei. Se arată în susținerea recursului că instanța de fond nu a făcut nici cea mai mică referire în motivarea hotărârii la excepțiile și apărările invocate în apărare de pârâtă, nu s-a soluționat și nici nu s-a pus în discuția părților, excepția invocată de pârâtă privind lipsa calității procesual active a reclamantei, de asemenea în mod greșit s-a dispus de către instanța de fond anularea Hotărârii nr.22. Se arată că, terenul a fost cumpărat în urma unei licitații organizate de AVAS. Solicită cheltuieli de judecată.
Consilier juridic - solicită respingerea recursurilor formulate ca netemeinice și nefondate, menținerea sentinței ca temeinică și legală, prin întâmpinare fiind expuse toate punctele de vedere privitoare la recursurile formulate.
Se arată că pe parcursul derulării procesului, la instanța de fond, au existat două hotărâri ale consiliului local, identice ca formă, diferite ca fond și aflate în contradicție, una vizând trecerea în domeniul public, cealaltă vizând trecerea în domeniul privat, totodată pârâta SC SRL nu deține nici un titlu legal cu privire la imobile.
Consilierul juridic - arată că, potrivit art.59 alin.1 din OUG 54/2006 bunurile proprietate publică pot fi concesionate prin atribuire directă, doar unor companii naționale, societăți comerciale aflate în subordine, sub autoritatea sau în coordonarea entităților prevăzute la art.5. Nu solicită cheltuieli de judecată, depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de față
Prin sentința nr.1330/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara -Secția comercială și contencios administrativ a fost admisă cererea în contencios administrativ formulată de reclamantul Prefectul Județului H, împotriva pârâtului Consiliul local al comunei, cererea în contencios administrativ și cererea în interes propriu formulate de reclamanta intervenienta Compania Națională a Cuprului și Fierului - D, împotriva pârâtului Consiliului local al comunei și SRL D și în consecință:
- s-a dispus anularea hotărârii nr.22/2007 și nr.31/2007 adoptată de pârâtul Consiliul local al comunei și a fost respinsă cererea reclamantei Compania Națională a Cuprului, și Fierului - D formulată împotriva pârâtului Primarul Comunei.
Pentru a se pronunța această sentință s-a reținut că prin hotărârea nr.22/2007 adoptastă de pârâtul Consiliul Local al comunei s-a aprobat trecerea în domeniul public al comunei a terenului în suprafață totală de 22.850 mp compus din trei parcele separate aflat la dispoziția comisiei locale de fond funciar.
Potrivit art.9 alin.1 din Legea nr.213/1998, trecerea unui bun în domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ teritoriale se face la cererea consiliului județean, respectiv Consiliul General al municipiului B sau a Consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului.
Potrivit art.5 din Legea nr.18/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare sunt enumerate terenurile care domeniului public și terenurile în litigiu nu se regăsește printre acestea astfel că hotărârea nr.22/2007 a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor legale, procedura ce trebuie să fie urmată este cea prevăzută de art.9 alin.1 din Legea nr.213/1998, dacă terenul este trecut în domeniul public.
Prin hotărârea nr.31/2007 s-a aprobat caietul de sarcini al concesiunii și s-a aprobat concesionarea prin atribuire directă către SC SRL Das uprafeței totale de 18.127 mp ce face parte din domeniul privat al comunei înscris în CF 400, CF 298, CF 10 și CF 326 având ca destinație redeschiderea activității la fosta uzină de preparare a minereului de către concedent.
De fapt, suprafața de teren concesionată prin hotărârea nr.31/2007 și care se reține că face parte din domeniul privat al Comunei, în realitate, face parte din domeniul public așa cum s-a hotărât prin hotărârea nr.22/2007 adoptată de pârât.
Hotărârea nr.31/2007 a fost adoptată în temeiul art. 59 alin.1 din OUG nr.54/2006.
