Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 529/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 529/
Ședința publică de la 30 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lorența Butnaru
JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL împotriva sentinței civile nr.337/2.04.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, având ca obiect "anulare act emis de autorități publice locale".
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 23 iunie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța în baza art.146 alin.1 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, potrivit art.260 alin.1 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea la data de 30 iunie 2009.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.337 din 2.04.2009, pronunțată de Tribunalul Covasna, secția civilă, în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamantul Prefectul județului C împotriva pârâtului Consiliul local al comunei și în consecință:
S-a anulat Hotărârea nr. 40/26.11.2008 emisă de pârât.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Prin hotărârea nr. 40/26.11.2008, Consiliul local hotărât organizarea referendumului în comuna, la data de 15 martie 2009, pentru a consulta cetățenii în vederea modificării teritoriale a județului conform inițiativei legislative "Statutul de autonomie al S".
Deoarece cetățenii trebuiau să se pronunțe în raport de cuprinsul statutului, instanța a reținut că practic, obiectul referendumului îl reprezintă inițiativa legislativă "Statutul de autonomie al S". Pentru a vedea în ce măsură obiectul referendumului este în concordanță cu prevederile legale în materie ca și cu cele constituționale s-a considerat oportum să prezente câteva din prevederile acestui statut, reproducând ca atare clauzele acestuia.
Art.1 alin. - "Ca expresie a identității istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare, locuitorii se constituie în comunitate autonomă"
Art.1 alin.4 - "Autonomia comunității reprezintă dreptul și capacitatea efectivă a colectivității majoritare autohtonă a ținutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare și de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate și în interesul întregii colectivități, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarității".
Art.3 alin.1 - "Autonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială și suveranitatea statului român. Cu respectarea acestui principiu, competențele, în limitele prezentului statut, pot fi delegate regiunii de către alte nivele de administrare".
Art.5 alin.1 - " Autonomia regională se exercită de consiliul de, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, precum și de comisia de desemnată de aceasta".
Art.4 - "Teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele județe C, H, precum și scaunul istoric M () care aparține județului Anexa nr.1 cuprinde limitele teritoriale al S, precum și localitățile aparținătoare acestuia.
sunt teritorii tradiționale secuiești".
Art.10 alin.1 - "În limba maghiară are același statut ca și limba oficială a statului"
Art.11 alin.3 - "Prezentul statut garantează folosirea liberă simbolurilor națiunii maghiare precum și ale comunităților naționale în minoritate numerică în S".
Art.12 - "Regiunea autonomă se constituie conform prezentei legi, odată cu constituirea Consiliului de, autoritate administrativă autonomă înființată conform art.117 alin.3 din Constituție".
Art.14 alin.1 - Prezentul statut de autonomie se adoptă prin lege de către Parlamentul României".
Art.22 -" administrativ decizionale ale Consiliului de se referă la:
a)organizarea instituțiilor proprii;
b) adoptarea deciziilor valabile în regiune".
Art.23 -" Deciziile consiliului de la care se referă art.22 lit b, se emit în următoarele domenii, respectând legislația în vigoare:
a)ordinea interioară privind instituțiile și personalul acestora;
c) stabilirea hotarelor unităților administrativ teritoriale ale regiunii, înființarea de comune noi;
e) administrarea cărții funciare;
h) ordinea privind activitatea camerelor de comerț".
Art.24 - "În sfera de competență a Consiliului de intră, de asemenea, protecția socială și asigurările sociale, domenii în care poate emite decizii valabile în regiune și poate crea instituții proprii".
Art.28 - "Consiliul de poate solicita ca Guvernul să-i atribuie sau să-i încredințeze competențe ce nu sunt reglementate în prezentul statut de autonomie".
Art.33 - Comisia de autoadministrare poate dispune, înființa și susține posturi proprii de televiziune și de radio, orice mijloc de comunicare în masă care contribuie la realizarea obiectivelor sale".
Art.34 alin.1 - "Comisia de autoadministrare are în competență numirea funcționarilor publici în funcție de conducere".
Art.49 - Consiliul poate adopta hotărâri cu privire la controlul asupra activității poliției locale, asupra colaborării cu această instituție cu privire la numirea, demiterea personalului, la înființarea poliției proprii, în conformitate cu reglementările în vigoare".
