Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 2402/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2402
Ședința publică de la 19 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 2: Gabriel Viziru
JUDECĂTOR 3: Sanda Lungu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta ADMINISTRATIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI TG J împotriva sentinței nr. 1571 din 02 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimata pârâtă DGFP G, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile au lipsit.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat în termenul legal și este scutit de taxa de timbru.
S-au arătat concluziile scrise depuse la dosar de către intimatul reclamant.
S-a arătat că recurenta pârâtă ADMINISTRATIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI TG Jas olicitat judecarea cauzei în lipsă conform disp.art.242
Curtea constatând cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 1571 din 02 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice G și s-a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu
A fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta Tg-
S-a admis în parte acțiunea, formulată de reclamantul, a fost anulată adresa nr.17087 din 08.04.2008 emisă de Tg-J și obligată pârâta Tg-J să restituie reclamantului suma de 5469 lei încasată cu titlu de taxă de primă înmatriculare, cu dobânda legală aferentă.
S-a respins cererea pentru acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel Tribunalul Gorja reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta DGFP G s-a apreciat ca fiind neântemeiată întrucât conform disp.art.33 pr.fiscală, organul fiscal competent în administrarea impozitelor și taxelor este administrația finanțelor publice unde domiciliază reclamantul, avându-se în vedere și disp.art.2 din nr.1899/2004.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta a municipiului Tg-J s-a apreciat neântemeiată, ea vizând și fondul cauzei întrucât trebuie analizat dacă s-au respectat dispozițiile art.88 și 205 din Codul d e procedură fiscală dar și ale Legii 554/2004.
Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 04.04.2008 reclamantul adresat o cerere Tg-J, prin care a solicitat restituirea sumei de 5469 lei, reprezentând contravaloarea taxei de primă înmatriculare autovehiculelor, răspunzându-i-se cu adresa nr. 17087 cu susținerea că taxa este calculată conf. Ordinului nr.418/2007 și a aart.214 din legea 571/2003.
A apreciat că cererea adresată DGFP G fiind o contestație în sensul arătat de art. 205 Cod pr. civilă, îndeplinindu-se astfel procedura prealabilă.
Reclamantul a achitat în contul Trezoreriei Tg- cu chitanța nr. - din 14.08.2007 suma de 5469 lei cu titlul de taxă de primă înmatriculare doar în baza dovezii de plată, autoturismul fiind înmatriculat de Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Vehicule G.
De la 1 ian. 2007 România este stat membru al Uniunii Europene și conform art. 148 al.2 din Constituție " prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum și celelalte reglementări comunitare, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare." Al. 4 al aceluiași articol stipulează că " Parlamentul, Președintele României și Guvernul, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile al. 2".
De altfel, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, România și- asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității dinainte de aderare.
În conformitate cu art. 90, paragraful 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare ".
În speță, în situația reglementării taxei de primă înmatriculare, România stabilit în mod indirect impuneri interne, pentru produsele ce provin dintr-un alt stat membru superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare, în situația autoturismelor second hand vândute în România și deja înmatriculate nepercepându-se taxe de primă înmatriculare.
Diferența de aplicare a taxei, rezultată din aplicarea taxei de primă înmatriculare așa cum a fost ea reglementată de Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ian. 2007, modificat prin OUG 110/2006, calculația taxei făcându-se după formula prev. de art. 214/1 al. 3 Cod fiscal, pentru autoturismele ce se înmatriculează după 1 ian. 2007, a introdus deci un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele din Comunitatea Europeană ce erau înmatriculate și care au fost reînmatriculate în România.
S-a concluzionat că prin modificarea Codului fiscal ce a introdus taxa de primă înmatriculare, legiuitorul a încălcat în mod direct disp. art. 90 al. 1 din Tratat, principiul liberei circulații mărfurilor, dezavantajându-se direct sau indirect mașinile din celelalte țări din raportat al produsele similare autohtone.
Ca urmare efectului direct a art. 90 (1) din Tratat, judecătorul național este obligat să constate că disp. art. 214/1 - 214/3 din Codul fiscal sunt reglementări contrare dreptului comunitar și nu pot fi aplicabile în speță, avându-se în vedere și disp. art. 148 al. 2 și 4 din Constituție.
