Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 919/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA NR.919/R-CONT
Ședința publică din 07 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție
- - - - JUDECĂTOR 2: Corina Georgeta Nuță
- - - JUDECĂTOR 3: Ingrid
- - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI cu sediul în comuna, județul A, precum și asupra recursului declarat de intervenientul domiciliat în comuna, județul A, împotriva sentinței civile nr.138/CA din 27 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții, G, domiciliați în comuna, sat, județul A și domiciliat în Curtea de A, str.- -, -2,.A,.2, județul
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt timbrate cu taxă judiciară de timbru în sumă de câte 2 lei fiecare, potrivit chitanțelor de la filele 7 și 22 din dosar și cu timbru judiciar în valoare de câte 0,15 lei.
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din 30 septembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursurilor de față, deliberând:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 15 aprilie 2008 pe rolul Tribunalului Argeș, reclamanții și OG au chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local al comunei, județul A, pentru a se dispune anularea hotărârii nr.4/25 ianuarie 2008 emisă de pârât.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că prin hotărârea contestată s-a creat un drum de acces pe terenul proprietatea lor, fără a exista un temei legal în acest sens.
La data de 13 iunie 2008 numitul Mira a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului, solicitând respingerea acțiunii.
Pârâtul a ridicat excepțiile lipsei de interes și lipsei calității procesuale pasive a reclamanților.
În ședința publică din 7 noiembrie 2008, ca urmare a decesului reclamantului au OG fost introduși în cauză moștenitorii acestuia, reclamanți fiind G, și.
Examinând cu prioritate excepțiile invocate, ca și fondul acțiunii, Tribunalul Argeșa pronunțat sentința nr.138/CA din 27 martie 2009 prin care a admis acțiunea, a anulat Hotărârea nr.4/25.01.2008 Consiliului Local, respingând excepțiile pentru lipsa de interes și lipsa calității procesuale active, precum și cererea de intervenție în interesul pârâtului.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus, instanța a reținut că reclamanții au calitate procesuală activă care decurge din faptul că sunt proprietari ai terenului în discuție, justificând existența interesului legitim ce decurge din dispunerea creării unui drum de acces, în baza hotărârii contestate.
Cu privire la fondul cauzei, s-a reținut că reclamanții sunt proprietarii unui teren în suprafață de 4.206. situat în comuna, județul A, conform testamentelor autentificate sub nr.809 și 810 din 8 iunie 1965. Terenul a fost împrejmuit cu gard de reclamanți și stăpânit în condițiile art.1846-1847 civ. o perioadă de peste 30 de ani, hotarele nefiind niciodată modificate. Or, cum din schița anexă la raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză de expert (147) rezultă că prin hotărârea nr.4/2008 emisă de pârât s-a dispus crearea unui drum de acces pe acest teren, pe o suprafață de 174,2. fără ca față de reclamanți să se fi declanșat vreo procedură de expropriere cu privire la terenul afectat de drumul de acces, hotărârea contestată a fost apreciată ca nelegală.
În consecință, în baza art.1.3 din Legea nr. 554/2004 a fost admisă acțiunea și anulată hotărârea nr.4/25.01.2008 a Consiliului Local, pe cale de consecință fiind respinsă cererea de intervenție în interesul pârâtului.
Împotriva sentinței în termen legal au formulat recurs pârâtul Consiliul Local al comunei cât și intervenientul Mira.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Consiliul local al comunei a susținut că hotărârea este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, dat fiind faptul că reclamanții doar sunt legatari cu titlu particular asupra terenului lăsat de defuncții și, putând pretinde doar un drept asupra bunurilor determinate care fac obiectul celor două testamente autentificate. Greșit au fost respinse cele două excepții în condițiile în care drumul de acces excede celor 4000 mp ce fac obiectul legatelor, suprafața în cauză trecând în proprietatea statului, pe acesta fiind amplasată calea ferată Curtea de A -. După dezafectarea căii ferate terenul a rămas în proprietatea statului.
În subsidiar s-a solicitat completarea probatoriului cu o cercetare la fața locului, pentru a se demonstra că această suprafață de teren poate fi circulată de oricine și este în continuarea altor suprafețe de teren de pe care s-a dezafectat calea ferată, neînchise de foștii proprietari.
La rândul său, intervenientul își motivează recursul prin faptul că instanța nu a motivat în vreun fel respingerea excepțiilor și nu a luat în considerare probele din care rezulta că terenul a fost expropriat în anul 1953 în vederea construirii unei căi ferate și astfel se explică faptul că testatorii au menționat o suprafață de 4000. mai mică decât cea din actul original de proprietate. Persoanele în cauză au fost despăgubite, testatorilor construindu-li-se o casă, motiv pentru care nu se putea reține că reclamanții au stăpânit suprafața de 4206. timp de peste 30 de ani, în condițiile art.1846 - 1847 Cod civil.
