Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 58/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL-
Decizia civilă nr. 58/2008
Ședința publică de la 24 Ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Vera Stănișor JUDECĂTOR 2: Mona Gabriela Ciopraga
JUDECĂTOR 3: Loredana
Judecător: -
Grefier:
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a fost pe rol judecarea recursului declarat de recurenții-reclamanți, și, în calitate de reprezentant al "", împotriva sentinței civile nr. 147 din 30 martie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- (nr. în format vechi 2408/2006), având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: avocat pentru recurenții-reclamanți, mandatar pentru intimata-pârâtă COM și consilier juridic pentru intimatul-pârât Primarul municipiului
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Reprezentantul intimatei-pârâte " COM" SRL, procurator, precizează că o reprezintă în cauză și pe doamna avocat care a depus la dosar concluzii și înscrisuri pentru aceeași parte.
În continuare, solicită instanței să se pronunțe, la termenul de astăzi, cu privire la excepțiile invocate de intimata-pârâtă COM prin cererea înregistrată la dosar pentru termenul din 17.01.2008, care a fost comunicată și părților din cauză, având cunoștință de acestea.
Astfel, cu privire la excepția de nulitate a cererii de recurs formulată de avocat, arată că recursul nu este înregistrat în contradictoriu cu COM Comuna, județul N, societatea fiind citată în acest recurs doar pentru motivul că a fost parte la instanța de fond, dar nu a fost nominalizată în petitul cererii de recurs. În acest sens, ca probe, invocă cererea de recurs de la filele 3, 4 și 5 dosar recurs, din care rezultă că recursul nu este declarat în contradictoriu cu societatea pe care o reprezintă; de asemenea, nu există menționat nici sediul societății, măcar județul N, singura mențiune referitoare la această societate în cererea de recurs fiind că în fapt, în contradictoriu cu Primarul municipiului B și COM pentru opozabilitate, s-a solicitat anularea autorizației nr. 454/2005 emisă de Primarul municipiului De asemenea, invocă efectul devolutiv al cererii, fiind tardiv astăzi a se mai face vreo completare cu privire la cele menționate. În drept, invocă nulitatea cererii de recurs în temeiul dispozițiilor art. 3021pct. 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, numele, domiciliul sau reședința părților, aceleași mențiuni fiind prevăzute și de dispoziții art. 133 pct. 1 Cod procedură civilă, care prevăd că cererea de chemare în judecată va fi declarată nulă, dacă nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului. Prin urmare, față de cele mai sus-arătate, cererea de recurs de la filele 3, 4 și 5 dosar este o cerere nulă motivat de faptul că nu este menționată în nici un fel respectiv nu este menționat nici măcar sediul acesteia, comuna, sat, județul N; de asemenea, nu este menționată nici în motivele de fapt din cererea de recurs.
În continuare, arată că, dacă se va trece peste excepția nulității, instanța urmează a avea în vedere cea de-a doua excepție, respectiv excepția
autorității de lucru judecat, solicită admiterea ei și respingerea recursului declarat prin doamna avocat, față de COM considerând că de vreme ce acesta nu este înregistrat în contradictoriu cu această societate, sentința recurată a devenit irevocabilă. În continuare, arată că având în vedere că această hotărâre nu a fost recurată în contradictoriu cu. CO, în termenul prevăzut de lege, sentința civilă nr. 147/30.03.2007 a devenit definitivă și irevocabilă în ceea ce privește societatea, orice alte motive fiind de prisos.
În concluzie, solicită ca instanța să se pronunțe cu privire la excepțiile invocate prin încheiere de ședință motivată, urmând a se proroga termenul în vederea susținerii și a celorlalte excepții. Precizează că, în temeiul art. 137 Cod procedură civilă, art. 108 Cod procedură civilă se impune ca instanța să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor invocate, care sunt dirimante și peremtorii. Așa cum a precizat anterior, urmează ca instanța să proroge termenul pentru formularea celorlalte probe, care sunt strâns legate de pronunțarea instanței asupra acestor două excepții invocate.
Consilier juridic pentru intimatul-pârât Primarul municipiului B, având cuvântul cu privire la cele două excepții invocate de reprezentantul COM precizează următoarele:
Cu privire la excepția de nulitate a cererii de recurs, arată că aceasta a fost formulată conform dispozițiilor Codului d e procedură civilă; nici unul dintre motivele invocate nu determină calificarea recursului ca fiind lovit de nulitate. Recursul îndeplinește condițiile legale prevăzute de Codul d e procedură civilă, se menționează că a fost formulat împotriva sentinței civile nr. 147/2007 a Tribunalului Bacău, iar în al doilea paragraf se precizează cele două părți în contradictoriu cu care reclamanții se judecă, respectiv Primarul municipiului B și COM Faptul că sediul societății nu este menționat, nu justifică invocarea nulității cererii de recurs, sediul rezultând cu exactitate din sentința recurată, sentință care a fost menționată în cererea de recurs.
Referitor la cea de-a doua excepție invocată, respectiv a autorității de lucru judecat, arată că în cauză nu există autoritate de lucru judecat, aceasta operând când există deja o hotărâre definitivă și irevocabilă, pronunțată între aceleași părți, cu același obiect, ceea ce în cauza de față nu există.
În concluzie, solicită respingerea celor două excepții.
Avocat pentru recurenții-reclamanți, având cuvântul cu privire la cele două excepții sus-indicate, precizează următoarele:
Referitor la excepția nulității cererii de recurs, care a fost motivată în sensul că aceasta ar fi nulă întrucât nu cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege, respectiv faptul că nu este menționat numele părții în contradictoriu cu care a fost formulată, de asemenea nici sediul acesteia, solicită respingerea acestei excepții ca nefondată, precizând că Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că nu există motiv de nulitate a cererii în situația în care prin cererea de recurs nu au fost menționate părțile și sediul lor.
