Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 499/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.499/CA
Ședința publică din 16 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Eufrosina Chirica
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
GREFIER - - -
Pe rol, soluționarea recursului în contencios administrativ declarat de recurentul pârât - CONSILIUL LOCAL - cu sediul în Sud,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr.28/14.01.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant - - " " - - cu sediul în,-, jud.C, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentul pârât Consiliul Local, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.39/18.09.2008 depusă la dosar și pentru intimata reclamantă - " " -, răspunde consilier juridic în baza delegației de reprezentare nr.3199/17.09.2008 depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art.87 și următoarele Cod procedură civilă.
Prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Întrebate fiind părțile, arată că nu mai au alte cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Curtea, luând concluziile părților, potrivit cu care nu mai au cereri prealabile, în condițiile art.150 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Având cuvântul recurentul pârât prin apărătorul său, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței civile nr.28 din 14.01.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- și pe cale de consecință respingerea acțiunii în anulare a HCL nr.509/20.11.2003.
Precizează apărătorul recurentului pârât că HG nr.1033/2001 privește transmiterea unor imobile din domeniul privat al statului și din Administrarea Regiei Autonome Administrația Protocolului de Stat în patrimoniul societății comerciale -, incluzând imobilele din anexa la acest HG iar imobilele anexă cuprinse în acest act normativ sunt hotelul și restaurantul din G, împreună cu terenul și anexele aferente, precum și Complexul - Nord (fără ).
Se solicită instanței a reține că, astfel cum rezultă din acțiunea dedusă judecății, documentația a fost depusă numai pentru Complexul " Nord" (fără ).
Față de dispozițiile art.1 din HG nr.834/1991 ce prevăd că, terenurile aflate în patrimoniul societățile comerciale cu capital de stat la data înființării acestora, necesare desfășurării activității conform obiectului lor de activitate se determină pentru societățile comerciale înființate prin hotărâre a Guvernului, de către organele care, potrivit legii, îndeplinesc atribuțiile ministerului d e resort, iar pentru societățile comerciale înființate prin decizia organului administrației locale de stat, de către autoritatea publică județeană, se solicită a se observa că nu Consiliul Local este cel ce eliberează certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, faza analizării documentației fiind una intermediară, avizul fiind unul de principiu și nu unul de valabilitate al dreptului pe care reclamanta îl pretinde.
Intimata reclamantă, prin reprezentantul său convențional, în conformitate cu disp.art.302 ind.1 lit.a Cod procedură civilă înțelege să susțină excepția nulității recursului, față de disp.art.302 ind.1 lit.a și c Cod procedură civilă, ce prevăd că, cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, numele, domiciliul sau reședința părții ori, pentru persoanele juridice denumirea sediului lor, precum și după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz codul fiscal și contul bancar - în cererea de recurs nefiind indicate datele de identificare ale reclamantei și nici dezvoltate motivele de nelegalitate.
Pe fond, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Constanța ca temeinică și legală.
Apărătorul recurentului pârât cu privire la excepția nulității recursului dedusă din prevederile art. 302 ind.1 lit.a și c Cod procedură civilă, arată că potrivit deciziei nr.176/2005 a Curții Constituționale, excepția s-a considerat neconstituțională.
Curtea, rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal și înregistrată sub nr. 377/CA/01.07.2005 reclamanta - - a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună: anularea în parte a hotărârii Consiliului local privind aplicarea HG nr.834/1991 referitoare la documentația depusă de către - -, și în conformitate cu disp.art.15 din Legea nr.554/2004 suspendarea actului administrativ atacat până la soluționarea acțiunii în anulare; cu cheltuieli de judecată.
Motivând acțiunea, reclamanta învederează în esență, că, prin hotărârea emisă de Consiliul Local al Orașului privind aplicarea HG nr. 834/1991 s-a respins documentația întocmită în baza și depusă de către reclamantă, stabilindu-se că terenurile aferente activelor se vor cumpăra sau concesiona la solicitarea proprietarului activului.
Reclamanta a arătat că a preluat suprafața de teren de 62784,86 mp în temeiul HG nr. 1033/2001 și a depus în cursul anului 2002 documentația prevăzută de HG nr. 834/1991 în vederea obținerii titlului de proprietate asupra suprafeței de teren deținută, însă prin hotărârea Consiliului Local s-a respins documentația, motivat de împrejurarea că nu a fost însoțită de dovada administrării terenului, deși aceasta a făcut dovada administrării terenului pentru care a depus documentația.
