Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 1848/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1848
Ședința publică de la 16 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu
-- - - JUDECĂTOR 3: Doina Ungureanu
-- - - Judecător
Grefier -
XXXX
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatoarea Primăria, împotriva deciziei nr. 837 din data de 19 februarie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit contestatoarea Primăria și intimata Instituția Prefectului Județului
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că contestatoarea a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform prevederilor art. 242 pct.2
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, trece la deliberări:
CURTE A:
Asupra contestației în anulare de față,
Prin sentința nr.568 din 8.10.2008 Tribunalul Olta respins ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta Instituția Prefectului Județului O în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei, județul
În considerentele sentinței s-a reținut că prin dispoziția nr.13/21.07.2008 emisă de Primarul comunei județul O, s-a aprobat un spor lunar de 50% din salariul de încadrare, începând cu data de 1.07.2008 pe o perioadă de un an, pentru membrii comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar, avându-se în vedere art. 12 din Legea 18/1991, Legea 247/2005, art. II al.1 din Legea 263/2006, privind aprobarea OUG 209/2005, OUG 136/2006, Legea 215/2001.
Potrivit art. II (1) din Legea 263/2006, salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea 18/1991 R, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare, pe o perioadă de un an calculat de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Stabilirea salariaților care beneficiază de acest drept și a cuantumului sporului ce se acordă, se face anual de către conducătorul instituție implicate în aplicarea dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietății funciare, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.
În conformitate cu textul legal menționat, Primarul comunei județul Oas tabilit anual salariații care beneficiază de acest drept și cuantumul sporului ce se acordă, în acest sens fiind emise dispozițiile nr. 4 din 5.01.2007, nr. 429 din 4.06.2007, precum și dispoziția contestată în cauza de față nr.13 din 21.07.2008.
Criticile reclamantei în sensul că dispoziția nr. 13 din 21.07.2008 nu respectă art. II din OUG nr.136/2006 pentru modificarea Legii 263/2006 cu privire la perioada limită de un an, respectiv 1.01.2007 - 31.12.2007 în care se poate acorda sporul de dificultate, s-au considerat nefondate, reținându-se că dispozițiile invocate de reclamantă se referă la persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, alese sau numite din administrația publică centrală sau locală, aceste dispoziții nu abrogă prevederile art. II alin.1 din Legea 263/2006, în sensul că stabilirea salariaților care beneficiază de sporul de dificultate și cuantumul acestuia se face anual de conducătorul instituției.
S-a reținut din procesele verbale depuse la dosar că nu au fost finalizate procedurile Legii 247/2005 vizând activitatea Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar astfel încât aceasta are în continuare de rezolvat problemele pentru care a fost investită.
Față de criticile reclamantei vizând angajarea nelegală a cheltuielilor din fondurile publice locale, s-a constatat că, potrivit art. 2 (1) din Legea 263/2006, modificată și completată, cuantumul sporului se stabilește anual de către conducătorul instituției, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor, primarul având calitatea de ordonator principal de credite,astfel încât criticile sunt nefondate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Instituția Prefectului Județului O, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare recurenta a arătat că prin Dispoziția nr.13/2008 a Primarului comunei s-a acordat un spor de dificultate în procent de 50%, calculat la salariul de bază pentru membrii comisiei privind stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere, care sunt și salariații primăriei, începând cu 01.07.2008, până la 01.07.2009.
Apreciază sentința pronunțată de Tribunalul Olt ca nelegală și netemeinică, deoarece dispoziția primarului a fost dată cu încălcarea prevederilor art.2 din OUG 136/2006, prin care a fost modificată Legea nr.263/2006, potrivit cu care sporul de dificultate se acordă pe o perioadă de 1 an de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, astfel încât perioada prevăzută de actul normativ este 01.01.2007 - 31.12.2007.
Recurenta arată că intimatul pârât Primarul este ordonatorul principal de credite, și-a depășit atribuțiile, fiind obligatorie angajarea cheltuielilor din fondurile publice, doar dacă acestea sunt aprobate potrivit legii de către consiliul local, forul decizional și dacă sunt menționate expres prevederile bugetare și sursele de finanțare.
Intimatul pârât Primarul comunei a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului declarat de reclamantă ca nefondat.
Apreciază că sporurile acordate pe perioada 01.01.2007 - 31.12.2007, prin dispoziția nr.7/05.01.2007 și majorate prin Dispoziția nr.429/04.06.2007 au fost acordate în conformitate cu OUG 136/2006.
Din interpretarea prevederilor art.II din Legea 263/2006, rezultă fără echivoc că aceste sporuri se acordă anual de ordonatorii principali de credite, cu încadrarea în bugetul de venituri și cheltuieli și cu nominalizarea persoanelor care beneficiază de aceste sporuri.