Referitor la excepția autorității de lucru judecat, solicită respingerea acesteia ca inadmisibilă, în cauză nu există autoritate de lucru judecat față de sentința pronunțată de instanța de fond.
Instanța, având în vedere cele două excepții invocate de procuratorul intimatei-pârâte S- COM, reține că:
Prin decizia nr. 176/2005, Curtea Constituțională a statuat că textul art. 3021alin. 1 lit. a din Codul d e procedură civilă este neconstituțional în ceea ce privește sancționarea cu nulitate absolută a omisiunii de a se preciza în cuprinsul cererii de recurs "numele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codul fiscal și contul bancar. Dacă recurentul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul".
Având în vedere cele statuate prin decizia Curții Constituționale, instanța constată că lipsa mențiunii invocate de către procuratorul intimatei-pârâte nu este sancționată cu nulitatea absolută, partea neputând invoca decât o nulitate relativă în măsura în care dovedește că a fost prejudiciată de lipsa respectivelor mențiuni.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, instanța are în vedere faptul că această excepție vizează sentința civilă nr. 147/2007 a Tribunalului Bacău, ce face tocmai obiectul prezentului recurs și care nu este irevocabilă; drept urmare, instanța apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 164 Cod procedură civilă, raportat la art. 1201 Cod civil, astfel că nu există autoritate de lucru judecat.
Față de cele arătate anterior, instanța respinge ambele excepții invocate de intimata-pârâtă, privind nulitatea recursului și autoritatea de lucru judecat.
În continuare, reprezentantul intimatei-pârâte COM, procurator, ridică excepția, în contradictoriu cu toate părțile, a lipsei capacității de exercițiu a drepturilor procedurale a părților din recurs - mai precis a recurenților - motivat de împrejurarea că acest recurs nu a fost semnat de vreunul dintre aceștia. Față de aceasta, solicită instanței a emite o adresă acestora, pentru a se dovedi că aceștia există, că sunt de acord cu acest recurs, având în vedere că cererea de recurs este formulată în numele acestora, nu se menționată de cine este formulată, recursul fiind ștampilat de doamna avocat. Având în vedere că instanța este investită cu soluționarea excepției lipsei de interes, trebuie să se clarifice dacă recurenții din cauză își susțin acest recurs și dacă ei există. De asemenea, solicită instanței să pună în vedere doamnei avocat să depună la dosar contractul de asistență juridică semnat cu recurenții-reclamanți, acest act având o legătură strânsă cu cauza, întrucât doar din acesta se poate constata ce mandat i s-a dat doamnei avocat. În drept, invocă dispozițiile art. 161 pct. 1 și 2 Cod procedură civilă, potrivit cărora instanța este în măsură să dispună citarea părților cu mențiunea de a preciza dacă sunt de acord cu cererea formulată în cauză. Față de cele solicitate, menționează că este vecin cu recurenții-reclamanți, aceștia comunicându-i că nu au avocat angajat.
În continuare, având în vedere că la termenul de astăzi a reiterat excepțiile invocate în scris de Cabinet avocat, societatea fiind reprezentată și de acesta, care nu se poate prezenta la acest termen, solicită acordarea unui nou termen în cauză pentru ca societatea să se prezinte și să formuleze cereri prin Cabinet avocat.
Instanța, văzând cele mai sus-arătate de reprezentantul SC " COM"SRL, acordă cuvântul celorlalte părți cu privire la excepția lipsei calității de reprezentant a doamnei avocat.
Avocat pentru recurenții-reclamanți, având cuvântul cu privire la lipsa calității de reprezentant a acesteia, arată că aceleași chestiuni au fost discutate și la termenul anterior și de asemenea, aceleași discuții au avut loc și la instanța de fond, reclamanții au fost prezenți personal în fața instanței de fond, o parte și în recurs, precizând că între timp nu a decedat nici-unul dintre reclamanți. Deci, față de excepția lipsei capacității de exercițiu, solicită ca instanța să aibă în vedere că de la data introducerii acțiunii și până în prezent nu a decedat nicio parte. Referitor la chestiunea referitoare la mandatul dat acesteia, aceasta a mai fost tranșată, atât la instanța de fond cât și în recurs, u-se împotriva acesteia chiar și plângere penală.
Consilier juridic pentru intimatul-pârât Primarul municipiului B, având cuvântul, referitor la cele invocate de reprezentantul intimatei-pârâte, arată că nu există nici un dubiu asupra capacității de exercițiu a recurenților, mai mult, toate părțile au fost prezente personal atât în fața instanței de fond, cât și în fața instanței de recurs la termenul din 15 noiembrie 2007. Față de aceasta, afirmațiile procuratorului intimatei-pârâte sunt total nefondate.
Instanța, în ceea ce privește lipsa capacității de exercițiu a recurenților invocată de mandatarul intimatei-pârâte COM, constată că în cauză nu s-a invocat niciunul din cazurile prevăzute de lege care să atragă pierderea capacității de exercițiu a vreuneia din părți, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 161 Cod procedură civilă. În plus, potrivit dispozițiilor art. 67 alin. 1 Cod procedură civilă, "părțile pot să-și exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar".
În ceea ce privește lipsa calității de reprezentant a doamnei avocat pentru recurenți, se constată că instanța s-a mai pronunțat asupra acestui aspect prin încheierea din 17 ianuarie 2008, la termenul de astăzi nefiind invocate alte aspecte față de cele avute în vedere la termenul anterior din 17 ianuarie 2008. Drept urmare, respinge excepțiile invocate.