În consecință, întrucât suma plătită de reclamant s-a apreciat ca nefiind datorată conform legislației comunitare, taxa de primă înmatriculare a fost restituită, neavând relevanță faptul că achitarea s- făcut benevol de reclamant de vreme ce s- condiționat înmatricularea de plata ei.
Împotriva sentinței Tribunalului Gorjs -a declarat recurs de către pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Tg J, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivele de recurs s-a arătat că instanța de fond a dat o soluție greșită, invocându-se inadmisibilitatea acțiunii, apreciind că în urma formulării unei asemenea cereri de restituire s-a născut un raport juridic fiscal și, în consecință toate drepturile și obligațiile părților referitoare la sumele datorate de la bugetul de stat vor fi reglementate de actele normative specifice dreptului procedural fiscal, în speță este vorba de Codul d e procedură fiscală, ce reglementează în mod clar procedura de restituire, fiind instituite în acest sens norme exprese și imperative în această materie, norme eludate de către instanța de fond, inclusiv posibilitatea de acordare a dobânzilor reglementate de art.124 din același cod.
S-a precizat că nu s-a emis actul administrativ fiscal în forma reglementată de art.88 alin.1 lit. a și c din Codul d e procedură fiscală republicat și că nu s-a respectat procedura prevăzută de art. 205 Cod pr.fiscală, ceea ce conduce la inadmisibilitatea acțiunii.
În sensul inadmisibilității acțiunii, s-a arătat că reclamantul nu a urmat întreaga procedură specială de restituire prin contestarea răspunsului Administrația Finanțelor Publice Tg, asociat măsurilor de impunere, potrivit prevederilor art.88 și 205 din Codul d e procedură fiscală.
Pe fondul cauzei, s-a precizat că art.2141Cod fiscal se aplică fără nici o discriminare tuturor autoturismelor importate, atât din statele membre cât și cele nemembre ale Comunității Europene.
S-a mai arătat că în temeiul art.13 din Codul d e procedură fiscală, interpretarea reglementărilor fiscale trebuie să respecte voința legiuitorului, așa cum este exprimată în lege, iar taxa de primă înmatriculare prevăzută de art.2141Cod fiscal este reglementată în lege așa încât judecătorul nu poate să înlăture obligativitatea plății acesteia.
În același timp, recurenta a considerat că legea cadru europeană este un act legislativ care obligă orice stat membru destinatar în ceea ce privește rezultatul care trebui obținut, lăsând în același timp autorităților naționale competența de a alege forma și mijloacele.
Recurenta a mai susținut că taxa de primă înmatriculare se aplică tuturor autovehiculelor înmatriculate pentru prima dată în România, indiferent de proveniența acestora.
Examinând motivele de recurs, precum și legislația aplicabilă în speță și situația de fapt dovedită cu probele administrate la instanța de fond, Curtea reține următoarele:
Reclamantul a importat un autoturism second- hand.
După introducerea bunului în țară, în vederea înmatriculării, acesta a achitat taxa de primă înmatriculare în sumă de 5649 lei.
Din cererea aflată la dosarul de fond, rezultă că acesta s-a adresat Administrației Finanțelor Publice solicitând restituirea taxei de primă înmatriculare, motivând că aceasta este încasată nelegal cu nesocotirea prevederilor art. 90 din Tratatul Comunității Europene.
Cu adresa nr. 17087 Administrația Finanțelor Publice Tg a răspuns reclamantului, în sensul că taxa de primă înmatriculare este percepută legal și că la nivelul Comisiei Europene a fost inițiat un proiect de directivă, care are ca scop armonizarea sistemului de taxare a autoturismelor, cu ocazia primei înmatriculări.
S-a arătat de asemenea că, potrivit reglementărilor legale în vigoare în România, MEF nu are competența de a acorda sau aproba exceptări sau scutiri de la plata impozitelor și taxelor prevăzute în legi, așa încât nu se poate soluționa favorabil cererea sa.
În raport de situația de fapt expusă, rezultă că prima instanță a soluționat excepția inadmisibilității acțiunii, cu respectarea prevederilor cuprinse în art.88 și 205 din Codul d e procedură fiscală, dar și ale Legii 554/2004.
Procedura restituirii sumelor încasate fără temei legal la bugetul de stat era reglementată la data formulării cererii de restituire în cuprinsul art.113 Cod pr.fiscală, în prezent art.117 Cod pr.fiscală.