Art.51 - "Consiliul asigură organizarea, funcționare, controlul și îndrumarea învățământului la nivel preșcolar, elementar, liceal, posticeal și superior".
Statutul mai prevede la capitolul VI, VII, IX, diferite reglementări cu privire la folosirea limbii materne în învățământ, viața culturală, justiție precum și reglementări referitoare la chestiuni de ordin financiar.
Așa cum s-a menționat, obiectul referendumului a cărui organizare s-a dispus prin hotărârea nr.34/2008 emisă de pârât este înființarea unității administrativ teritoriale prin lege organică și apartenența comunei la acest ținut.
Din conținutul hotărârii ca și al proiectului de statut s-a constatat însă, că prin referendum cetățenii sunt convocați să se pronunțe cu privire la organizarea unei noi unități administrativ teritoriale. În speță nu se urmărește modificarea limitelor teritoriale ale județului C ci crearea unei regiuni, compusă din teritoriul actual al județului C, al județului H și a unei părți din județul
Conform art.13 alin.1 din Legea nr.3/2000"problemele de interes deosebit din unitățile administrativ teritoriale și subdiviziunile administrativ teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, în condițiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum loca".
A 3 al aceluiași articol prevede că "proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor, județelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ teritoriale respective prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie".
Art.14 alin.1 prevede că "problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau județene, după caz, la propunerea primarului, respectiv președintelului consiliului județean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv al consilierilor județeni".
În raport de aceste texte, mai întâi se pune problema de a ști cu privire la care chestiuni se pot pronunța cetățenii unei unități administrativ teritoriale. Este evident că, față de textele legale menționate, locuitorii unei comune, oraș, municipiu, județ, se pot pronunța cu privire la chestiunile de interes deosebit, chestiuni de interes local al unității administrativ teritoriale respective.
Ca urmare, poate consiliul local al unei comune ori al unui oraș să stabilească problemele care constituie obiectul referendumului și care exced limitelor unității administrativ teritoriale respective?
Instanța a apreciat că orice chestiune pe care legea o permite a face obiectul unui referendum trebuie să facă obiectul unei hotărâri a autorității publice de la nivelul unității administrativ - teritoriale respective.
În speță, după cum susține pârâtul, prin hotărârea adoptată s-a urmărit organizarea referendumului pentru modificarea limitelor teritoriale ale județului După cum se observă, problema ce face obiectul referendumului nu se referă la limita unității administrativ teritoriale a comunei.
Organizarea unui referendum care să privească întregul județ -respectiv modificarea limitelor județului- față de dispozițiile legale amintite nu putea cădea decât în competența consiliului județean. Într-o asemenea situație, prin hotărâre se putea stabili ca organizarea referendumului să se facă în toate comunele și orașele din județ ori numai în unele din acestea.
Față de cele expuse, s-a apreciat, în primul rând că, în cauză, consiliul local al comunei și-a depășit atribuțiile legale în ce privește stabilirea problemei ce face obiectul referendumului.
Pe de altă parte, separat de cele expuse mai sus, trebuie precizat că dispozițiile referitoare la referendum trebuie corelate cu cele din Constituție și legea administrației publice locale.
Conform art. 22 din Legea nr.215/2001, republicată și modificată prevede că "delimitarea teritorială a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor se stabilește prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin legi și numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ teritoriale respective, prin referendum care se organizează potrivit legii".
Conținutul acestui articol vine în sprijinul aprecierii făcute mai sus în sensul că, de principiu, modificarea limitelor teritoriale ale unui județ necesită consultarea cetățenilor din județ și nu la nivelul orașului sau al comunei.
Art.3 alin.3 din constituție prevede că"teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii".
Prin hotărârea ce formează obiectul prezentului dosar, se intentionează consultarea cetățenilor în vederea creeării unei alte forme de organizare administrativ teritoriale, respectiv a unei regiuni autonome care nu se regăsește în reglementarea actualei Constituții.
În raport de principiul supremației Constituției, înființarea regiunii " S" prin lege organică se poate realiza numai în condițiile în care Constituția este revizuită.
Ca urmare, chestiunea în discuție, contrar susținerilor pârâtului, nu este una de interes local ci una de interes național, astfel că aceasta nu poate face, nici din acest motiv, obiectul unui referendum organizat pe plan local.
