Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 393/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR Nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 393
Ședința publică din 17 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 2: Maria Hrudei
JUDECĂTOR 3: Claudia Idriceanu
GREFIER: ---
S-a luat spre examinare recursul formulat de către pârâtul CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI ȘOMCUTA-M, împotriva Sentinței civile nr. 3142 din 5 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal, la prima și a doua strigare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar conform art. 17 din Legea nr. 146/1997, precum și că prin însuși memoriul de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ.
Raportat la cauza dedusă judecății se reține că recursul este formulat și motivat în cadrul termenului procedural, precum și că a fost comunicat cu intimata.
Se constată că la data de 15 februarie 2010 s-a înregistrat la dosar o întâmpinare din partea reclamantei intimate, prin intermediul căreia solicită respingerea recursului ca nefondat.
Curtea, în raport de obiectul cauzei și înscrisurile existente la dosar, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.3142 din 5 octombrie 2009 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de către reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Șomcuta M, și în consecință, pârâtul a fost obligat la a recunoaște reclamantei dreptul de a fi încadrată ca asistent personal al numitului începând cu data depunerii cererii 29.04.2009.
Pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei suma de 704,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Șomcuta M, ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună admiterea acțiunii, anularea adresei nr. 4173 din 15.04.2009 emisă de pârât, recunoașterea dreptului său, constând în dreptul de a fi încadrată ca asistent personal al numitului, persoană încadrată cu grad de handicap cu deficiență funcțională gravă, care necesită îngrijire permanentă conform certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 21516 din 21.07.2003 și obligarea pârâtului la angajarea reclamantei în muncă, în conformitate cu dispozițiile HG nr. 427/2001, începând cu data depunerii cererii, respectiv 29.04.2009, cu cheltuieli de judecată.
În susținerea cererii reclamanta a arătat că la data de 29.04.2009 s-a adresat pârâtului cu o cerere înregistrată sub nr. 4173, solicitând angajarea cu contract de muncă, în calitate de asistent personal al fiului său -.
S-a arătat că acesta necesită îngrijire permanentă conform certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 21516 din 21.07.2003.
Pârâtul i-a răspuns reclamantei la data de 18.05.2009 prin adresa nr. 4173 că bugetul local al orașului Șomcuta M nu poate suporta sumele pe care le-ar presupune încadrarea cu contract de muncă a tuturor persoanelor care au în grijă persoane cu deficiență funcțională gravă.
Reclamanta a arătat că pârâtul refuză să-i recunoască un drept legal prevăzut de dispozițiile HG nr. 427/2001.
În probațiune reclamanta a depus certificatul de încadrare în grad de handicap a fiului său.
Pârâtul, prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
S-a arătat astfel că nu se contestă reclamantei faptul că îndeplinește condițiile necesare pentru a fi încadrată ca asistent personal pentru adultul cu handicap grav pe care-l îngrijește, însă nu există fondurile necesare pentru suportarea acestui gen de cheltuieli.
S-a arătat că în vederea obținerii de fonduri a fost solicitat sprijinul Consiliului Județean făcându-se demersuri în continuare pentru obținerea lor.
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâtul Consiliul Local Somcuta M, solicitând admiterea acestuia și rejudecând cauza să se respingă acțiunea reclamantei.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că prin actiunea in contencios administrativ, solicita admiterea actiunii, anularea adresei nr. 4173/15.04.2009 emisa de catre Primarul orasului Somcuta M, recunoasterea dreptului reclamantei de a fi incadrata ca asistent personal al numitului, persoana incadrata cu grad de handicap cu deficienta functionala si obligarea paratului la angajarea reclamantei in munca, incepand cu data depunerii cererii, respectiv 29.04.2009, cu cheltuieli de judecata.
Recurentul a mai arătat că a prezentat toate argumentele care au stat la baza neachitarii obligatiilor fata de asistentii personali angajati in baza unui contract de munca.