Intimatul pârât a arătat că motivele de recurs invocate de Instituția Prefectului Județului O sunt nefondate.
Prin decizia nr.837 din 19.02.2009, Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursul reclamantei Instituția Prefectului Județului O, a modificat sentința atacată, în sensul că a admis acțiunea reclamantului.
A anulat dispoziția nr.13/21.07.2008, emisă de Primarul comunei, Județul
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că prin Dispoziția nr.13/21.07.2008, emisă de Primarul Comunei s-a aprobat un spor lunar de 50% din salariul de încadrare, începând cu data de 01.07.2008, pe o perioadă de 1 an, pentru membrii comisiei locale de aplicare a Legilor fondului funciar, în raport de dispozițiile art.12 din Legea nr.18/1991, modificată prin Legea nr.247/2005, art.II alin.1 din legea nr.263/2006, privind aprobarea OUG nr.209/2005, OUG 136/2006, Legea nr.215/2001.
Intimatul pârât a stabilit anual salariații care beneficiază de acest drept și cuantumul sporului ce se acordă, fiind emise dispozițiile nr.4/05.01.2007, nr.429/04.06.2007 și Dispoziția contestată în cauză nr.13/21.07.2008.
Criticile recurentei reclamante Instituția Prefectului Județului O, în sensul că dispoziția a fost dată cu încălcarea prevederilor art.II din OUG 136/2006 pentru modificarea Legii 263/2006,s-a apreciat că sunt întemeiate.
Acest act normativ dispune că sporul de dificultate prevăzut la art.1 din lege se asigură din bugetele administrației publice centrale sau locale, la nivelul cărora sunt numite ori alese persoanele respective și se acordă pe o perioadă de 1 an, calculată cu începere de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Din textul legal citat s-a constatat că perioada de acordare a acestui spor este de 1 an, cu începere de la 01.01.2007, data intrării în vigoare a ordonanței și până la 31.12.2007, ori după această dată nu se mai poate acorda sporul de dificultate, deoarece s-ar depăși perioada maximă de acordare prevăzută de legiuitor.
Susținerile instanței de fond, în sensul că dispozițiile art.II din OUG 136/2006, pentru modificarea legii 263/2006, nu abrogă dispozițiile aceluiași act normativ care prevăd că stabilirea salariaților care beneficiază de acest spor și cuantumul acestuia se face anual de către conducătorul instituției nu sunt întemeiate, deoarece, așa cum s-a arătat mai sus actul normativ dispune clar cu privire la acordarea sporului pe o perioadă de 1 an de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.
Din cuprinsul actului normativ citat nu rezultă că după data de 31.12.2007 se mai poate acorda sporul de dificultate, aceasta fiind perioada maximă de acordare prevăzută de legiuitor, astfel încât instanța de fond a reținut greșit acordarea sporului de dificultate și pe anul 2008, prin dispoziția contestată.
Prin urmare, s-a reținut că sentința pronunțată de Tribunalul Olta fost dată cu încălcarea prevederilor art.304 pct.9 Cod pr.civilă, cât și a dispozițiilor art.II din OUG 136/2006 pentru modificarea Legii 263/2006 mai sus citat.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea Primăria comunei.
În fapt, contestația în anulare nu a fost motivată.
În drept au fost invocate dispozițiile art.318 alin.1 Cod pr.civilă.
Examinând contestația în anulare întemeiată pe dispozițiile art.318 alin.1 Cod pr.civilă, Curtea o apreciază ca nefondată.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.318 alin.1 Cod pr.civilă, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Instanța de contencios administrativ este ținută de respectarea principiului disponibilității părților, potrivit căruia reclamantul este cel care stabilește cadrul procesual.
În alți termeni, cel care introduce cererea având ca obiect contestație în anulare are obligația legală de a indica motivele de nelegalitate atunci când solicită aplicarea art.318 alin.1 din Codul d e procedură civilă.
Așadar, în speță, contestatoarea trebuia să precizeze în ce constau eventualele erori comise de către instanța de recurs, care ar fi putut să fie încadrate în dispozițiile art.318 Cod pr.civilă.
Această obligație nu fost respectată de către contestatoare, așa încât instanța nu este în situația de a cenzura legalitatea unei hotărâri judecătorești.
Pentru considerentele anterior expuse, constatând că autoarea contestației în anulare, la formularea acesteia, nu a respectat prevederile art.318 Cod pr.civilă, în sensul că nu a indicat în fapt în ce constă nelegalitatea pe care eventual ar fi putut să o săvârșească instanța de recurs, urmează a se dispune respingerea acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea Primăria, împotriva deciziei nr. 837 din data de 19 februarie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Aprilie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.jud.-
LF/ 2 ex/29.04.2009
Jud.recurs:
Președinte:Magdalena FănuțăJudecători:Magdalena Fănuță, Teodora Bănescu, Doina Ungureanu