Art.12 din Legea nr.3/2000 prevedea la lit. că"sunt probleme de interes național "organizarea administrației publice locale, a teritoriului".
Acest articol a fost declarat neconstituțional prin Decizia nr.567/11.07.2006 doar prin prisma limitării prerogativelor constituționale ale Președintelui României în acest domeniu, chestiunea de fond privind problema de interes național nefiind atinsă.
Ca urmare a celor expuse, instanța a apreciat că hotărârea adoptată de pârât este nelegală.
Hotărârea atacată este nelegală și prin prisma prevederilor Cartei europene a autonomiei locale.
Carta europeană a autonomiei locale la art.4 arată că"competențele de bază ale autorităților administrației publice locale sunt prevăzute în Constituție sau lege".
Faptul că se urmărește crearea unei regiuni autonome care să cuprindă vechile forme de organizare secuiești, scaunele, conduce la concluzia că înființarea noii regiuni nu are la bază criterii ce țin de autonomia teritorială locală -și nici de conceptul de autonomie locală astfel cum este definit la art.3 din Carta europeană a autonomiei locale- înființarea acesteia bazându-se mai mult pe criterii de ordin etnic ceea ce, la fel nu este în concordanță cu Constituția și Legea nr.215/2001.
Pentru aceste considerente, s- admis acțiunea formulată și s-a dispus anularea hotărârii atacate.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, în termen legal, pârâtul Consiliul Local, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
În motivare, recurentul a arătat că:
- instanța de fond a reținut că obiectul referendumului îl reprezintă înființarea unității administrativ-teritoriale " secuiesc" și apartenența comunei la această regiune;
- inițiativa legislativă privind Statutul de autonomie al S, a fost înaintată Parlamentului României în anul 2004, fiind transmisă de Secretarul General al Camerei Deputaților, cu adresa nr. din 01.03.2004, iar această propunere privește organizarea administrativa, redând limitele teritoriului care ar urma să devină S, în urma modificărilor, de către legiuitor, a limitelor teritoriale ale județelor vizate; s-a mai invocat faptul că, referitor la această inițiativă, Consiliul Legislativ a invocat prev.art.20 din Legea nr.215/2001, criticând-o pentru lipsa fundamentării pe o prealabilă consultare a cetățenilor din județele preconizate a face parte din regiunea autonomă;
- urmare a acestei critici, s-a decis să se procedeze la consultarea prealabilă a cetățenilor, iar, în situația în care referendumul va avea rezultat pozitiv, nu se va ajunge automat la înființarea automată a regiunii autonome a S, ci va fi necesară adoptarea unei legi de înființare de către Parlamentul României;
- organizarea referendumului a fost calificată drept procedură prealabilă strict necesară pentru a putea include proiectul de lege privind înființarea unității administrativ-teritoriale autonome secuiesc;
- hotărârea atacată de prefect nu se referă la întregul județ, cu doar la localitatea, doar în situația includerii întregului județ în noua organizare administrativ teritorială, referendumul ar trebui organizat de către Consiliul Județean;
- s-au făcut din nou referiri la poziția adoptată față de această situație a unei noi organizări administrativ teritoriale în sensul dorit de pârât, de către Președintele României și de Comisia prezidențială înființată în acest scop:
- au fost amintite din nou dispozițiile tratatelor internaționale menționate și în întâmpinare.
Intimatul reclamant Prefectul Județului Caf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, făcând din nou referire la dispozițiile art.3 din Legea nr 3/2000, art 148 din Constitutie, art 12 din Legea nr 3/2000, art 20 din Legea nr 215/2001, art 3 din Constitutie, art 4 din Carta Europeană și arătând că problemele care, potrivit art.148 din Constitutie, nu pot fi suspuse revizuirii, nu pot face obiectul referendumului și că sunt prevăzute în Constitutie sau lege competențele de bază ale autorităților administrației publice locale, prin Statutul de autonomie al S dorindu-se, printre altele, organizarea instituțiilor proprii.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că recursul promovat împotriva sentinței civile nr. 337 din 2.04.2009 a Tribunalului Covasna este nefondat.
Consiliul Local al comunei a avut în vedere la adoptarea hotărârii atacate, dispozițiile art 13 al 3 si art 14 al 1 din Legea nr 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.