Susține reclamanta că, pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de a-i comunica în termen de 30 de zile hotărârea adoptată în data de 20.11.2003, fiindu-i comunicată la data de 30.03.2005, ceea ce i-a cauzat prejudicii întrucât există posibilitatea ca o parte din teren să facă obiectul unor contracte de concesiune sau să fie înstrăinate.
După comunicarea hotărârii, învederează reclamanta că a formulat plângere prealabilă conform art. 7 din Legea nr. 554/2004, înregistrată sub nr.1131/20.04.2005, iar pârâtul cu adresa nr.1408/16.05.2005, i-a solicitat să-i comunice documentația ce a stat la baza emiterii HG nr.1033/2001. Deși cu adresa nr.1627/30.05.2005 i-a comunicat documentația, pârâtul nu a răspuns la plângerea prealabilă, astfel că, susține reclamanta a fi aplicabile dispozițiile Legii nr.554 art.1 pct.1.
În dovedirea cererii a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și expertiză tehnică pentru a se delimita suprafețele de teren ce au intrat în patrimoniul său în baza HG nr. 1033/2001.
Prin precizările depuse la dosar la termenul de judecată din 26.10.2005, reclamanta învederează instanței că, obiectul cauzei îl reprezintă:
- anularea HCL nr.509/20.11.2003 referitoare la documentația depusă de reclamantă;
- suspendarea executării HCL nr. 509/2003, cu motivația în esență că, prin executarea acestei este grav prejudiciată fiind posibil să se încheie contracte de vânzare cumpărare sau concesionare și să se ridice construcții în baza unor autorizații emise de Primăria.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată,
A arătat pârâtul că HCL nr. 509/20.11.2003 nu are caracter individual, întrucât nu s-a respins în mod direct solicitarea reclamantei de obținere a avizului prealabil obținerii certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren, ci s-a statuat necesitatea de a deține și de a pune la dispoziția autorității administrative a documentației din care să rezulte îndeplinirea cerințelor legale, iar din documentele depuse de reclamantă nu reieșea că deține suprafața de 62784,86 mp. ci doar 6710,14 mp.
Pârâtul nu a solicitat administrarea de probe, dar a depus la dosar corespondența purtată cu reclamanta, documentația ce a stat la baza adoptării HCL nr. 509/20.11.2003 și documentația depusă de reclamantă în vederea emiterii avizului prealabil obținerii certificatelor de atestare a dreptului de proprietate.
La data de 08.03.2006 pârâtul a invocat excepția lipsei obiectului acțiunii și, în subsidiar, excepția lipsei de interes, întrucât HCL nr. 509/20.11.2003 nu are caracter individual, iar reclamanta a solicitat anularea în parte a acestea, în ceea ce privește documentația depusă de - -, ori o astfel de parte nu există. A mai arătat că acțiunea reclamantei este lipsită de interes, însă nu a motivat excepția.
Prin sentința civilă nr. 249/14.04.2006 Tribunalul Constanța - Secția Contencios Administrativ și Fiscal respins excepția lipsei de obiect și a admis excepția lipsei de interes, apreciind că reclamanta nu justifică un interes în condițiile în care a solicitat anularea unui act administrativ care nu cuprinde mențiuni privitoare la aceasta.
Împotriva acestei hotărâri, în termen a promovat recurs reclamanta - -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, astfel că, prinDecizia nr. 17/CA/18.01.2007pronunțată îndosar nr.3910/36/09.08.2006Curtea de APEL CONSTANȚAa admis recursul reclamantei, casând hotărârea recurată cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la Tribunalul Constanța pentru a se soluționa fondul.
Pentru a aprecia de această manieră, instanța de control reține în esență că, - - a depus la autoritatea administrativă locală documentația prevăzută de HG nr.834/1991 și, mai mult, aceasta a fost analizată, constatându-se că reclamanta nu deține în patrimoniu în totalitate suprafața de teren solicitată.
Se reține că, în mod greșit prima instanță a apreciat în sensul că reclamanta nu justifică un interes personal în formularea cererii, deoarece prin HCL nr. 509/2003 s-a decis respingerea documentațiilor neînsoțite de dovada administrării terenului și nu așa cum a afirmat pârâtul că au fost reglementate principial modalitățile în care vor fi soluționate cererile, astfel reclamanta are interes în promovarea acțiunii.
