Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 1864/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1864
Ședința publică de la 21 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 2: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 3: Constantin Diaconu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanții C, N, D, D, G, M, I, M, P, C, . M, împotriva sentinței nr.1472 din data 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SC SA, MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR și PRIMARUL MUNICIPIULUI
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că procedura este legal îndeplinită, dovezile citării fiind restituite la dosar cuprind toate mențiunile prevăzute de lege, recursul a fost declarat și motivat în termen legal și este scutit de plata taxei de timbru, iar prin întâmpinarea depusă de intimatul pârât SC SA s-a solicitat judecata în lipsă potrivit art. 242.
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare o reține pentru deliberări;
CURTEA
Asupra recursului de față,
Prin sentința nr.1472 din data 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- s-a respins acțiunea formulată de reclamanții, G, -, -, -., în contradictoriu cu pârâții MUNICIPIUL C REPREZENTAT PRIN PRIMAR, PRIMARUL MUNICIPIULUI C și SC SA Pitești.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că la data 16.03.2006, intimata Primăria Mun. a eliberat autorizația de construire nr.303 la cererea pârâtei SC SA Pitești pentru executarea lucrării de construire hypermarket, cabina poarta și împrejmuiri pe =14492,50 mp; sd= 16000, 50 mp; su =15421, 50 mp, situat în C, Calea, T 23, P 1.
La baza emiterii acestui act administrativ s-au aflt următoarele documente: cererea pentru emiterea autorizației înregistrată sub nr. 21463 din 16.03.2006, Dovada de luare în evidenta de către Ordinul din România, Acordul Unic nr.311 din 16.03.2006; HCL nr.291 din 30.06.2005 privind aprobarea pentru schimbarea destinației terenului din zonă agricolă în zonă cu caracter comercial pentru construirea unui supermarket în municipiul C; Fișele tehnice, acordurile și aprobările emise de către: Regia Autonomă C; SDFEE C; Oltenia SA; SC SUD SA B; SP Salubritate;Agenția Regionala de Protecție a Mediului;SC SA, Inspectoratul pentru Situații de Urgenta D; DSP D, Documentația Cadastrala.
S-au avut în vedere, de asemenea contractul de vânzare-cumpărare nr.6114 din 19.07.2005 autentificat la Biroul Notarului Public, ce constituie titlu de proprietate al intimatei SC SA, precum și Certificatul de urbanism nr. 7088 din 08.07.2005.
La data emiterii autorizației de construcție, potrivit HCL nr.291 din 30.06.2005 și Avizului nr.53/2005 privând aprobarea scoaterii definitive din circuitul agricol a terenului situat în T 23, P 1, emis de către Ministerul Administrației si Internelor si Ministerul Agriculturii, terenul a devenit zona cu destinație comerciala.
Potrivit contractului nr.6114 din 19.07.2005 a rezultat că terenul este proprietate privată, titular fiind SC SA, așa cum se precizează și în Certificatul de Urbanism 2028 din 08.07.2005 la regimul juridic.
Prin urmare, s-a reținut că nu este justificată critica reclamanților potrivit căreia, amplasamentul pentru care a fost emisă autorizația de construire aparține domeniului public în inventarul ADS.
Instanța de fond a mai reținut că actul a fost emis cu respectarea dispozițiilor art.7 alin. 1 din Legea nr.50 /91R potrivit căreia "autorizația de construire se emite în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii pe baza documentației depuse la autoritatea prevăzută la art. 4 care va cuprinde certificat de urbanism, dovada titlului de proprietate asupra terenului, proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcție, avizele si acordurile legale necesare, dovada achitării taxelor legale".
Pe de altă parte potrivit art.7 pct.9 din Legea 50/1991 " Autoritatea emitenta a actului nu este responsabilă pentru eventuale prejudicii ulterioare cauzate de existenta la momentul emiterii actului, a unor litigii aflate pe rolul instanței de judecată privind terenul"
Litigiul la care se referă sentința nr.207 din 13.03.2006, dar si autoritatea emitenta prin adresa nr. - din 05.12.2005 avea ca obiect chiar împiedicarea pe cale a ordonanței președințiale Primarului Mun.C de emite autorizația de construire, măsura respectata la acel moment de către intimatul Primarul Mun. C.
Cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate formulate de reclamanți au fost introduse la Primăria, soluționate ulterior emiterii autorizației de construire prin Hotărârea nr.1708 din 01.11.2007 prin care a fost validata propunerea Comisiei Locale Comunei.
În același timp prin adresa nr. 79835 din 03.11.2006 emisă de Primăria Mun.C se precizează că terenurile situate în T 23, T 25 și T 51 / P 1 nu au făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate la Legea nr.18/1991, regimul juridic al acestora fiind de terenuri extravilane, proprietate privată ca urmare a dobândirii prin acte de vânzare cumpărare.
O altă contradicție rezultă din faptul că potrivit Hotărârii Comisiei Județene de Aplicare a Legii fondului Funciar nr.1926 /19.12.2007 s-a stabilit că terenul situat în T 23, P 1 nu se află în exploatarea Stațiunii de Cercetare Pomicolă C cum se arată într-o altă hotărâre a aceleași comisii nr.1708/2007.
