Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 1695/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - anulare hot. cons. local -

ROMANIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 1695

Ședința publică din 22 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Ududec Elena

JUDECĂTOR 2: Nastasi Dorina

JUDECĂTOR 3: Grapini Carmen

Grefier - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta - " " SRL S, cu sediul în loc. S, com., jud. împotriva sentinței nr. 997 din 21 mai 2009 a Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-).

La apelul nominal au răspuns consilier juridic, pentru recurentă și consilier juridic, pentru pârâții intimați Primăria com. și Consiliul Local al com..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta recurentei a depus chitanța nr. -/22.10.2009, cu care s-a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, anulate la dosar, făcând dovada timbrării recursului.

Instanța, constatând recursul legal timbrat și în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.

Consilier juridic, pentru societatea recurentă a solicitat admiterea recursului, pentru motivele invocate și având în vedere concluziile scrise pe care le depune la dosar, cu precizarea subsidiară că societatea și-a îndeplinit obligațiile contractuale cât i-a stat în putință, având în vedere că primăria nu a luat în considerare că neîndeplinirea obligațiilor sale contractuale, în sensul că a refuzat eliberarea autorizației de construire, duce la neîndeplinirea obligațiilor recurentei.

Reprezentantul intimaților a cerut respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalului Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal și înregistrată sub nr. 1865/86 din 13.03.2009, reclamanta - " " SRL Câmpulung M în contradictoriu cu pârâții Comuna - prin primar și Consiliul Local al comunei, jud. S, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze hotărârea emisă de Consiliul Local al Comunei nr. 6 din 30.01.2009.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâtul Consiliul Local al comunei, jud. S contractul de concesiune nr. 14 din 25.07.2005 și că potrivit punctului 12 din contract solicitat emiterea autorizației de construire și să înceapă construirea în termen de un an. Astfel solicitat Primăriei eliberarea autorizației de construire prin adresa nr. 5850 din 5.07.2006 și motivat de faptul că Primăria nu a dat curs cererii sale a revenit cu o nouă cerere pentru obținerea autorizației de construire la 20.07.2007. Față de această situație nu a fost în măsură să înceapă construcția, iar hotărârea prin care s-a dispus anularea contractului de concesiune este nelegală.

Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal prin sentința nr. 997 din 21.05.2009 a respins ca nefondată acțiunea.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță reținut că potrivit dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 50/1991, precum și a dispozițiilor art. 12 din contractul de concesiune intervenit între părți, reclamanta avea obligația să solicite în termen de un an de la data încheierii contractului de concesiune să obțină autorizația de construire și să înceapă construcția. Cele două condiții cumulative nu au fost respectate astfel că în mod legal consiliul local stabilit că, contractul de concesiune și-a pierdut valabilitatea.

A mai reținut prima instanță că, contractul de concesiune nr. 14 intervenit între părți fost încheiat la 25.07.2005, că reclamanta formulat cerere de obținere autorizației de construire la 5.07.2006 și apoi la 20.07.2007, deci după expirarea termenului prevăzut de art. 12 din contractul de concesiune intervenit între părți.

Împotriva sentinței declarat recurs reclamanta, care a reiterat aceleași motive expuse în petitul acțiunii și anume că și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate, a solicitat emiterea autorizației de construire, dar că Primăria a eliberat autorizația după un an de la plata taxelor aferente.

A mai arătat recurenta, că prima instanță a ignorat toate înscrisurile și dovezile depuse cu care demonstrat că făcut toate demersurile prevăzute de contractul de concesiune, motiv pentru care solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Recursul este nefondat.

Din lucrările dosarului, rezultă următoarea situație de fapt:

Între Consiliul Local al comunei și - " " SRL, la data de27.07.2005se încheie sub nr. 14 contractul de concesiune pentru suprafața de 50.000 mp teren.