Primind cauza spre rejudecare, Tribunalul Constanța - secția contencios administrativ și fiscal procedează la reînregistrarea acesteia sub nr- din data de 19.03.2007.
În rejudecare au fost depuse la dosar, de către pârât, documentația ce a stat la baza adoptării HCL nr. 509/20.11.2003, iar reclamanta a precizat suprafețele de teren ce au intrat în patrimoniul său, depunând la dosar HG nr. 1033/2001 cu anexele aferente și protocolul din data de 01.12.2001.
Prin Sentința civilă nr.28/14 ianuarie 2008, Tribunalul Constanța - secția contencios administrativ și fiscal admite acțiunea dedusă judecății, dispunând anularea hotărârii nr.509/20.11.2003 adoptată de pârât, respingând ca rămas fără obiect capătul de cerere privind suspendarea executării HCL nr. 509/20.11.2003, pârâtul fiind obligat către reclamantă la plata sumei de 4,2 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a aprecia de această manieră, instanța reține în esență că, reclamanta a depus la Direcția administrarea domeniului public și privat al Consiliului Local documentația prevăzută de HG nr. 834/1991 în vederea emiterii avizului prealabil obținerii certificatelor de atestare a dreptului de proprietate. documentație ce a fost analizată, constatându-se că reclamanta nu deține în patrimoniu suprafața solicitată, de 62784,86 mp ci doar 6710,14 mp. astfel cum a susținut pârâtul prin întâmpinare.
Prin Hotărârea nr. 509/20.11.2007 adoptată de Consiliul Local s-au respins documentațiile întocmite în baza HG nr. 834/1991 neînsoțite de dovada administrării terenului solicitat (decizii transfer, decrete expropriere) și s-a hotărât că terenurile aferente activelor se vor cumpăra sau concesiona la solicitarea proprietarului activului.
Susținerea pârâtului, în sensul că reclamanta nu a făcut dovada administrării terenului solicitat nu poate fi avută în vedere întrucât, așa cum rezultă din HG nr. 1033/2001 și protocolul din 01.12.2001, reclamanta avea în administrare suprafața solicitată, de 62784,86 mp.
Potrivit art.15 din Criteriile nr. 2665/1992 documentația întocmită se înaintează la Compartimentul pentru urbanism și pentru amenajarea teritoriului din cadrul Consiliilor Județene sau al Municipiului B, unde reprezentantul acestora împreună cu reprezentantul Oficiului de cadastru și Organizare a Teritoriului, în prezența comisiilor prevăzute în art.2, vor oficia și vor aviza datele înscrise în anexe și planuri.
Astfel, reclamanta a întocmit documentațiile pentru obținerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate pentru bunurile aferente activelor deținute în proprietate de aceasta, depunându-le la Consiliul Local în scopul avizării.
Reține instanța că, HCL nr. 509/20.11.2003 este generică, iar respingerea documentelor întocmite în baza HG 834/1991 nu este însoțită de dovezi în sensul celor susținute de pârât, reclamanta dovedind că administrează terenul în conformitate cu HG nr. 1033/2001.
Conform art. 1 alin.1 din Legea 554/2004 "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de contencios administrativ pentru anularea actului".
Art. 1 din HG 834/1991 arată că terenurile aflate în patrimoniul societății comerciale cu capital de stat la data înființării acestora, necesare desfășurării activității conform obiectului lor de activitate, se determină, pentru societăți comerciale înființate prin Hotărâri ale Guvernului, conform dispozițiilor din acest act normativ.
Având în vedere că reclamantei i s-a vătămat un interes legitim, respectiv dreptul de a-i fi analizate, în fond, documentele depuse în vederea obținerii certificatului de proprietate asupra terenurilor deținute în baza HG nr. 1033/2001 pentru verificarea temeiniciei cererii și nu prin prisma unor aspecte procedurale, respectiv nedovedirea dreptului de administrare, instanța apreciază că sunt întrunite cerințele impuse de art. 1 din Legea nr. 554/2004 pentru promovarea acțiunii în contencios administrativ.