La data de 30 septembrie 2009 s-au depus concluzii scrise din partea intimaților - reclamanți ( calificată ca atare în raport de data depunerii la dosar), prin care au solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, cu motivarea de esență că sunt proprietarii terenului de 4206. conform testamentelor autentificate sub nr.809 și 810 din 8.06.1965, teren care a fost împrejmuit cu gard și stăpânit în condițiile art.1846 - 1847 cod civil o perioadă de peste 30 de ani. S-a mai susținut că în litigiul prezent se analizează legalitatea unui act administrativ și nu se stabilește calitatea de proprietar al uneia dintre părți, cu atât mai mult cu cât nu există dovada exproprierii iar pârâtul avea cunoștință de faptul că folosesc acest teren încă de la dezafectarea căii ferate.
Examinând sentința prin prisma criticilor formulate, ce se încadrează în disp.art.304 pct. 8 și 9 Cod pr.civilă, cât și sub toate aspectele, în temeiul art. 3041Cod pr. Civilă, Curtea constată următoarele:
Recursurile sunt fondate pentru cele ce se vor reda în continuare.
Astfel, în acțiunile întemeiate pe legea contenciosului administrativ instanța este datoare să cerceteze legalitatea actului administrativ și nicidecum să stabilească persoana care are calitatea de proprietar al terenului ce face obiectul hotărârii contestate. Stabilirea calității de proprietar excede materiei contenciosului administrativ, reglementată prin Legea nr.554/2004, ea putând face obiectul unei acțiuni exercitată pe calea dreptului comun, în care să existe posibilitatea comparării titlurilor prezentate de părți.
În speță, se discută legalitatea hotărârii nr.4/25.01.2008 Consiliului local al comunei, județul A prin care s-a aprobat crearea unui drum de acces în punctul stația auto, pentru accesul persoanelor din zonă. O asemenea hotărâre a fost adoptată cu respectarea condițiilor de formă prescrise de art. 38 și urm. din Legea nr. 215/2001, în exercitarea prerogativelor conferite de art. 36 din același act normativ și de art.8 din OG nr.21/2002. Drept consecință, cât timp nu se constată existența vreunei nelegalități a hotărârii prin care s-a aprobat crearea unui drum de acces, nu există temeiuri pentru admiterea acțiunii, eventualele dispute legate de amplasarea căii de acces urmând a fi rezolvate într-un alt cadru procesual, în care pot fi valorificate și comparate titlurile prezentate de părți. În contencios administrativ nu poate fi stabilită calitatea de proprietar, în speță observându-se că acțiunea reclamanților excede practic limitelor avute în vedere de legea specială, pretențiile lor putând fi examinate doar într-o acțiune în revendicare.
În schimb, cele două excepții au fost corect respinse, reținându-se însă că potrivit art.1 din Legea nr.554/2004 orice persoană care se consideră vătămată de un act administrativ are calitate procesuală activă și respectiv interes în a solicita anularea unei hotărâri al unei autorități administrative, motiv pentru care nu sunt incidente în cauză.
În concluzie, pentru considerentele de fapt și de drept expuse, Curtea va admite recursurile, iar în temeiul art.312 alin.3 Cod pr.civilă va modifica sentința în parte, în sensul că va respinge acțiunea. Va fi menținută în rest sentința, în privința soluționării excepțiilor.
Văzând și disp.art.274 Cod pr.civilă va obliga pe intimații - reclamanți să plătească suma de 702,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către recurentul intervenient Mira și de 2,15 lei pentru recurentul - pârât Consiliul local al comunei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI cu sediul în comuna, județul A, precum și recursul declarat de intervenientul, domiciliat în comuna, județul A, împotriva sentinței civile nr.138/CA din 27 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții, G, domiciliați în comuna, sat, județul A și domiciliat în Curtea de A, str.- -, -2,.A,.2, județul
Modifică în parte sentința, în sensul că respinge acțiunea.
Menține în rest sentința, în privința soluționării excepțiilor privind lipsa de interes și lipsa calității procesuale active.
Obligă pe intimați - reclamanți să plătească recurentului - intervenient suma de 712,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, precum și suma de 2,15 lei pentru recurentul - pârât CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
TC/7 ex.
22.10.2009
Jud fond
Președinte:Gabriela ChiornițăJudecători:Gabriela Chiorniță, Corina Georgeta Nuță, Ingrid