A adus la cunostinta reclamantei faptul ca, cererea inaintata a fost supusa atentiei Consiliului Local Somcuta M, urmand a se incerca toate demersurile necesare obtinerii fondurilor pentru toate persoanele aflate in situatia dansei.
In dispozitivul Sentintei Civile nr. 3142/05.10.2009, instanta a admis in parte actiunea reclamantei, obligand-o la a recunoaste reclamantei dreptul de a fi incadrata ca asistent personal al numitului incepand cu data depunerii cererii 29.04.2009. De asemenea, instanta a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecata în suma de 704,3 lei.
Asa cum s-a aratat si in intampinarea depusa, nu a contestat faptul ca indeplineste conditiile necesare pentru a fi incadrata ca asistent personal pentru adultul cu handicap grav pe care-l îngrijește insa nu exista fondurile necesare pentru suportarea acestui gen de cheltuieli. În momentul de față lipsa acestor fonduri este o problemă la nivel național, nu neapărat specifica pârâtului.
B credinta si recunoasterea dreptului reclamantei au fost dovedite prin acordarea indemnizatiei, prin care poate fi asigurat un asistent personal pentru persoanele in cauza. De asemenea s-a specificat că, in momentul in care va dispune de aceste fonduri va proceda imediat la încheierea contractului de munca. Imposibilitatea încheierii unui contract de munca in conditiile in care nu este asigurata sursa de finantare a acestuia, este o ilegalitate, care odata constatata da posibilitatea organelor in drept, respectiv Curtii de Conturi, sa ia masurile de rigoare.
De asemenea, pârâtul nu considera ca este in culpa procesuala, deoarece a recunoscut inca de la prima zi de infatisare pretentiile reclamantei.
Reclamanta a fost incadrata ca asistent personal pana in 2006, cand prin Dispozitia nr.10/2006 a fost desfacut contractul de munca al acesteia pe motivul lipsei fondurilor.
Inca din anul 2006, din cauza unor dificultati economice, nu s-au mai prevazut in bugetul local al orasului Somcuta M, sumele necesare achitarii obligatiilor fata de asistenții personali angajati in baza unui contract de munca. Astfel, s-a dispus in baza art. 65 ale Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii, incetarea acestora, ca persoanele in cauza sa beneficieze de somaj, iar persoanele bolnave sa beneficieze de o indemnizatie lunara.
Prin întâmpinarea depusă, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată în sumă de 50 lei ron reprezentând onorariu avocațial.
În susținerea poziției procesuale reclamanta a arătat că motivele de recurs invocate de către recurentă sunt neîntemeiate. S-a arătat că aceasta recunoaște faptul că intimata îndeplinește condițiile legale pentru a fi încadrată ca asistent personal pentru adultul cu handicap grav pe care îl îngrijește, însă refuză încadrarea acesteia pe motivul lipsei fondurilor necesare pentru suportarea unui gen de cheltuieli.
Totodată specifică că în momentul în care vor dispune de fonduri vor proceda imediat la încheierea contractului de muncă.
Cu actele de la dosar depuse în fața instanței de fond recurenta nu face dovada că a solicitat fondurile necesare de la consiliul județean M în completarea veniturilor proprii prin suplimentarea sumelor defalcate cu această destinație.
Recurentul recunoaște că "încă din anul 2006 din cauza unor dificultăți economice, nu s-au mai prevăzut la bugetul local al orașului Șomcuta M, sumele necesare achitării obligațiilor față de asistenții personali .
Dacă nu se prevăd aceste sume în buget cum se dovedește că au fost solicitate și nu au putut fi realizate, știut fiind faptul că, consiliile locale au cel puțin 3 surse de finanțare, respectiv venituri proprii, sumele defalcate din bugetul centralizat al statului și transferuri din TVA. Ultimele două surse de finanțare se asigură de la bugetul de stat dar doar în limita solicitării de către consiliile locale. Câtă vreme consiliul local nu prevede în bugetul propriu aceste cheltuieli, nu le poate pretinse să-i fie transferate ca sursă de finanțare din bugetul de stat în completarea veniturilor proprii pentru a putea fi cheltuite cu această destinație.