Totodată, având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 156 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța poate acorda un singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic justificată, având în vedere faptul că prezenta cauză se află la a treilea termen de judecată, reținând și faptul că nu s-a făcut dovada că lipsa apărătorului a fost temeinic motivată, instanța respinge cererea de apărare formulată la termenul de astăzi de procuratorul intimatei-pârâte.
În continuare, procurator pentru intimata-pârâtă COM, solicită ca instanța să se pronunțe cu privire la cererea de anulare a recursurilor declarate prin avocat, ca netimbrate. Astfel, în susținerea acestei cereri, arată că, pentru primul termen de judecată instanța de recurs a citat pe fiecare recurent să depună la dosar taxa judiciară de timbru și timbru judiciar. La primul termen de judecată, la care au fost prezenți și doi dintre recurenți, aceștia nu au depus la dosar taxa judiciară de timbru și timbru judiciar pentru dreptul lor în acest recurs.
Instanța aduce la cunoștință procuratorului intimatei-pârâte că, la termenul de judecată din data de 15 noiembrie 2007, s-a respins cererea cu privire la anularea recursului ca fiind netimbrat, având în vedere că taxa judiciară de timbru a fost depusă la același termen.
De asemenea, instanța pune în vedere procuratorului intimatei-pârâte, să invoce toate excepțiile pe care consideră că le mai are de invocat în cauză, nu fracționat cum s-a întâmplat până acum, instanța urmând a se pronunța cu privire la toate odată.
Procurator pentru intimata-pârâtă COM, având cuvântul, legat de lipsa calității de reprezentant a doamnei avocat, arată că înțelege ca în fața instanței de judecată, astăzi, să invoce și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 pct. 2 din Legea nr. 51/1995, pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, modificată și completată în baza Legii nr. 255/2004. Astfel, legătura care există între lipsa calității de reprezentant a doamnei avocat și excepția sus-indicată este următoarea: recurenții în acest dosar sunt reprezentați printr-un avocat, care a depus la dosar o delegație, însă, pentru ca această delegație să fie luată în considerare, este necesar a se verifica dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de articolul menționat, respectiv ca avocatul să fie înscris în baroului din care face parte, barou component al Uniunii Naționale a lor din România, denumită în continuare De asemenea, legat de același aspect, invocă și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 pct. 2 din Legea nr. 51/1995, modificată și completată în baza Legii nr. 255/2004, care este, de asemenea, în strânsă legătură cu cauza și cu calitate de reprezentant a apărătorului recurenților. Astfel, potrivit acestor dispoziții, "în fiecare județ există și funcționează un singur barou membru al, cu sediul în localitatea de reședință a județului". Față de acestea, arată că, în județul B există două, respectiv Baroul B, din-, barou care este autorizat fiscal și, de facto, mai există un barou în-, barou din care apărătorul recurenților pretinde că face parte. Astfel, având în vedere că, recurenții nu pot fi reprezentanți de un avocat care nu face parte dintr-un barou recunoscut ca unic în județ. Așa cum prevăd dispozițiile art. 9 pct. 2 din Legea nr. 51/1995, modificată și completată în baza Legii nr. 255/2004, raportând aceste neconstituționalități anterior invocate și cu dispozițiile art. 24 din Constituția României, care reglementează dreptul la apărare și, în temeiul Legii nr. 47/1992, modificată și completată, solicită ca instanța de recurs să constate că s-au invocat aceste excepții în strânsă legătură cu cauza și, având în vedere că, Curtea Constituțională nu s-a pronunțat până acum cu privire la neconstituționalitatea articolelor menționate, se impune înaintarea excepțiilor ridicate Curții Constituționale.
În al doilea rând, oad oua excepție pe care înțelege să o invoce, se referă la excepția de nulitate a recursului legat de calitatea persoanei avocat, care nu este avocat. Față de această situație, având în vedere că recursul nu este semnat decât de aceasta, acesta este nul, fiind semnat de o persoană fără calitate. Potrivit dispozițiilor art. 1 pct. 2 din Legea nr. 51/1995, modificată și completată în baza Legii nr. 255/2004, calitatea de avocat dovedește apartenența la un barou component al Uniunii Naționale a lor din România, iar potrivit dispozițiilor art. 57 pct. 4 din Legea nr. 255/2004, "Baroul de avocați se constituie și funcționează numai în cadrul, potrivit prezentei legi și statutului profesiei". Față de această situație, solicită instanței să pună în vedere apărătorului recurenților să depună la dosar, conform dispozițiilor din Statutul funcției de avocat, actele de înființare și de constituire ale Baroului din care face parte doamna avocat, barou care se constituie și funcționează conform prevederilor art. 57 din Legea nr. 255/2004.
În continuare, înțelege să invoce și oat reia excepție, respectiv excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 50/1991, republicată, în ceea ce privește condiția de autorizare a unei construcții. Solicită a se avea în vedere și sentința civilă nr. 130/2004 a Tribunalului Bacău prin care Primăria municipiului Baf ost obligată să emită pârâtei autorizație de construcție pentru modernizare spațiu comercial existent.
Față de excepțiile sus-indicate, procurator pentru intimata-pârâtă COM solicită instanței să proroge termenul privitor la administrarea de alte probe, întrucât, necunoscându-se opinia instanței față de aceste excepții, nu se poate formula în continuare apărarea în această cauză.
Avocat pentru recurenții-reclamanți, având cuvântul cu privire la excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 și art. 9 din Legea nr. 51/1995 ridicate de procuratorul intimatei-pârâte, solicită respingerea acestora, neavând legătură cu cauza. Arată că, calitatea de avocat, respectiv faptul că este înscrisă în Baroul B conform legii, a fost dovedită în fața instanței de fond.
