Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 803/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE Nr. 803/CA/2008

Ședința publică de la 13 Iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marius Irimie

JUDECĂTOR 2: Mircea Noșlăcan

JUDECĂTOR 3: Nicolae Durbacă

Grefier: - -

Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei nr.352/CA/26.03.2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.

Instanța constată cauza în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra contestației în anulare:

Constată că prin decizia nr.352/CA/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.81/CA/16.10.2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția Comercială și de Contencios Administrativ.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs a reținut următoarele:

Din examinarea actelor dosarului, a probelor administrate și a motivelor invocate, Curtea constată că recursul reclamantului este nefondat pentru următoarele considerente ce se vor arăta:

În perioada 01.01.2002-31.12.2003 reclamantul, cetățean, cu domiciliul în ia, angajat al societății . KG 42, 57392 a lucrat în numele angajatorului în România la SC" "SRL, fiind retribuit de angajatorul din ia.

Biroul Central de Finanțe din ia prin adresa nr.St.1604.2-S1 323 -12/04 din data de 01.08.2006, în baza 26 "Schimb de informații" din Convenția de evitare a dublei impuneri, încheiată între ia și România, a solicitat impozitarea veniturilor de natură salarială obținute de reclamant în anul 2002, în sumă de 22.040 Euro și 40.565 Euro în anul 2003, pentru perioada lucrată în România pentru angajatul său, respectiv: 206 zile în anul 2002 și 218 zile în anul 2003.

Din prevederile art.15 subparagraful 2 din Convenția de evitare a dublei impuneri, rezultă că dreptul de impozitare revine statului unde se realizează venitul, iar zilele lucrate anual depășesc 183.

Cele reținute mai sus dovedesc că reclamantul, salariat al firmei e, cetățean, și-a desfășurat activitatea în România în numele angajatorului în anii 2002-2003, iar veniturile obținute în această perioadă nu au fost impozitate în ia.

Așa fiind și nereținând nici din oficiu vreun motiv de casare sau modificare a sentinței atacate, se constată că nu sunt incidente prevederile art.304 și 3041Cod pr.civilă, așa încât în temeiul art.312 alin.1 din același cod, s-a respins ca nefondat recursul de față.

Pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul -, solicitând în baza art.318 Cod pr.civilă, casarea acesteia și admiterea recursului declarat de reclamant.

În motivarea contestației în anulare se susține că instanțele au reținut greșit că în perioada 01.01.2002 - 31.12.2003 reclamantul ar fi lucrat în România în anul 2002 un număr de 200 zile, iar în 2003 aproximativ 218 zile, din probele administrate reieșind că ar fi lucrat mai puțin de 183 de zile, astfel că nu era îndeplinită condiția impozitării de organele fiscale române.

Contestatorul arată că nu sunt respectate prevederile art.15 subparagraful 2 din conveția de evitare a dublei impuneri dintre România și ia, iar dacă firma ă la care a lucrat nu a vărsat sumele este doar culpa acesteia, iar nu a reclamantului.

Contestația în anulare a fost legal timbrată (fila 13).

Intimata Sas olicitat prin întâmpinare respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată (fila 12).

Examinând contestația în anulare prin prisma motivelor invocate de contestator, Curtea de Apel reține următoarele:

Contestatorul își întemeiază în drept contestația în anulare pe dispozițiile art.318 alin.1 Cod pr.civilă, invocând greșeli ale instanței de recurs.

Greșelile materiale la care se referă art.318 alin.1 teza 1 Cod pr.civilă se referă la greșeli de fapt, involuntare, iar nu la greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor,de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural.

Pe calea contestației în anulare nu pot fi invocate erori de interpretare a probelor, astfel s-ar redeschide dreptul părților de a provoca rejudecarea căii de atac.

Contestatorul invocă greșeli de interpretare a probelor care au fost tranșate irevocabil de instanța de recurs, or pe calea contestației în anulare este inadmisibilă o reapreciere a probelor și restabilire a raporturilor dintre părți, instanța de recurs apreciind ca pertinentă în stabilirea numărului de zile lucrate adresa Biroului Central de Finanțe din data de 01.08.2006.

În consecință, se constată că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale contestației în anulare, nefiind incidente greșeli materiale în sensul celor prevăzute de art.318 alin.1 teza 1 Cod pr.civilă, astfel că în baza art.320 Cod pr.civilă, va fi respinsă contestația în anulare formulată de contestatorul -.

Pentru aceste motive,
În numele legii,

DECIDE:

Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul - împotriva deciziei nr.352/CA/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 13.06.2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

concediu odihnă

Semn.Grefier șef

Red.

Dact.

2 ex./14.07.2008

Jud.fond -,

Președinte:Marius Irimie
Judecători:Marius Irimie, Mircea Noșlăcan, Nicolae Durbacă

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 803/2008. Curtea de Apel Alba Iulia