Împotriva celei din urmă hotărâri, în termen promovează recurs Consiliul Local al Orașului, cauza fiind înregistrată sub nr.2712/118/28.05.2008 pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu următoarea motivație, în esență:
- în mod nelegal instanța de fond a dispus anularea Hotărârii nr.509/20.11.2007, fără a avea în vedere dispozițiile cuprinse în HG nr.1033/18.10.2001 ce face trimitere la HG 854/2000 și anexele acestui act normativ și din care rezultă că, reclamanta justifică pretențiile sale numai pentru suprafața de 6710,14.p și nu așa după cum susține 61784,86.;
- față de dispozițiile cuprinse în art.1 din HG 834/1991, apreciază recurentul că, din perspectiva condițiilor cerute de actul normativ care reglementează eliberarea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate, instanța de fond în mod greșit nu a avut în vedere că, dispozițiile hotărârii sunt aplicabile numai societăților comerciale care aveau terenuri în patrimoniu la data înființării lor și astfel, acelor societăți le sunt aplicabile disp.art.125 din Legea nr.215/2001;
- nelegal instanța de fond nu a observat că, recurentul nu este cel care eliberează certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, ci, face o analiză a documentației - fază intermediară - emițând un aviz de principiu și nu unul de valabilitate al dreptului, astfel cum susține intimata.
Prin întâmpinare, intimata reclamantă solicită, în principal, anularea recursului și, în subsidiar, respingerea acestuia ca nefondat, cu motivația în esență că: - în referire la excepția nulității recursului se învederează că, în speță sunt
aplicabile disp.art.302 (1) lit."a" și lit."c" Cod pr.civilă, coroborat cu
disp.art.306 Cod pr.civilă, deoarece, în cererea de recurs nu sunt indicate
datele de identificare ale intimatei reclamante, precum și motivele de
nelegalitate pe care se întemeiată recursul;
- pe fondul cauzei, apreciază intimata că, în speță sunt aplicabile disp.art.1 al.1 din Legea nr.554/2004, odată ce a întocmit documentațiile pentru obținerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren aferente activelor deținute în proprietate, iar prin respingerea acestora urmare a emiterii HCL 509/20.11.2003 îi este vătămat un interes legitim, respectiv dreptul de a-i fi analizate în fond documentele depuse, în vederea obținerii certificatului de proprietate asupra terenurilor deținute în baza HG nr.1033/2001.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport cu probatoriul administrat de părți și văzând și dispozițiile art.137 Cod pr.civilă conform cu care instanța se pronunță mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, Curtea procedează la examinarea cu prioritate aexcepției nulității recursuluipe care o apreciazănefondatăși, pe cale de consecință,o respinge, reținând în esență:
1. Sediul materiei în ce privește sancțiunea nulității recursului se află în conținutul art.302 (1) Cod pr.civilă, cu referire la art.306 Cod pr.civilă.
În speță, motivarea intimatei reclamante în legătură cu excepția nulității recursului are în vedere dispozițiile art.302 (1) lit."a" și "c" Cod pr.civilă, coroborat cu dispozițiile art.306 Cod pr.civilă, cu precizarea că, în cererea de recurs formulată de recurent nu sunt indicate datele de identificare ale - - și nici nu sunt indicate și dezvoltate motivele de nelegalitate reglementate de art.304 Cod pr.civilă.
Curtea reține că, prin Decizia nr.176 din 24 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr.356 din 27 aprilie 2005, Curtea Constituționalăa admisexcepția de neconstituționalitate a prevederilor art.302 (1) al.1 lit."a" Cod pr.civilă, în ceea ce privește mențiunea "sub sancțiunea nulității", referitoare la elementele pe care trebuie să le cuprindă cererea de recurs.
În considerentele hotărârii Curtea precizează că, deși accesul la o instanță de judecată nu este un drept absolut, ci este susceptibil de lămuriri, acestea nu trebuie să restrângă accesul deschis unui justițiabil de o asemenea manieră sau până la un asemenea punct încât dreptul să fie atins în însăși substanța lui, astfel că, Curtea Constituțională constată dispozițiile art.302 (1) al.1 lit."a" Cod pr.civilă prin care se sancționează cu nulitatea absolută omisiunea de a se preciza în cuprinsul cererii de recurs "numele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codul fiscal și contul bancar", apare ca un formalism inacceptabil de rigid, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării căii de atac și să restrângă nejustificat accesul liber la justiție.
Pe de altă parte, în aceeași ordine de idei, Curtea a observat că, cele mai multe din elementele prevăzute de textul de lege atacat se regăsesc în totalitate în actele dosarului în care s-a pronunțat hotărârea care face obiectul căii de atac, că acestea nu sunt indispensabile pentru identificarea acestei hotărâri și că, nici nu sunt menționate în dispozitivul hotărârii atacate.