Aceste dispoziții fac parte din Capitolul III intitulat " local" și are următorul conținut:
Art.13, alin.1) Problemele de interes deosebit din unitățile administrativ-teritoriale și subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, în condițiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum local.
(2) local se poate organiza in toate satele și localitățile componente ale comunei sau orașului ori numai in unele dintre acestea. În cazul referendumului la nivel județean, acesta se poate desfășura în toate comunele și orașele din județ ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate.
(3) Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabila a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. In acest caz organizarea referendumului este obligatorie.
Art.14 (1) Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau județene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean.
(2) Cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unității administrativ-teritoriale respective.
Aceste dispoziții nu pot fi interpretate separat de cele ce reglementează referendumul național, cuprinse de Capitolul II unde, în secțiunea a 3-a sunt prevăzute problemele de interes național care pot fi supuse acestui referendum ce nu poate fi organizat decât în condițiile art.11, potrivit cu care președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național. Aceste probleme sunt strict prevăzute de art.12 potrivit cu care sunt considerate probleme de interes național în sensul art.11 adoptarea unor măsuri privind reforma și strategia economică a țării și adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la regimul general al proprietății publice și private, organizarea administrației publice locale, teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală, organizarea generală a învățământului, structura sistemului național de apărare, organizarea armatei, participarea forțelor armate la unele operațiuni internaționale, încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaționale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani, integrarea României în structurile europene și euroatlantice, regimul general al cultelor.
Ca urmare, potrivit art 12 al 1 lit b din Legea nr 3/2000, problemele privind organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locală au caracter de interes național, neputând fi supuse decât referendumului național.
Pot fi supuse referendumului local proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor, conform art 13 al 3 din Legea nr 3/2000.
Ca urmare, art 2 pct 1 din Hotărârea nr.17/2009 a Consiliului Local al com. nu poate fi adresată populației în cadrul unui referendum local, fiind vorba despre intervievarea populației in legătură cu autonomia locală ce reprezintă o problemă de interes național care nu poate fi supusă decât unui referendum național, conducând la modificarea organizației administrației publice locale astfel cum se reflectă în statutul S, iar modificarea limitelor teritoriale ale județului poate fi obiectul unui referendum local numai în condițiile art.13 al 3 din aceeași lege, respectiv la nivelul întregului județ ale căror limite teritoriale se dorește a se realiza modificări.
Art 20 din Legea nr 215/2001 invocat de Consiliul Local al com. în partea introductiva a hotărârii atacate nu poate susține justificarea invocării in interes local a modificării limitelor teritoriale ale județului C, întrucât acest text de lege enumeră unitățile administrativ-teritoriale prevăzute de lege și nicidecum schimbări ale acestora din punct de vedere teritorial.
O astfel de modificare a limitelor teritoriale ale unui județ pot face obiectul discuțiilor Consiliului județean și referendumului organizat în întregul județ.
Organizarea regiunilor autonome este o problemă de interes național care presupune reglementarea unui regim general, toate aceste aspecte presupunând organizarea unui referendum național în vederea declanșării procedurii inițiativei legislative.
Ca urmare, prima instanță a arătat în considerentele hotărârii atacate caracterul de procedura prealabilă a referendumului drept condiție a inițiativei legislative, însă a considerat ca o nouă formă de organizare administrativ-teritorială a Constituției nu se poate realiza decât ca urmare a revizuirii Constituției.
Aceste aspecte pot fi luate în discuție ulterior realizării în condițiile legii a unui referendum național sau local, în funcție de probleme luate în discuție, cu atât mai mult cu cât cele privind autonomia teritorială și limitele unităților administrativ teritoriale pot face obiectul unei astfel de intervievări a populației în considerarea scopului urmărit de organizator.
În considerarea celor expuse anterior, Curtea, în baza art 312 al 1 cod procedură civilă si art 20 din Legea nr 554/2004, va respinge recursul formulat de pârâtul Consiliul Local al com.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul Consiliul Local, cu sediul în com. jud.C, împotriva sentinței civile nr. 337/2 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Covasna - secția civilă, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, Pt.- aflată în concediu medical, semnează, Vicepreședinte instanță |
Grefier, - |
Red: CEC/29.07.2009
DAct: MD/3.08.2009 - 2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Lorența ButnaruJudecători:Lorența Butnaru, Clara Elena Ciapă, Maria