Potrivit art.14 din OUG nr.54/2006, concesionarea bunurilor publice se face prin licitație, negocierea directă, iar prin excepție de la acest articol potrivit art.59 prin atribuire directă companiilor naționale, societăților naționale sau societăților comerciale aflate în subordine, sub autoritatea sau în coordonarea ministerelor sau altor organe de specialitate ale administrației centrale, consiliilor județene, locale sau instituțiilor publice de interes local pentru bunurile proprietatea publică a județului, orașului sau comunei.
Ori SC SRL D nu intră în categoria celor prevăzuți la art.59 din OUG nr.54/2006 pentru ca să-i fi fost concesionat prin atribuire directă terenul în litigiu.
Așa fiind cererile reclamanților Prefectul județului H Compania Națională a Cuprului și Fierului - D se privesc fondate instanța de fond admițându-le.
Pentru aceleași considerente instanța de fond a admis și cererea de intervenție a intervenientei Compania Națională a Cuprului și Fierului - D respingând cererea acesteia împotriva pârâtului Primarul comunei acesta neavând calitate procesuală pasivă, hotărârile atacate fiind adoptate de către Consiliul Local al comunei.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs Consiliul local al comunei și Primarul comunei solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul că în rejudecare să fie respinsă în totalitate acțiunea formulată de reclamanții --Filiala D și Prefectul județului
În dezvoltarea motivelor de recurs arată că instanța de fond nu a ținut cont de toate apărările pe care le-a invocat, respectiv de toate actele depuse la dosar în apărare și din care rezultă adevărata situație de fapt și de drept cu privire la imobilul în litigiu.
Nu s-a avut în vedere faptul că, la întabularea imobilului în cartea funciară, a stat la bază o hotărâre a Consiliului local rectificată, care prevedea trecerea imobilului înscris în CF 326 în domeniul privat al comunei, astfel cum rezultă din înscrierile în cartea funciară și depuse la dosar.
Deci, hotărârii atacate, respectiv cea cu nr.22/2007 a fost efectuată anterior întabulării în cartea funciară, ceea ce este un fapt de necontestat.
Înscrierea greșită a art.5 în loc de art.6 din Legea nr.18/1991 s-a considerat o eroare materială inclusiv de către Prefectura județului H, atunci când i s-au prezentat aceste hotărâri spre validare.
Faptul că s-a atras atenția reprezentanților Consiliului local de la acea dată asupra erorii strecurate s-a materializat în modificarea imediată a acestora și prezentarea la cartea funciară spre întabulare a unei hotărâri rectificate.
Astfel, în mod corect și legal, terenul înscris în CF 326, având ultimul proprietar tabular pe, a rămas la dispoziția comisiei locale de fond funciar, după efectuarea reconstituirilor dreptului de proprietate, potrivit Legii nr.18/1991.
În această carte funciară nu s-a efectuat nicio altă operațiune privitoare la existența vreunui decret de expropriere, astfel cum a invocat reclamanta și care să modifice situația juridică a acestui imobil.
Principiul publicității integrale, prevăzut de Legea nr.115/1938 atestă faptul că toate actele și faptele juridice și chiar acțiunile privitoare la bunurile nemișcătoare trebuie aduse la cunoștință publică, prin înscriere, iar potrivit art.26 teza a II-a "titularul nu va putea însă dispune de ele prin carte funciară, decât după ce s-a făcut înscrierea.
Astfel, cum ultimul proprietar tabular a fost, iar moștenitoarei acestuia, i s-a reconstituit integral dreptul de proprietate, prin compensare, imobilul în litigiu, rămânând la dispoziția comisiei locale de fond funciar, potrivit art.18 alin.3 din Legea ]8/1991, a trecut în domeniul privat al comunei, prin HCL nr.22/2007, fiind concesionat ulterior societății comerciale SRL, prin HCL 31/2007.
Potrivit art.36 alin.5 lit.b consiliul local hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, orașului, etc. în condițiile legii.