La data de05.07.2006( cu 5 zile înainte de expirarea termenului de un an înlăuntrul căruia reclamanta avea obligația să solicite emiterea autorizației de construire și să înceapă construcția în termen de cel mult un an de la data obținerii actului de concesionare a terenului) și apoi la data de20.07.2007( la doi ani după încheierea contractului de concesionare) reclamanta a solicitat eliberarea autorizației de construire.

Autorizația de construire nr. 138 a fost emisă la20.07.2007, cu termen de valabilitate de 12 luni.

Motivat de faptul că reclamanta nu a construit pe terenul concesionat, la cerere, valabilitatea autorizației de construire fost prelungită de la21.07.2007la21.07.2009.

În acest context, fiind trecuți 4 ani de la data încheierii contractului de concesiune (25.07.2005), Instituția Prefectului jud. S încă din data de 04.05.2006, cu adresa nr. 130/C/ și apoi la data de 19.12.2008, cu adresa nr. 27589/ a solicitat Primăriei comunei intrarea în legalitate și rezilierea contractului de concesiune nr. 14/2005.

Potrivit dispozițiilor art. 36 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 " Persoanele fizice sau juridice care beneficiază de teren sunt obligatesă solicite emiterea autorizației de construire și să înceapă construcția în termen de cel mult un an de la data obținerii actului de concesionare a terenului.Sancțiunea care intervine în cazul nerespectării termenului mai sus menționat este prevăzută în alin. 2 din Legea nr. 50/1991 și anume pierderea valabilității contractului de concesiune".

Părțile contractante au preluat textul legal mai sus citat și la clauza prevăzută la art. 12 din contractul nr. 14 din 25.07.2005 au prevăzut că " persoanele fizice sau juridice care concesionează teren sunt obligate să solicite emiterea autorizației de construire și să înceapă construcția în cel mult un an de la data obținerii actului de concesionare a terenului".

Din economia textului legal citat, precum și din clauza contractuală de la art. 12 din contractul de concesionare, rezultă că imperativ, reclamanta avea de îndeplinit două obligații cumulative și anume ca în termen de un an de la data încheierii contractului de concesiune să solicite emiterea autorizației de construire și să înceapă construcția în teren, în cel mult un an de la data obținerii actului de concesionare a terenului.

Ori, așa cum rezultă din succesiunea faptelor arătate, rezultă până la evidență că reclamanta nu respectat obligațiile asumate.

Faptul că - " " SRL Câmpulung reprezentată de a cesionat contractul de concesiune nr. 14/2005 către - "" SRL-, reprezentată de la data de 29.07.2008 nu are nici o relevanță în cauză și aceasta motivat de faptul că cesionara - "" SRL s- substituit în toate drepturile și obligațiile cedentei - " " SRL.

În acest context, cum sentința primei instanțe este temeinică și legală și cum nici din oficiu nu se constată motive care să ducă la casarea sentinței, Curtea în baza art. 312 alin. 1 Cod proc. civilă va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantă.

Pentru aceste motive,

În numele LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta - " " SRL S, cu sediul în loc. S, com., jud. împotriva sentinței nr. 997 din 21 mai 2009 a Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2009.

Președinte, Judecător, Grefier,

Red.

Jud. fond.

Tehnored.

Ex. 2/27.10.2009.

Dosar nr- - anulare HCL -

Motivarea opiniei divergente în sensul admiterii recursului reclamantei, modificării sentinței, admiterii acțiunii și anulării HCL nr. 6/30.01.2009 a Consiliului Local.

Motivele de recurs formulate cu trimitere la prev. art. 304 (9) Cod proc. civ. sunt fondate:

Prin contractul de concesiune nr. 14/25.07.2005, reclamanta a concesionat de la pârât suprafața de 50.000 teren (în vederea construirii unei fabrici de reșapat și reciclat anvelope și articole tehnice din ), durata concesionării fiind stabilită la 49 ani prin art. 3; valoarea redevenței a fost stabilită la 4.400 RON/an și era plătibilă în 4 rate egale de câte 1.100 RON pe fiecare trimestru.