În concluzie, Curtea a constatat că, textul de lege -art.302 (1) al.1 lit."a"Cod pr.civilă-este neconstituționalîn ceea ce privește sancționarea cu nulitate absolută a omisiunii, astfel că, față de considerentele sus-reținute, la rândul său Curtea apreciază în sensul respingerii excepției ca nefondată.
2. În ceea ce privește sancțiunea nulității recursului din perspectivanemotivării acestuia, Curtea reține că, față de sediul materiei - art.302 (1) și art.306 Cod pr.civilă - legiuitorul a stabilit următoarele reguli:
- cererea de recurs este nulă dacă nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat - art.302 (1) lit."c" Cod pr.civilă;
- recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în al.2 - art.306 al.1 Cod pr.civilă.
Este cunoscut că, termenul de motivare al recursului este un termen legal, imperativ, astfel încât sancțiunea nerespectării lui, conform art.103 Cod pr.civilă, este decăderea, efectul acesteia fiind într-adevăr constatarea nulității căii de atac, însă în cauză, nu se poate reține că, recursul nu ar fi fost motivat în termenul legal, imperativ, urmare probatoriului administrat și din care rezultă că, acesta a fost respectat.
Practica a statuat asupra împrejurării că, indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art.304 Cod pr.civilă - art.306 al.3 Cod pr.civilă.
Totodată, Curtea reține că, nu intervine nulitatea recursului atunci când este indicat greșit temeiul de drept al motivelor de recurs,întrucât instanța nu este ținută de textele de lege menționate de părți în cererile lor, ci atunci când criticile formulate se încadrează într-unul din motivele prev.de art.304 Cod pr.civilă, poate a proceda la soluționarea cauzei, prin referire la temeiurile de drept ce pot atrage constatarea nelegalității hotărârii aflate în calea de atac.
Pentru considerentele sus-expuse, Curtea respinge excepția nulității recursului, pentru ambele variante la care intimata reclamantă a făcut referire în motivarea acesteia.
3. Pe fond,Curtea reține că, recursul este fondat, urmând a fi admis conform art.312 Cod pr.civilă, pentru următoarele considerente, în esență:
- - a depus la Direcția administrarea domeniului public și privat al Consiliului Local documentația prevăzută de HG 834/1991, în vederea emiterii avizului prealabil obținerii certificatelor de atestare a dreptului de proprietate, documentație ce a fost analizată și ulterior respinsă prin Hotărârea nr.509/20.11.2007 adoptată de Consiliul Local, avându-se în vedere raportul serviciilor de specialitate, avizul comisiei de specialitate a consiliului local, precum și prevederile HG 834/1991.
Potrivit art.1 din HG nr.834/1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societăți cu capital de stat, modificată prin HG nr.170/1995, HG nr.95/1997, HG nr.468/1998, HG nr.540/2003, HG nr.1541/2004 și HG nr.107/2008 " Terenurile aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat la data înființării acestora, necesare desfășurării activității conform obiectului lor de activitate, se determină, pentru societățile comerciale înființate prin hotărâre a Guvernului, de către organele care, potrivit legii, îndeplinesc atribuțiile ministerului d e resort, iar pentru societățile comerciale înființate prin decizia organului administrației locale de stat, de către autoritatea publică județeană".
Prin acțiunea dedusă judecății, - - solicită anularea Hotărârii nr.509/20.03.2003, adoptată de Consiliul Local, motivat în esență de faptul că, a dobândit în temeiul HG nr.1033/2001 o suprafață de teren de 62784,86. pentru care a depus în anul 2002 documentația prevăzută de HG nr.834/1991 în vederea obținerii titlului de proprietate, iar prin respingerea documentației este grav prejudiciată deoarece, există posibilitatea ca din suprafețele de teren pe care le deține, o parte să se fi înstrăinat, iar alta să facă obiectul unor contracte de concesiune.
Având în vedere obiectul acțiunii dedusă judecății, Curtea reține că, față de dispoziția cuprinsă în art.1 din HG nr.834/1991, sus-citată, în discuție sunt "terenurile aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat la data înființării acestora", ori, așa după cum rezultă din chiar susținerile intimatei reclamante, "- - deține în patrimoniul său suprafețele de teren aferente activelor prin dobândire urmare emiterii HG nr.1033/2001, precum și prin protocol de predare-primire".