Astfel, prin HCL nr.31/2007, Consiliul local a hotărât concesionarea imobilului în litigiu prin atribuire directă către SRL D, având în vedere că această societate câștigase la licitație publică toate clădirile ând fostei, activ ce a ut proprietarului - D, companie preluată de AVAS, potrivit HG nr.1103/11.09.2007.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs și SC SRL D solicitând în principal casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Hunedoara, iar în subsidiar modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual active a reclamantei Compania Națională a Cuprului, și Fierului - D și respingerea în totalitate a cererilor formulate de această reclamantă și de Prefectul județului H împotriva Hotărârilor nr.22/2007 și 31/2007 a Consiliului local al comunei.
În motivele de recurs arată că, deși SC SRL a fost introdusă ca pârâtă în dosarul nr-, calitate în care a depus în termen legal întâmpinare prin care a invocat excepții și a formulat apărări față de cererile reclamanților, instanța de fond nefăcând nici cea mai mică referire în motivarea hotărârii la excepții și apărări. Totodată nu a soluționat și nici nu a pus în discuția părților, excepția invocată de SC SRL-privind lipsa calității procesual active a Companiei Naționale a Cuprului, și Fierului - D, care pentru a-și legitima calitatea în cauză, trebuia să facă dovada interesului vătămat, prin cele două hotărâri atacate ale Consiliului Local, precum și faptul că acest interes legitim, personal, direct, născut și actual.
În mod cu totul greșit și în pofida faptului că pârâtul Consiliului local a explicat prin întâmpinare și a dovedit cu actele anexe că este o eroare de redactare faptul că în Hotărârea nr.- s-a menționat la art.1 că prin ea se aprobă trecerea terenului în "domeniul public" al comunei, fiind evident că era vorba de trecerea în "domeniul privat" al comunei, instanța de fond nu a făcut nici o referire la acest lucru. Astfel, în mod inexplicabil atât soluția pronunțată cât și întreaga motivare, se întemeiază pe ideea că prin Hotărârea nr.22 s-a aprobat trecerea terenului în "domeniul public al comunei", deși era evident faptul că respectivul teren era deja în domeniul public al comunei, hotărârea fiind inițiată și adoptată pentru trecerea lui în domeniul privat al comunei.
Dincolo de apărările făcute de Consiliul local, prin care s-a invocat și eroarea materială, ar fi fost suficient pentru instanța de fond să observe temeiurile de drept ale hotărârii nr.22, care se referă în mod strict la trecerea terenului din domeniul public în cel privat al comunei, pentru a-și forma singură convingerea despre eroarea materială strecurată în redactarea hotărârii.
Pornindu-se de la ideea greșită că prin hotărâre s-a aprobat trecerea terenului în domeniul public, nerăspunzându-se în nici un fel la apărările formulate de pârâți, s-a ajuns la pronunțarea unei hotărâri esențiale nelegale și vădit netemeinice. Practic instanța de fond nu a examinat legalitatea trecerii terenului din domeniul public în cel privat al comunei, deci obiectul hotărârii nr.22/2007, ea referindu-se în exclusivitate la trecerea terenului din "domeniul public în domeniul public" ceea ce este non sens.
În mod incorect instanța de fond nu a dispus anularea Hotărârii nr.22/2007, deoarece această hotărâre a fost legal adoptată. Astfel, este greșită motivarea că terenul nu ar fi ut domeniului public al comunei, deoarece el nu ar fi enumerat la art.5 din Legea 18/1991.
În realitate, terenul respectiv făcea parte din domeniul public al comunei, situație în care potrivit dispozițiilor legale în vigoare (art.10 alin.2 din Legea 213/1998 republicată) Consiliul local putea hotărî trecerea lui din domeniul public în domeniul privat al comunei.
Hotărârea nr.22 a fost corect fundamentată, însă instanța de fond a făcut nici o referire la această fundamentare, pornind de la premisa greșită că este vorba de o trecere din domeniul public în domeniul public al comunei.