Consilier juridic pentru intimatul-pârât Primarul municipiului B, referitor la excepțiile sus-indicate, invocate de procuratorul intimatei-pârâte, arată că apărătorul ales al recurenților-reclamanți face parte din Baroul B, iar procuratorul intimatei-pârâte, invocând aceste excepții cu referire la profesia de avocat și la Statutul profesiei de avocat, nu încearcă decât să tergiverseze cauza.
Instanța, având în vedere faptul că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 pct. 2 și a art. 9 pct. 2 din Legea nr. 51/1995 vizează calitatea de reprezentant a doamnei avocat pentru recurenți - calitate asupra căreia s-a pronunțat prin încheierea din 17.01.2008, în sensul respingerii acesteia - constată că excepția invocată este inadmisibilă, motiv pentru care, în temeiul art. 29 alin. 6 din Legea nr. 47/1992, republicată, respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale.
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 50/1991, instanța având în vedere faptul că prin sentința recurată nu s-a soluționat fondul cauzei - cererea reclamanților fiind respinsă pe excepție - iar hotărârea instanței de fond nu se întemeiază pe dispozițiile Legii nr. 50/1991, excepția invocată privește un text care nu are legătură directă cu cauza de față; ca urmare, constatând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, în conformitate cu dispozițiile art. 29 alin. 6 din aceeași lege, respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale și în ceea ce privește cea de-a doua excepție de neconstituționalitate.
Aduce părților la cunoștință faptul că împotriva acestei părți din încheieri care vizează respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale, există prevăzută posibilitatea legală de a formula recurs, în termen de 48 de ore de la pronunțare.
În ceea ce privește excepția de nulitate a recursului, instanța constată că această excepție vizează calitatea de reprezentant a avocatului recurenților și asupra acestui aspect s-a mai pronunțat, așa cum s-a arătat anterior.
Întrucât partea și-a invocat toate excepțiile și chestiunile prealabile, nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Procurator pentru intimata-pârâtă COM, solicită a se consemna căînțelege să declare recurs împotriva încheierii prin care instanța a respins excepția de neconstituționalitatecu privire la art. 9 pct. 2 din Legea nr. 51/1995, modificată și completată în baza Legii nr. 255/2004 și ale art. 1 pct. 2 din aceeași lege. De asemenea, din punct de vedere a situației ivite, consideră că recursul nu este în stare de judecată, deoarece se impune înaintarea dosarului pentru soluționarea recursurilor formulate.
Așa cum s-a menționat anterior, nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat având cuvântul pentru recurenții-reclamanți, arată că s-a declarat în cauză recurs împotriva sentinței civile nr. 147/2007, pronunțată de Tribunalul Bacău, motivat de faptul că prin această sentință s-a respins acțiunea reclamanților, pe excepție, în mod nelegal. Astfel, prin acțiunea formulată s-a atacat autorizația nr. 454 din 29.09.2005 emisă de Primăria municipiului B sub presiunea executorului judecătoresc, autorizație care este nelegală întrucât încalcă flagrant dispozițiile Legii nr. 50/1991, respectiv dispozițiile art. 7 alin. 11, 12 din această lege, potrivit cărora în condițiile acestei legi, nu se emit autorizații provizorii. De asemenea, potrivit dispozițiilor aceleași legi, la emiterea acestei autorizații era obligatoriu necesar acordul vecinilor.
În continuare, arată că reclamanții trebuie să-și dovedească interesul în cauză, precum și calitatea procesuală, condiții care sunt strâns legate între ele. Față de acestea, reținerile din hotărârea instanței de fond apar ca o contradicție în condițiile în care aceasta reține că reclamanții au calitate procesuală, însă apreciază că nu au interes. Arată că, în mod indisolubil, instanța de fond reținând calitatea procesuală trebuia să rețină și că există interesul. Calitatea procesuală activă trebuie demonstrată, trebuie să se dovedească că reclamanții sunt titularii dreptului vătămat, dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 recunoscând oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim dreptul de a se adresa instanței. Astfel, reclamanții sunt proprietarii apartamentelor situate pe aceeași scară cu intimata-pârâtă, fiind direct prejudiciați de lucrările pe care aceasta le face, cu sau fără autorizație. Însă, instanța de fond, admițând această excepție a lipsei de interes, reține o situație de fapt, respectiv că intimata-pârâtă a construit doar o copertină între cele două apartamente și că aceasta este pe trotuar, adică pe domeniul public al municipiului B și nu pe terenul reclamanților. Această situație de fapt reținută de instanța de fond este greșită, invocând în acest sens chiar întâmpinarea depusă la dosar de către intimata-pârâtă și ordonanța emisă de procuror în care se menționează clar ce lucrări de construcție a efectuat aceasta în baza autorizației nr. 454/2005 și anume, se arată că, învinuitul a procedat la modernizarea spațiului, arătându-se, de asemenea, că lucrările de construcție constau în executarea unei structuri de rezistență din stâlpi metalici prinși de fațada blocului și acoperiți cu cărămidă până la nivelul plăcii care separă parterul de etajul I al blocului.
În continuare, invocă prevederile Legii nr. 50/2001, respectiv cele menționate în anexa 1 acestei legi, la pct. 2.5.6. potrivit cărora este necesar acordul vecinilor, exprimat în formă autentică, pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate, pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente, precum și în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate. Arată că nu întâmplător această lege prevede în mod obligatoriu ca din documentație să facă parte aceste declarații notariale ale proprietarilor apartamentelor deoarece prin aceste construcții se pot aduce vătămări drepturilor acestor proprietari. Mai arată că această prevedere legală este similară cu cea a nulității absolute și cât timp se prevede ca documentația să conțină și aceste declarații, instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală, legând interesul reclamanților de proprietatea terenului, deși aceștia au susținut că interesul vizează construcția edificată.