În ceea ce privește dispozitivul sentinței privind cheltuielile de judecată instanța de fond de asemenea a dat o soluție corectă, recurentul pârât fiind în culpă procesuală a fost obligat la plata cheltuielilor justificate prin chitanța de la dosar.
Intimata mai solicită înlăturarea susținerii recurentei care arată că a recunoscut încă din prima zi de înfățișare pretențiile intimatei, astfel că nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Este adevărat că a recunoscut pretențiile în conținutul întâmpinării depuse la dosar, la data de 4.08.2009, însă prin întâmpinare a solicitat "respingerea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantă". Față de această poziție instanța a apreciat culpa procesuală a pârâtei obligând-o la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispoz. art. 304, 304 ind. 1, 312 Cod proced. civilă, Curtea apreciază că recursul este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a făcut o corectă apreciere a stării de fapt, reținând că, otrivit p. certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 21516/21.07.2003 eliberat de Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, fiul reclamantei are o deficiență funcțională gravă și permanentă care-l îndreptățește la a beneficia de asistent personal potrivit HG 427/2001.
eclamanta s-a adresat Consiliului Local al orașului Șomcuta M prin cererea nr. 4173/29.04.2009, dosar nr. 7/A/2009 în vederea angajării ca asistent personal al fiului său.
Conform art. 5 alin. 3 din HG nr. 427/2001 pentru asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav, al căror certificat de persoană cu handicap are valabilitate permanentă, contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată or reclamantei aflată în această situație, i-a fost desfăcut contractul de muncă prin Dispoziția nr. 10/2006.
Recurentul nu a contestat faptul ca reclamanta îndeplinește condițiile necesare pentru a fi încadrată ca asistent personal pentru adultul cu handicap grav pe care-l îngrijește insa a invocat lipsa fondurilor necesare pentru suportarea acestui gen de cheltuieli.
B credință si recunoașterea dreptului reclamantei nu se pot substitui însă obligației legale de a asigura fondurile necesare derulării contractelor de muncă ale asistenților personali, așa cum sunt ele reglementate prin HG 247/2001.
Trebuie totodată avute în vedere dispozițiile imperative ale art. 40, 44 din Legea nr.448/2006, potrivit cărora autoritățile administrației publice locale au obligația să prevadă și să garanteze în bugetul local sumele necesare din care se suportă salarizarea precum și alte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit legii.
De asemenea, autoritățile administrației publice locale au obligația de a angaja și salariza sistemul personal al persoanei cu handicap grav, în condițiile legii.
Față de aceste dispoziții legale, angajarea asistentului personal nu este facultativă ci obligatorie pentru autoritățile locale în raza cărora se află domiciliul persoanei cu handicap, în cazul din speță Șomcuta
În ceea ce privește critica adusă hotărârii instanței de fond cu privire la obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, este real faptul că acesta a recunoscut încă din prima zi de înfățișare pretențiile intimatei, însă, așa cum rezultă din întâmpinarea depusă la dosar -12-13, solicitat respingerea acțiunii reclamantei.
Față de aceste împrejurări, Curtea apreciază că, în mod corect a făcut instanța de fond aplicarea art. 274 Cod proced. civilă, reținând că pârâtul a căzut în pretenții.
Toate aceste argumente au creat Curții convingerea că soluția care se impune a fi pronunțată, în speță, este aceea a respingerii recursului declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI ȘOMCUTA-M împotriva sentinței civile nr. 3142 din 5 octombrie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI ȘOMCUTA-M împotriva sentinței civile nr. 3142 din 5 octombrie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
---
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Maria Hrudei, Claudia Idriceanu