În prezent, se reține că lucrările autorizate au fost realizate efectiv în totalitate, intrând în circuitul civil.
În contextul în care există contradicții privind apartenența si regimul juridic al terenului din culpa exclusivă a autorităților administrative ale statului, în care reclamanții au posibilitatea să triumfe într-o eventuala acțiune în revendicare, în măsura în care fac dovada dreptului lor de proprietate iar problema construcțiilor edificate pe terenul revendicat să urmeze soarta disp. 490 -493 Cod civil, ținând seama pe de altă parte de amploarea lucrărilor edificate si intrate în circuitul civil, se va acorda eficienta principiului echității și al asigurării securității circuitului civil și raporturilor juridice civile.
Prin urmare, soluția anulării autorizației cu consecința demolării întregii construcții apare în contextul de fapt si probator mai sus descris ca fiind inechitabilă, acțiunea urmând a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea cererii de recurs, s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut că terenul este proprietatea SC SA, deși terenul este cuprins în lista de inventar a bunurilor ce alcătuiesc domeniul public, întocmită de Agenția Domeniilor Statului potrivit Legii nr. 268/2001, Anexa II, poz. 43 coroborat cu legea 213/1998, neaflându-se astfel în portofoliul Consiliului Local
S-a mai arătat că la data emiterii autorizației exista hotărârea nr. 207/13.03.2006 împotriva pârâtelor care le interzicea emiterea autorizației, respectiv continuarea construcției.
S-a mai arătat că nu trebuie să profite celor care continuă efectuarea construcției în pofida unei hotărâri judecătorești de interzicere a acestui lucru, motivarea instanței în sensul că este inechitabilă soluția anulării autorizației este eronată.
La data de 18.11.2008 intimata SC Pitești a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului formulat de reclamanți și menținerea sentinței ca legală și temeinică.
În motivarea acestei cereri, s-a arătat că autorizația de construire a fost emisă legal, cu respectarea dispozițiilor art.7 alin. 1 din legea 50/1991, contractul de vânzare cumpărare nr. 6114/19.07.2005 fiind încheiat în baza titlului de proprietate al societății "Reconstrucția ", existând și o hotărâre judecătorească de punere în posesie.
S-a mai arătat că și în acțiunea în revendicare reclamanții nu au reușit până în prezent să facă dovada asupra terenului în cauză.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond prin prisma excepției inadmisibilității acțiunii invocată din oficiu de către instanță se rețin următoarele aspecte.
Autorizația de construire emisă în temeiul Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor are natura juridică a unui act administrativ de autoritate, constitutiv de drepturi, acțiunea în anularea acesteia fiind de competența instanței de contencios administrativ, potrivit dispozițiilor susmenționate și cele prev. de Legea nr. 554/2004, cu respectarea prevederilor privind obligativitatea procedurii prealabile prev. de art. 7.
Potrivit art. 7 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept, este îndreptățită să introducă plângere prealabilă în momentul în care a luat cunoștință pe orice cale de existența actului, în limitele termenului de prescripție de 6 luni de la emiterea actului, prev. de alin. 7.
Procedura prealabilă administrativă este reglementată ca o condiție de exercitare a dreptului la acțiune, a cărei neîndeplinire este sancționată cu respingerea actului ca inadmisibilă, potrivit art. 109 alin. 2 Cod pr. civilă.
În speță, reclamanții la data de 10.04.2006 s-a adresat instanței judecătorești pentru constatarea nulității absolute a actului administrativ "autorizație de construire nr. 303/16.03.2006", fără însă ca în prealabil să solicite autorității emitente revocarea actului administrativ atacat, aspect necontestat de reclamanți.
Faptul că reclamanții au invocat nulitatea absolută a actului administrativ, nu poate conduce la concluzia că aceasta poate fi invocată oricând și fără îndeplinirea procedurii prealabile, având în vedere că legea contenciosului administrativ nu reglementează nicio diferențiere între acțiunile care invocă nulitatea absolută și cele care invocă nulitatea relativă a actului administrativ și că s-ar încălca principiul securității raporturilor juridice și principiul încrederii legitime a beneficiarului actului care a crezut în aparența de legalitate a acestuia.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, se constată întemeiată excepția inadmisibilității acțiunii invocată din oficiu, urmând ca în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004 și raportat la art. 109 Cod pr. Civilă, precum și al art. 312 alin. 1 din codul d e procedură civilă să fie menținută soluția instanței de fond de respingere a acțiunii reclamanților, respingând recursul acestora.
Față de constatarea temeiniciei excepției inadmisibilității acțiunii, în temeiul art. 137 alin. 1 din codul d e procedură civilă, nu vor mai fi supuse analizei fondul pretențiilor recurenților reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanții C, N, D, D, G, M, I, M, P, C, . M, împotriva sentinței nr.1472 din data 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud.
2ex/21.-
Jud. fond
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Costinel Moțîrlichie, Constantin Diaconu