Datorită acestei premise greșite instanța a anulat și hotărârea nr.31/2007 a Consiliului local, motivându-se că terenul "în realitate, face parte din domeniul public, așa cum s-a hotărât prin Hotărârea nr.22/2007 adoptată de pârât" și că "potrivit art.214 din OUG nr.54/2006, concesionarea bunurilor publice se face prin licitație, negociere directă, iar prin excepție de la acest articol potrivit art.59 prin atribuire directă companiilor naționale, societăților naționale sau societăților comerciale aflate în subordine, sub autoritatea sau în coordonarea ministerelor sau altor organe de specialitate ale administrației centrale, consiliilor județene, locale sau instituțiilor publice de interes local pentru bunurile proprietatea publică a județului, orașului sau comunei. Ori SC SRL D nu intră în categoria celor prevăzuți la art.59 din OUG nr.54/2006 pentru ca să-i fie concesionat prin atribuire direct terenul în litigiu".
Analizând recursurile declarate sub aspectul motivelor invocate se consideră că acestea sunt nefondate pentru considerentele ce urmează a fi mai jos expuse:
Hotărârea nr.31/2007 "privind concesionarea prin atribuire directă către SRL Das uprafeței de 18.127 mp din terenul proprietatea privată a comunei, situat în extravilanul satului " este nelegală, pentru următoarele motive:
- Hotărârea nr.22/2007 prin care s-a trecut în proprietatea publică a comunei terenul ce formează obiectul concesiunii, a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legale;
- art.59 alin.1 din OUG nr.54/2006 pe care a fost motivată în drept această hotărâre nu-și găsește aplicabilitatea în cazul de față; Potrivit prevederilor acestuia "Prin excepție de la prevederile art.14, bunurile proprietate publică pot fi concesionate prin atribuire directă companiilor naționale, societăților naționale sau societăților comerciale aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea entităților prevăzute la art.5, care au fost înființate prin reorganizarea regiilor autonome și care au ca obiect principal de activitate gestionarea, întreținerea, repararea și dezvoltarea respectivelor bunuri, dar numai până la finalizarea privatizării acestora".
Potrivit prevederilor art.5 din OUG nr.54/2006:
"Au calitatea de concedent, în numele statului, județului, orașului sau comunei:
a) ministerele sau alte organe de specialitate ale administrației publice centrale, pentru bunurile proprietate publică a statului;
b) consiliile județene, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului B sau instituțiile publice de interes local, pentru bunurile proprietate publică a județului, orașului sau comunei."
Vizavi de cele două hotărâri s-a supus atenției și următoarele aspecte:
Prin adresa nr.4100/02.08.2007 a "" -Filiala D, înregistrată la această instituție sub nr. 8089/02.08.2007 se arată că terenul pe care sunt amplasate construcțiile de preparare a minereurilor - sunt în administrarea acesteia, în baza următoarelor acte:
- Ordinul nr.469/27.04.1961 al Ministerului Forțelor Armate- 16.038 mp;
- Decret prezidențial de expropriere nr.114/1977-8.697 mp;
- Ordinul nr.1054/14.06.1978, al Ministrului Transportului și telecomunicațiilor-4.653 mp;
- Decret prezidențial de expropriere nr.335/11.12.1978-1.073 mp.
În aceeași adresă se arată că:
- se află în derulare procedura de obținere a Certificatului de Atestare a Dreptului de Proprietate asupra terenurilor, pe baza documentației tehnice întocmită conform HG nr.834/1991;
- în baza Ordinului nr.668/2006 al completat prin Ordinul nr.1600/2007, asupra "" D și filialele sale (inclusiv Filiala "" - D) a fost instituită administrarea specială și supravegherea financiară, pe baza OUG nr.88/1997, Legea nr.137/2002 și HG nr.590/2006;
- în perioada administrării speciale, în baza art.16 din Legea nr.137/2002, cu modificările și completările ulterioare, au fost suspendare acțiunile judiciare și extrajudiciare, inclusiv executarea silită a creanțelor restante față de bugetul de stat;
- licitația organizată de B, pentru valorificarea unor bunuri ale Filialei "" - a fost contestată în dosarul nr-, înregistrat la Curtea de Apel București.