Astfel, conform textului menționat, sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale se restituie debitorului la cerere.
În consecință, cererea debitorului este cea care declanșează procedura restituirii sumelor apreciate ca fiind încasate nelegal la bugetul de stat.
Potrivit art.70 alin.1 Cod procedură fiscală, organul fiscal trebuia să se pronunțe asupra cererii de restituire, în termen de 45 de zile.
În speță, organul fiscal s-a pronunțat asupra cererii de restituire prin respingerea acesteia.
De precizat este că reclamant a depus toate actele prevăzute de Ordinul 1899/2004, însă s-a refuzat restituirea pe motiv că taxa a fost încasată legal.
Reclamantul a parcurs procedura prealabilă, aceea de a depune cerere de restituire a sumelor, iar organul fiscal a refuzat să restituie sumele respective.
În speța de față nu sunt aplicabile prevederile art.205 Cod pr.fiscală, deoarece acest text de lege se referă la posibilitatea de contestare a titlului de creanță sau altor acte administrative fiscale, iar reclamantul a solicitat să fie cenzurat refuzul organului fiscal de a-i restitui sumele plătite fără titlu.
Așa cum s-a arătat în literatura și practica de specialitate, în cazul refuzului de a emite un act, nu se mai impune să se formuleze o nouă cerere, pentru că autoritatea nu a emis un act administrativ pe care să-l poată eventual revoca.
Legiuitorul a asimilat, conform prevederilor art.2 alin.2, actelor administrative unilaterale și refuzul de a rezolva o cerere, referitoare la un drept sau un interes legitim.
Practic refuzul de a emite actul, de a soluționa cererea, se circumscrie sferei controlului instanței de contencios administrativ, iar asimilarea a avut ca scop instituirea pentru persoana respectivă, căreia i s-a refuzat emiterea unui act, a dreptului de acces la justiție.
Mai trebuie precizat că în conformitate cu prevederile art.7 din Legea 554/2004, procedura prealabilă, respectiv obligativitatea plângerii prealabile, sub forma recursului grațios sau a recursului ierarhic este prevăzută numai în situația vătămării dreptului sau interesului printr-un act administrativ individual.
Astfel fiind, critica formulată de recurentă este neîntemeiată, corect prima instanță a apreciat că acțiunea este admisibilă.
Pe fondul cauzei, se reține că soluția primei instanțe este legală și temeinică, deoarece art.2141Cod fiscal, care reglementează taxa de primă înmatriculare, nesocotește prevederile art.90 (86) din Tratatul Uniunii Europene, întrucât România, ca stat membru al acestei comunități a ignorat la adoptarea textului respectiv prevederile Tratatului care sunt obligatorii pentru statele membre.
Astfel, conform textului citat din Tratat, țările membre sunt obligate să nu emită și să nu mențină nici o măsură contrarie regulilor Tratatului.
Ori, în situația reglementării taxei de primă înmatriculare, România a stabilit în mod indirect impuneri interne, pentru produsele provenind dintr-un alt stat membru, superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare.
Astfel, în situația în care un autoturism second hand înmatriculat în România este vândut, nu se percepe taxă de primă înmatriculare.
De altfel, însăși denumirea acestei taxe demonstrează caracterul contrar tratatului, pentru că se referă la taxa de primă înmatriculare în România.
Adoptarea OUG 50/2008, privind taxa de poluare nu produce consecințe, în sensul asanării neconformității taxei de primă înmatriculare cu legislația comunitară.
Așa cum s-a mai arătat în cuprinsul acestei hotărâri, taxa de primă înmatriculare, prevăzută de art.2141Cod fiscal, este o taxă fiscală contrară art.90 din tratat, caracter pe care îl menține în continuare; motiv pentru care trebuie restituită în integralitate, contribuabilului.
Instanța de fond a dat o corectă și justă aplicare prevederilor art.148 alin.4 din Constituția României, în sensul că autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării, așa încât judecătorul național trebuie să aplice, în caz de conflict între norma națională și norma comunitară, textul din dreptul comunitar.
Având în vedere motivele expuse mai sus, în baza art. 312 Cod pr.civilă, recursul se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta ADMINISTRATIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI TG J împotriva sentinței nr. 1571 din 02 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red -
Tehnored SI 2ex./27.11.2008
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriel Viziru, Sanda Lungu