Conform art. 12 din contract, reclamanta era obligată să solicite emiterea autorizației de construire în termen de 1 an de la data încheierii contractului și să execute lucrările.

Conform celor menționate chiar de pârâtă în autorizația de construire eliberată cu nr. 138/20.07.2007 (6 ds. fond), reclamanta a solicitat eliberarea autorizației de construire la data de 5.07.2006, înlăuntrul termenului de 1 an de la data încheierii contractului, achitând și taxa de autorizare de 40.810 lei - cerere ce nu a fost satisfăcută însă decât la 20.07.2007 - când s-a și eliberat autorizația de construire nr. 138/20.07.2007.

Ca atare, prima condiție prev. la art. 12 din contractul de concesiune - aceea ca reclamanta să solicite eliberarea autorizației în termen de un an de la încheierea contractului este îndeplinită de reclamantă (contractul de concesiune este încheiat la 25.07.2005, iar cererea pentru eliberarea autorizației de construire a fost formulată de reclamantă la 5.07.2006 (în condițiile în care termenul de 1 an se încheia la 25.07.2006).

Autorizația eliberată cu întârziere reclamantei - cu nr. 138/20.07.2007 era valabilă conform Legii nr. 50/1991 pe o durată de 1 an, până la 20.07.2008 și a fost prelungită de pârâtă încă 1 an, până la20.07.2009.

Anterior prelungirii ei însă, prin HCL nr. 52/5.XII.2008, pârâtul a respins Proiectul de hotărâre privind pierderea valabilității contractului de concesiune inițiat la propunerea Instituției Prefectului S, reținând tocmai prelungirea autorizației nr. 138 până la 20.07.2009.

Mai mult decât atât, cu acordul pârâtei reclamanta a predat cesiunea unei alte societăți -- "" SRL - contract autentic nr. 2592/29.07.2008. În această modalitate clauzele contractului s-au modificat prin acordul celor 2 părți, inclusiv cu privire la termenul de realizare a construcției și pentru nerespectarea căruia, la art. 5 s-a prevăzut plata de penalități.

În aceste condiții, este evident că Hotărârea Consiliului Local nr. 6/30.01.2009 - eliberată la o dată la care autorizația de construire nr. 138 era prelungită până la 29.07.2009 și în condițiile încheierii unui nou contract cu acordul pârâtei, este nelegală.

În subsidiar, se mai impun următoarele precizări ce conduc la necesitatea anulării HCL în discuție:

Consiliul local nici nu avea competența de a stabili prin hotărâre, că un contract de concesiune și-a pierdut valabilitatea pentru că beneficiarul concesiunii nu și-a îndeplinit obligațiile asumate - competența revenind instanței de contencios administrativ conform Legii nr. 554/2004 - art. 1 (2) și 2.

Nici Instituția Prefectului care în cauză a verificat legalitatea contractului și a solicitat încetarea lui (adresa nr. 11980/24 dec. 2008 - 20 ds. fond) nu poate cenzura HCL prin care s-a concesionat un teren aflat în domeniul privat de interes local al comunei. Aceasta deoarece: între președintele consiliului local și primar nu există raport de subordonare (art. 11 - Legea nr. 340/2004); activitatea de administrare a domeniului public și privat al comunei este de competența exclusivă a autorității administrației locale (art. 20 - Legea cadru a descentralizării); chiar și acțiunea în instanță a prefectului exercitată conform art. 3 (1) - Legea nr. 554/2004, este permisă numai pentru motive de nelegalitate - ori în speță nu se discută legalitatea contractului, ci clauzele sale și modul de executare a obligațiilor părților. De altfel la dosar există o adresă prin care Instituția Prefectului solicită și rezoluțiunea contractului de concesiune (130/C/DC/27.04.2006).

Judecător,

- -

Președinte:Ududec Elena
Judecători:Ududec Elena, Nastasi Dorina, Grapini Carmen

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 1695/2009. Curtea de Apel Suceava