În concluzie, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței pronunțată de Tribunalul Bacău și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca instanța de fond să se pronunțe pe fondul cauzei, fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic pentru intimatul-pârât Primarul municipiului B, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, motivat de faptul că admiterea excepției lipsei de interes a reclamanților a fost o greșeală a instanței de fond, precizând, de asemenea, că autorizația dată de instituția pe care o reprezintă a fost dată în condiții de forță, în cauză neexistând acordul vecinilor cu privire la schimbarea destinației spațiului de la parterul imobilului. În concluzie, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței recurate iar, pe fond, admiterea acțiunii formulate de reclamanți.
Procurator pentru intimata-pârâtă COM Comuna, județul N, având cuvântul, solicită respingerea acestuia ca netemeinic și nefondat pentru următoarele considerente:
Astfel, cu privire la reclamantul, se menționează în cererea de recurs, citând "am fost afectat în dreptul meu de vedere întrucât construcția ajunge sub geamul meu", arată că, de vreme ce această construcție este sub geam, sub placa de la etajul I, nu este afectat dreptul de vedere, vederea prin peretele comun nu este un geam, astfel că nu poate fi afectat dreptul de vedere astfel cum s-a invocat prin cererea de recurs. Chiar cu privire la același motiv, arată că apărătorul recurenților-reclamanți a invocat ordonanța procurorului de neîncepere a urmăririi penale și în care se arată că spațiul comercial al COM, este până la nivelul plăcii care separă parterul de etajul I al blocului.
În continuare, mai arată că nici unul din motivele din cererea de recurs nu justifică anularea hotărârii instanței de fond cu privire la respingerea acțiunii reclamanților întrucât aceștia nu au interes, instanța de fond reținând în mod legal că nu este afectat dreptul de vedere, astfel că acest motiv este nelegal și neîntemeiat.
Referitor la reclamantul, salariat la o societate comercială, acesta, prin apărător, invocă că i-a fost afectat dreptul la muncă, acest motiv fiind nefondat, urmând a fi respins ca nefondat. Astfel, dreptul la muncă nu este ocrotit prin a cere anularea dreptului de a deține societatea noastră acest spațiu în proprietate.
În continuare, cât privește pe ceilalți recurenți, aceștia sunt lipsă din motivarea cererii de recurs.
Însă, referitor la recurentul-reclamant, menționează că acesta locuiește la etajul II al imobilului și motivul de recurs cu privire la același drept de vedere este nefondat, nefiind afectat acest drept de vedere. De asemenea, recurentul-reclamant locuiește la etajul III al imobilului, nici cu privire la acesta nefiind afectat dreptul de vedere. Aceeași situație este și la, care locuiește la etajul IV al imobilului, acesta inițial în fața instanței renunțând chiar la judecată și la dreptul pretins. De asemenea, și cu privire la. B, nici aceasta nu se regăsește în motivele de recurs și, mai mult, aceasta fiind o societate comercială, nu i se poate leza dreptul la muncă sau la vedere.
În continuare, referitor la cele precizate de avocat cu privire la necesitatea acordului vecinilor în cazul construcțiilor noi, amplasate adiacent construcțiilor existente, menționează că, în cauză nu suntem în prezența unei construcții noi, motiv pentru care solicită respingerea acestui motiv ca netemeinic și nelegal. Arată că obiectul autorizației constă în modernizare spațiu comercial existent, nu a fost nimic amplasat nou, totul a fost vechi.
De asemenea, s-a mai invocat de către doamna avocat că în cauză a fost un interes privat al judecătorului care a pronunțat hotărârea instanței de fond, însă sunt simple afirmații, care nu au fost dovedite în nici un mod.
În continuare, referitor la motivul de recurs privitor la nelegalitatea autorizației, ca act administrativ, și acest motiv este netemeinic și nelegal și care excede obiectului recursului. De asemenea, prin aceeași acțiune, nu se poate cerceta în același timp și cererea de anulare a autorizației și excepția de nelegalitate a aceleași autorizații.
Cât privește rolul activ al instanței, acesta nu a fost criticat și, în concluzie, instanța urmează a aprecia că recurenții-reclamanți nu au făcut dovada interesului în cauză, solicită respingerea recursului declarat de recurenții-reclamanți, prin avocat, instanța de recurs fiind investită cu o cerere de recurs neîntemeiată în drept, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat pentru doamna avocat care a depus în cauză concluzii scrise și onorariu procurator. Solicită, de asemenea, amânarea pronunțării pentru ca apărătorul intimatei-pârâte să mai depună la dosar concluzii scrise în completare. Depune la dosar concluzii scrise și onorariu avocat și procurator.
Avocat pentru recurenții-reclamanți, având cuvântul în replică, solicită a se avea în vedere actele depuse la dosar, respectiv plângerile și sentințele penale din care rezultă că în construcția lipită de bloc funcționează societăți comerciale având o altă destinație decât cea de locuit, care justifică interesul reclamanților.
S-au declarat dezbaterile închise.
A:
- deliberând -
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Bacău sub nr. 2408/14.07.2006 (număr nou de dosar -) reclamanții, și - în calitate de acționar al Tehnica au chemat în judecată pârâții Primarul municipiului B și Com, Județul N, în contradictoriu cu care au solicitat anularea autorizației de construire/modernizare nr. 454 din 29.09.2005, autorizație considerată de reclamanți a fi fost emisă cu nerespectarea celor mai elementare reguli prevăzute de Legea nr. 50/1991 și cu încălcarea drepturilor lor.