HG nr.1033/18 decembrie 2001privește transmiterea unor imobile din domeniul privat al statului și din administrarea regiei autonome "Administrația patrimoniului protocolului de stat" în patrimoniul societății comerciale -, incluzând imobilele din anexa la acest HG, care sunt:
- hotelul și restaurantul "" din G, împreună cu terenul și anexele aferente;
- Complexul " - Nord" fostă din localitatea Nord.
Probatoriul administrat în cauză face dovada că, documentația depusă de intimata reclamantă, este destinată celui din urmă activ pentru care, legat de terenul aferent, HG nr.1033/2001 face trimitere la HG nr.854/28 septembrie 2000 privind organizarea și funcționarea regiei autonome "Administrația patrimoniului protocolului de stat".
Conform art.3 al.2 din HG nr.854/2000 "Bunurile imobile prevăzute în Anexa nr.4 trec din domeniul public în domeniul privat al statului și constituie patrimoniul administrat de regie".
Art.5 al.3 din Regulamentul de organizare și funcționare a regiei autonome "Administrația patrimoniului protocolului de stat" (cuprins în Anexa nr.1), referindu-se la bunurile din domeniul privat al statului aflate în administrarea regiei, face trimitere la Anexa nr.4 din hotărâre.
Printre imobilele menționate în Anexa nr.4, care se referă la bunurile imobile aflate în administrarea - Sucursala pentru reprezentare și protocol, care trec din domeniul public în domeniul privat al statului, se regăsește la poziția 107 Complexul "-Nord" compus din Hotel Restaurant "" și Hotel "Nord" cu anexe, incl.teren de volei, din Nord, județul C, cu teren menționat ca având suprafață totală de 6.710,14. șinicidecum suprafața indicată de intimata reclamantă de 62.784,86.
În această situație, Curtea reține că, în mod nejustificat se afirmă o suprafață de 62.784,86.p teren de către intimata reclamantă - -,când în realitate nu se justifică decât 6.710,14.p,astfel cum rezultă din textele cuprinse în actele normative sus-citate.
Totodată, Curtea are în vedere că, din perspectiva condițiilor cerute de actul normativ care reglementează eliberarea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate,dispozițiile HG nr.834/1991 sunt aplicabile numai societăților comerciale care aveau terenuri în patrimoniu la data înființării lor, ori - -nu îndeplinea această condiție.
Pentru considerentele sus-expuse, în mod greșit instanța de fond a reținut aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art.1 din HG nr.834/1991, precum și împrejurarea că, - - i-ar fi fost vătămat un interes legitim prin adoptarea Hotărârii nr.509/20.11.2003 de către Consiliul Local al Orașului, atât timp cât,societatea comercială nu avea în patrimoniul său la data înființării terenul litigios, fiind lesne de observat că, terenul litigios nu se afla în patrimoniul reclamantei la momentul înființării ei - 1991 (conform nr.de ordine în registrul comerțului J-), ci au fost dobândite mult mai târziu, după aproximativ 10 ani, la data intrării în vigoare a HG nr.1033/2001.
În atare situație, concluzionând Curtea reține că, în mod legal și temeinic recurenta Consiliul Local adoptă Hotărârea nr.509/20.11.2003, prin care dispune respingerea documentațiilor depuse de către - - întocmite în baza HG nr.834/1991, ce nu erau însoțite de dovezi în sensul art.1169 Cod civil, în referire la administrarea/folosința terenului în legătură cu care s-a susținut că, s-ar fi aflat în patrimoniul său, în baza unei hotărâri de guvern, aceasta cu atât mai mult cu cât, nu sunt temeiuri pentru anularea sus-menționatei hotărâri.
Admițând recursul conform art.312 Cod pr.civilă, Curtea constată că urmează a modifica în tot hotărârea recurată, în sensul că va respinge acțiunea dedusă judecății cu toate capetele sale de cerere, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepțiile.
Admite recursul în contencios administrativ declarat de recurentul pârât - CONSILIUL LOCAL - cu sediul în Sud,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr.28/14.01.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant - - " " - - cu sediul în,-, jud.C, modifică în tot sentința în sensul că,
Respinge acțiunea formulată de - -, în contradictoriu cu Consiliul Local, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 octombrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Jud.fond:,
Red.dec.jud./27.10.2008
Dact.Sz - 2 ex/27.10.2008
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Eufrosina Chirica, Adriana Pintea