Prin întâmpinarea formulată la termenul de judecată din data de 07.11.2007, pârâtul Consiliul local al comunei, a arătat că "din conținutul Hotărârii nr.31/2007 rezultă, în mod foarte clar, că terenul în suprafață de 22850 mp. a trecut în proprietatea privată a comunei și nu în proprietatea publică, astfel cum, din eroare, s-a prevăzut în Hotărârea nr.22/2007". Față de susținerea pârâtului se supune atenției faptul că nu se poate vorbi de o eroare materială atâta timp cât în art.1 al Hotărârii nr.22/2007 se menționează în mod expres "Aprobă trecerea în domeniul public al comunei ", dat fiind și faptul că această hotărâre este motivată în drept pe dispozițiile art.5 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care la alin.1 prevede că " domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcții de interes public, piețe, cai de comunicații, rețele stradale si parcuri publice, porturi si aeroporturi, terenurile cu destinație forestiera, albiile râurilor si fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale, țărmurile Marii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervații naturale si parcuri naționale, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosințe care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public".
Referitor la susținerea pârâtului cu privire la faptul că în cartea funciară nu există nici o mențiune cu privire la vreun decret de expropriere, arătăm că este de notorietate faptul că decretele de expropriere nu erau operate în cartea funciară, cu atât mai mult cu cât unele dintre acestea purtau mențiunea "SECRET DE SERVICIU", astfel încât acestea nu erau aduse la cunoștința publică ( în speță Decretul Prezidențial nr.335/1978 depus la dosarul cauzei), fapt pentru care nu se poate invoca necunoașterea existenței exproprierii motivat de faptul că nu au fost înscrise în cartea funciară, cu atât mai mult cu cât în perimetrul respectiv au funcționat obiective industriale.
Potrivit art. 26 din Decretul-Lege nr.115/1938 potrivit căruia "Drepturile reale se vor dobândi fără înscriere în cartea funciară din cauză de moarte, accesiune, vânzare silită, și expropriere ".
Cu privire la afirmațiile pârâtului, motivate pe dispozițiile art. 18 alin.3 din Legea nr.18/1991, arătăm că nu pot fi invocate în susținerea legalității Hotărârii nr. 22/2007 deoarece aceasta nu a fost motivată în drept pe acest text de lege, care prevede că " Terenurile neatribuite, rămase la dispoziția comisiei, după încheierea integrală a reconstituirii dreptului de proprietate, trec în domeniul privat al comunei, orașului sau al municipiului, urmând a fi puse la dispoziția celor care doresc să întemeieze sau să dezvolte exploatații agricole, prin închiriere, concesionare sau vânzare, în condițiile legii sau puse la dispoziție pentru obiective de interes social", precum și pentru faptul că Comisia locală de fond funciar a comunei nu avea încheiată integral reconstituirea dreptului de proprietate pentru a se putea trece în domeniul privat al comunei terenurile neatribuite, la dosarul cauzei fiind depus în xerocopie, extras din situația aplicării legilor fondului funciar pe județul H, la data de 05.11.2007.
In consecință, recursurile pârâților sunt nefondate, nefiind incidente prevederile art.304 pct.9 și 304 /1 Cod procedură civilă și urmează a fi respins conform art.312 al.1 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Consiliul local și Primarul comunei, SC D împotriva sentinței nr. 1330/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 3 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.IC
Dact./ex.2/ 12 01 2009
Jud.fond.
Președinte:Ioan CibuJudecători:Ioan Cibu, Iosif Morcan, Gabriela Costinaș