La termenul din 22.11.2006 reclamanții și-au completat acțiunea solicitând instanței obligarea pârâților la desființarea construcțiilor realizate ilegal fără autorizație de construire sau cu nerespectarea celei emise.
La același termen de judecată, prin întâmpinare, pârâta Com a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a avocatei care a depus delegație de reprezentare a celor 6 reclamanți.
Anterior aceluiași termen a fost depusă o cerere de renunțare la judecată și la drept de către reclamantul. Cu privire la această cerere este de constatat că, la termenul din 9.02.2007, reclamantul s-a prezentat în fașa Tribunalului Bacău și a arătat că cererea ce renunțare a fost redactată de către, cererea fiind formulată la presiunile acestuia; reclamantul a învederat instanței că înțelege să se judece în continuare cu pârâții.
Prin cererea depusă anterior termenului din 13.12.2006 pârâta Com a invocat următoarele excepții: lipsa procedurii prealabile față de fiecare reclamant; nelegalitatea acțiunii; lipsa de interes pentru fiecare reclamant și lipsa calității procesuale active a reclamanților. La data de 7.12.2006 aceeași pârâtă a mai formulat o întâmpinare prin care a invocat următoarele excepții: nulitatea completării la acțiune; nelegalitatea completărilor la acțiune; lipsa plângerii prealabile; lipsa de interes; prematuritatea; tardivitatea; necompetența materială a instanței de contencios administrativ și autoritatea de lucru judecat.
Prin cererea depusă la data de 28.02.2007 pârâta Com a formulat o altă cerere prin care a invocat alte excepții: lipsa de calitate procesuală activă a Tehnica; tardivitatea precizărilor la acțiune; inadmisibilitatea introducerii în cauză a Tehnica și inadmisibilitatea acțiunii Tehnica
Prin cererea depusă la data de 23.03.2007, pârâta Com Bai nvocat lipsa calității procesuale active a reclamanților motivat de faptul că cererea de chemare în judecată nu a fost formulată de către toți coindivizarii din blocul 27 de pe str. -,. A având 14 apartamente, iar acțiunea a fost introdusă doar de 4 locatari, din care unul s-a retras.
Prin sentința civilă nr. 147 din 30.03.2007 Tribunalul Bacăua hotărât următoarele:
- a respins, ca nefondate, excepțiile necompetenței materiale și teritoriale, lipsei calității de reprezentant a avocatului reclamanților, lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Com, a inadmisibilității acțiunii și a completărilor la acțiune, a prematurității acțiunii, a tardivității acțiunii, a autorității de lucru judecat, nulității și nelegalității completărilor la acțiune;
- a admis excepția lipsei de interes și a respins acțiunea, astfel cum a fost completată, ca lipsită de interes.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Cererea de completare a acțiunii este o cerere accesorie care, conform art. 17 din Codul d e procedură civilă, se judecă de instanța competentă să judece acțiunea principală; prin urmare excepția necompetenței nu este fondată.
Este nefondată excepția lipsei dovezii calității de reprezentant având în vedere că s-a făcut dovada contractului de asistență juridică încheiat de avocat cu reclamanții, iar avocatul figurează pe tabelul avocaților din Baroul
În privința excepțiilor lipsei calității procesuale active și pasive s-a reținut că reclamanții au dreptul, potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, de a se adresa instanței de contencios administrativ, iar pârâta Com are calitate întrucât actul a cărui anulare se cere a fost emis în favoarea sa.
Reclamanții au făcut dovada efectuării procedurii prealabile în privința acțiunii, iar în ceea ce privește completarea acțiunii o astfel de dovadă nu este cerută de lege.
Acțiunea este admisibilă chiar dacă durata de valabilitate a autorizației de construire a expirat întrucât Legea nr. 554/2004 nu interzice atacarea în instanță a acestor acte, urmând a se verifica dacă interesul este actual sau dacă există.
Nu este fondată nici excepția tardivității întrucât au fost respectate dispozițiile art. 11 alin. 1 lit. a din Legea nr. 554/2004, după cum nu este fondată nici excepția autorității de lucru judecat, nefiind îndeplinite dispozițiile art. 166 din Codul d e procedură civilă și ale art. 1201 din Codul civil deoarece nu există identitate de părți, obiect și cauză între sentința civilă nr. 130/2004 a Tribunalului Bacău și prezenta cauză.
Cu privire la excepțiile nulității și nelegalitatea completărilor la acțiune, instanța a reținut că art. 122 Cod procedură civilă se referă doar la cererea de chemare în judecată nu și la completarea sau modificarea de acțiune. Pe de altă parte, în completare la acțiune, reclamanții au solicitat "obligarea celor 2 pârâte la desființarea construcțiilor", făcând referire la pârâtele din cererea de chemare în judecată.
De asemenea, la data formulării completărilor la acțiune, reclamanții aveau încheiat contract de asistență juridică cu avocat, care a semnat completările la acțiune, instanța nesesizând nici o "nelegalitate" în modul de întocmire a completărilor la acțiune.
În ceea ce privește excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea acțiunii, instanța a considerat-o întemeiată.
În 1993 s-a eliberat lui, administratorul pârâtei " COM", autorizația nr. 269/13.04.1993 de construire și închidere balcon la apartamentul nr. 3, proprietatea acestuia, situat la parterul blocului 27,. A, din str., județul B, cu mențiunea că balconul va avea forma și dimensiunile balcoanelor de la etajele superioare și caracteristicile finisajelor exterioare.
În 1997, s-a eliberat aceleiași persoane și în aceleași condiții, autorizația nr. 696 din 16.08.1997, pentru apartamentul nr. 1 din același bloc.
Prin contractul nr. 4413/23.11.1998, și vând pârâtei " COM" L cele 2 imobile.
Cum cererea pârâtei COM adresată Primăriei municipiului B de a se elibera autorizație de modernizare a construcțiilor cumpărate a fost respinsă, ulterior, la cererea pârâtei, prin sentința civilă nr. 130/19 iulie 2004 Tribunalului Bacău, pronunțată în dosarul nr. 3259/2004, pârâtul Primarul municipiului Baf ost obligat să-i elibereze autorizația de modernizare, motivat de faptul că pârâta deține asupra terenului pe care se află aceste imobile, un drept de folosință, drept transmis odată cu imobilele cumpărate de pârâtă.
În baza acestei sentințe, s-a eliberat autorizația de modernizare nr. 454/29.09.2005, pentru spațiul comercial existent în suprafață de 120.
Potrivit mențiunilor din autorizație, termenul de valabilitate al acesteia este de 3 luni cu începere de la data depunerii de către pârâtă a documentației complete.
Pârâta COM L, în baza acestei autorizații în care nu se specifică lucrările de modernizare ce urmează a fi efectuate, a ridicat o copertină între cele 2 apartamente situate de o parte și de alta a intrării în blocul nr. 27, acoperind trotuarul și creând un tunel de intrare în blocul ăn care locuiesc reclamanții.
Față de situația de fapt reținută și de actele depuse de părți, rezultă că această construcție (fiind depășit caracterul de modernizare a unor spații) a fost făcută pe domeniul public al municipiului B și nu pe terenul reclamanților, care chiar dacă invocă un drept de proprietate asupra a 150. nu au depus nici o dovadă în acest sens.
Ca atare, pârâta COM L nu a încălcat dreptul reclamanților, aceștia neavând nici un interes în cauză, deoarece interesul trebuie să fie actual și legitim.
Faptul că sunt indignați sau nemulțumiți de aspectul acelei construcții, nu le conferă un interes legitim în a formula prezenta acțiune.
Pe de altă parte, nici în cazul admiterii acțiunii nu ar avea vreun câștig, terenul în cauză fiind al municipiului B, așa cum s-a reținut, cu autoritate de lucru judecat prin sentința civilă nr. 130/2004 a Tribunalului Bacău.
Ca atare, interes în cauză are doar municipiul B, prin reprezentanții săi legali, și nu reclamanții.
Problema care se pune în cauză nu este de legalitate a autorizației de modernizare nr. 454/29.09.2005 emisă de pârâtul Primarul municipiului B, ci de legalitate a construcțiilor efectuate de pârâta COM L, în condițiile în care, această autorizație nu specifică ce lucrări trebuie să efectueze pârâta în baza ei, revenind organelor abilitate de lege sarcina de a verifica legalitatea acestor lucrări.
Totodată, Consiliul Local B, în calitate de administrator al domeniului public, poate să revendice terenul ocupat de pârâta " COM" L, în executarea autorizației nr. 454/2005 și obligarea pârâtei să dărâme lucrările efectuate pe domeniul public.
În termen legal împotriva acestei hotărâri al tribunalului reclamanții, și - în calitate de acționar al Tehnica au formulat prezentul recurs în motivarea căruia au arătat următoarele:
În acțiunea pe care au formulat-o au specificat clar că motivele pentru care au solicitat anularea autorizației nr. 454/29.09.2005 vizează nelegalitatea acesteia, în principal pentru faptul că, potrivit Legii nr. 50/1991, era obligatoriu acordul lor la emiterea autorizației. Au precizat că în baza acestei autorizații Com a construit, înălțat și extins construcția astfel încât reclamantul a fost afectat în dreptul său de vedere, construcția ajungând până sub geamul său, iar reclamantul a fost afectat în dreptul său de muncă întrucât construcția a acoperit gemurile și fațada spațiului în care își desfășoară activitatea, inconveniente creându-se tuturor proprietarilor apartamentelor.
Legea nr. 554/2004 condiționează acțiunea de vătămarea unui drept sau a unui interes legitim. Au făcut dovada vătămării dreptului lor de a putea locui în locuințele lor ca proprietari. Construcția în cauză este lipită de peretele blocului și are altă destinație decât cea de locuință, fapt care implică acordul lor la realizarea ei. În anexa 1 pct. 2.5.6. la Legea nr. 50/1991, legiuitorul reglementează în mod expres necesitatea și obligativitatea acordului vecinilor, exprimat în formă autentică, pentru construcțiile noi amplasate în imediata vecinătate, pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente, precum și în cazul amplasării de construcții cu o altă destinație decât cea a clădirilor învecinate. Acordul vecinilor este prevăzut în Ordinul nr. 1430/2005.
Construcția edificată în baza autorizației nr. 454/2005 în prelungirea blocului ai cărui proprietari sunt, este destinată desfășurării de activități comerciale de fast-food, casă valutară de schimb; prin urmare, conduita pe care au dreptul să o pretindă de la Primarul mun. B este aceea de a nu emite o autorizație ilegală.
Recursul este fondat.
Din modul de redactare a art. 1 alin. 1 și 2 din Legea nr. 554/2004, precum și din definiția dată persoanei vătămate prin art. 2 alin. 1 lit. a din aceeași lege, rezultă că cererea adresată instanței de contencios administrativ în vederea anulării unui act administrativ este condiționată de afirmarea vătămării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim. Verificarea în fapt a existenței dreptului sau interesului legitim pretins a fi fost vătămat se face tocmai pe calea acțiunii în contencios administrativ, în urma judecării pe fond a cauzei clarificându-se existența dreptului sau interesului legitim și a vătămării acestuia.
acțiunea soluționată prin hotărârea recurată, reclamanții au afirmat vătămarea dreptului lor de proprietate (făcând referire expresă la îngrădirea dreptului de vedere al locatarilor de la etajul I al blocului la parterul căruia este amplasat spațiul în litigiu), dar și faptul că, în calitate de proprietari ai apartamentelor învecinate cu construcția edificată de Com, nu li s-a cerut acordul prevăzut de Ordinul nr. 1430/2005. Prevederile acestui ordin au fost invocate, în mod expres, ca temei de drept al acțiunii.
Acest din urmă aspect - esențial în privința stabilirii existenței dreptului recunoscut de lege, a existenței vătămării și, pe cale de consecință, a interesului în promovarea acțiunii - nu a fost luat în considerare de Tribunalul Bacău care și-a limitat analiza doar la dreptul de proprietate asupra terenului pe care a fost edificată construcția, reducând astfel sfera persoanelor care au calitatea și interesul de a solicita anularea autorizației de construire la unitatea administrativ teritorială care este titulara dreptului de proprietate afectat de efectuarea lucrărilor de construire/modernizare efectuate de către pârâta Com
Prin Ordinul nr. 1430/2005 emis de ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. În anexa 2 - Structura avizelor și/sau acordurilor legale necesare în autorizarea executării sunt prevăzute lucrărilor de construcții -în lista B, (Avizele și/sau acordurile obținute prin grija solicitantului), la pct. 4 este prevăzut acordul vecinilor. Acest acord, exprimat în formă autentică, se solicită, între altele, și în cazul amplasării de construcții noi cu alte funcțiuni decât cele ale clădirilor învecinate și dacă prin natura activităților adăpostite de acestea se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibrații etc.), precum și pentrulucrări care au ca scop schimbarea destinațieide locuință a clădirilor individuale sau colective existente, sau a unor părți din acestea, precum și aspațiilor cu altă destinație din aceeași clădire, dacă prin natura activităților se produce poluare de orice fel(noxe, zgomot, vibrații etc.)
Autorizația de construire nr. 454 din 29.09.2005 a fost eliberată în favoarea pârâtei Com pentru modernizarea unui spațiu comercial deja existent, în suprafață de 120 mp. Autorizația a fost emisă în executarea sentinței civile nr. 130/19.07.2004 pronunțată de Tribunalul Bacău, ceea ce înseamnă că emitentul său nu a mai făcut propriile verificări privind existența tuturor acordurilor și/sau avizelor prevăzute de lege, inclusiv privind necesitatea /existența acordului vecinilor reglementat de Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 aprobate prin Ordinul nr. 1430/2005.
Reținând greșit lipsa interesului în promovarea acțiunii, tribunalul nu a mai verificat legalitatea autorizației de construire nr. 454/2005 în raport chiar de conținutul sentinței civile nr. 130/2004, nici faptul dacă această autorizație a fost respectată și nici dacă, în cazul nerespectării autorizației, dreptul de proprietate al reclamanților a fost sau nu vătămat. Prin sentința civilă nr. 130/2004 s-a stabilit obligația stabilită în sarcina Primarului mun. B era aceea de a elibera autorizație de construire pentru modernizarea spațiului situat în-, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4413/23.11.1998. Acest contract face referire modul de dobândire de către pârâta Com a spațiului de 120 mp făcând trimitere la autorizații de construire anterioare; aceste autorizații au fost invocate de reclamanți, în completarea la acțiune, ca argumente ale nelegalității construirii spațiului comercial în cauză, apărări care, de asemenea, nu au fost avute în vedere de tribunal. În acest context sunt relevante constatările făcute de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, în dosarul nr. 118/P/2006, prin rezoluția procurorului din 4.09.2006, din care rezultă că prin contract s-au vândut spații având o întindere mult mai mare decât în realitate, răspunderea penală a notarului care a întocmit contractul fiind înlăturată doar pentru că fapta s-a prescris.
Față de cele ce preced, curtea de apel constată că tribunalul a soluționat greșit cauza fără a intra în cercetarea fondului și fără a analiza apărările, în fapt și în drept, invocate de reclamanți. Prin urmare, în temeiul art. 312 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, hotărârea pronunțată de tribunal va fi casată, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe. În temeiul art. 315 alin. 3 din Codul d e procedură civilă se impune ca tribunalul să soluționeze cauza ținând seama de toate motivele invocate în fața sa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul contencios administrativ promovat de recurenții - reclamanți cu domiciliul în B, str. -. 27,. A,. 5, județul B, cu domiciliul în B, str.. 27,. A,. 7, județul B, cu domiciliul în B, str. -. 27,. A,. 12, județul B, cu domiciliul în B, str. -. 27,. A,. 13, județul și cu domiciliul în B, str. -. 124,. C,. 15, județul B, ca reprezentant al B cu punct de lucru în B,-, împotriva sentinței civile nr. 147 din 30 martie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- (nr. în format vechi 2408/2006) în contradictoriu cu intimatul - pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI B șiCOM Lcu sediul în comuna, satul, județul N, prin administrator, administrator reprezentat prin mandatar, domiciliat în B,-,. A,. 3/4.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță - Tribunalul Bacău.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi24 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, |
GREFIER, |
Red.
Red.
3 ex. 05 febr. 2008
Președinte:Vera StănișorJudecători:Vera Stănișor, Mona Gabriela Ciopraga, Loredana
