Cerere privind fixarea unui termen de urgență (legea 554/2004 art.21). Sentința 77/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA nr. 77
Ședința din publică data de 21 martie 2008
PREȘEDINTE: Secrețeanu Adriana Florina
JUDECĂTOR 2: Stoicescu Maria
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta -"" - prin administrator, cu sediul în T,str. C,nr. 1, cod poștal -, județul D,în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, sector 1,-, cod poștal - și intervenientul în interesul pârâtului MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B,-, sect. 5.
Acțiunea a fost timbrată cu suma de 4 lei potrivit chitanțelor nr. - și-/2008 și timbre judiciare în valoare de 0,50 lei, anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intervenientul MEF, reprezentat de consilier juridic, lipsind reclamanta - și pârâtul Guvernul Romaniei.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședintă, care învederează că reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Consilier juridic pentru intervenient, solicită în temeiul art. 52 al. 1 civ. încuviințarea în principiu a cererii de intervenție în interesul pârâtului Guvernul Romaniei, întrucât este initiator și avizator al Hotarârii Guvernului Romaniei nr 213/2007 pentru modificarea și completarea Normelor metodologicer de aplicarea a legii 571/2003 privind codul fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2004, astfel justificându-se calitatea procesuală de intervenient in interesul pârâtului.
Curtea, încuviințează în principiu cererea de intervenție in interesul pârâtului Guvernul Romaniei.
Consilier juridic pentru intervenient, depune la dosar întâmpinare.
Curtea, față de excepția invocată de intervenint prin întâmpinare, fiind strâns legată de acțiune, o unește cu fondul, urmând a se pronunța odată cu soluționarea cauzei și față de împrejurarea că reclamanta și pârâtul au fost legal citați și au solicitat judecarea cauze în lipsă, nu se impune comunicarea întâmpinarii.
Consilier juridic pentru intervenient, arată că nu mai are cereri de formulat în cauză, iar Curtea constată cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în fond.
Consilier juridic pentru intervenient, având cuvântul arată că textul normativ atacat nu este în coliziune cu norma constituțională din textul art. 1(3).
Reclamanta nu a făcut dovada vătămării vreunui drept prevazut de Constituție, de lege sau de alt act normativ și nici într-un interes legitim privat sau public, susținerile acesteia din acțiune sunt pur subiective.
Solicită in principal respingerea acțiunii ca inadmisibilă și în subsidiar respingerea acțiunii ca neîntemeiată, conform susținerilor din întâmpinare.
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- reclamanta - Tas olicitat instanței ca în contradictoriu cu Guvernul României să se anuleze art.121(5) din normele metodologice emise la 22.01.2004 pentru aplicarea Codului fiscal, iar pârâtul să fie obligat să dispună un nou text în sensul acordării beneficiului nedispunerii măsurii de revocare a autorizației de antrepozit fiscal și pentru măsura suspendării acestei autorizații.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că dispozițiile art. 121alin.5 din normele metodologice sunt în coliziune cu norma constituțională din art.1 (3), ce definește România ca "stat de drept", iar dreptatea reprezintă valoare supremă, însă dispozițiile în cauză sunt contrare statului de drept și, discriminează în mod nerațional agenții economici ale căror activități sunt supuse regimului de autorizare de antrepozit fiscal. S-a mai susținut că măsurile sancționatorii de suspendare și de revocare a autorizației sunt urmare a încălcării de către agentul economic interesat a unor prevederi legale specifice, iar funcționarea și aplicația lor sunt reglementate în texte comune art.185 Cod fiscal și art. 121din normele metodologice, sancțiunea revocării se aplică pentru cele mai grave încălcări, însă beneficiul nedispunerii măsurii sancționatorii operează numai pentru această măsură, fiind lipsit de logică și de rațiune a se aplica măsura suspendării chiar și în situația în care în ziua constatării încălcării prevederilor legale ce atrag aplicarea acestei măsuri, respectiva încălcare a fost înlăturată. De asemenea, a mai învederat instanței reclamanta că se poate ajunge într-o situație bizară, o încălcare gravă a dispozițiilor legale edictate sub sancțiunea revocării poate scăpa acestei sancțiuni dacă respectivele deficiențe au fost înlăturate în termen de 10 zile de la constatarea lor, iar o încălcare comună a dispozițiilor legale edictate sub sancțiunea suspendării, care poate să fie înlăturată instant, să producă măsura suspendării pentru 6 luni, în condițiile în care suspendarea este o măsură prealabilă revocării.
La data de 7.03.2008, pârâtul Guvernul României a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii întrucât nr.HG 44/2004 este temeinică și legală, fiind adoptată în temeiul art. 108 din Constituție și art. 1 și 5 din Codul fiscal, acest act normativ a fost fundamentat pe proiectul întocmit de Ministerul Finanțelor Publice, organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, care aplică strategia și programul de guvernare în domeniul finanțelor publice, la elaborarea actului fiind respectate și dispozițiile Legii nr. 24/2000, iar actuala
formă a textului în discuție a fost introdusă prin nr.HG 213/2007 ce a completat nr.HG 44/2004.
Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat la data de 7.03.2008 cerere de intervenție în interesul pârâtului, în conformitate cu art. 49 Cod pr.civilă, arătându-se că este inițiatorul și avizatorul nr.HG 213/2007, prin care s-a modificat și completat nr.HG 44/2004, privind normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, cerere de intervenție ce a fost încuviințată în principiu prin încheierea din 21.03.2008.
Intervenientul în interesul pârâtului a depus la termenul din 21.03.2008 întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, arătând că această cerere nu se încadrează în dispozițiile art. 1 și 2 din Legea contenciosului administrativ, nu se precizează care este dreptul vătămat sau interesul legitim încălcat, drepturile fundamentale sunt cele strict determinate de Constituție, care se regăsesc în Cap. II al acesteia, împrejurarea că în faza punerii în executare a unui act administrativ fiscal reclamanta a formulat contestație la executare nefiind de natură să justifice și să acopere condiția vătămării vreunui drept sau interes legitim, susținerile - fiind dorințe ale acesteia.
Pe fondul cauzei, intervenienta a arătat că prin normele metodologice emise în aplicarea Codului fiscal, respectiv a art. 185, voința legiuitorului a fost aceea ca măsura suspendării să se dispună atunci când deficiențele constatate de organele de control au consecințe fiscale, din conținutul încheierii pronunțate de Judecătoria Târgoviște rezultă că - a săvârșit abateri de la legislația fiscală, astfel că măsura este corectă, solicitându-se respingerea acțiunii ca neîntemeiată în situația în care se va trece peste excepția invocată.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanta a investit instanța cu o acțiune în contencios administrativ având ca obiect anularea dispozițiilor art. 121(5) din nr.HG 44/2004, după ce a formulat plângere prealabilă, ce a fost respinsă de către pârâtul Guvernul României, conform adresei nr. 15A/5014/CA din 3.01.2008.
Întrucât intervenienta în interesul pârâtului a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, instanța se va pronunța mai întâi asupra acesteia, în conformitate cu art. 137 Cod pr.civilă.
Astfel, - se consideră vătămată în drepturile sale recunoscute de lege, respectiv acela de a i se aplica beneficiul nedispunerii măsurii de suspendare a autorizației de antrepozit fiscal atunci când încălcările constatate sunt remediate, acest beneficiu fiind prevăzut în favoarea agenților economici în sarcina cărora se constată încălcări ce atrag măsura revocării autorizației de antrepozit fiscal, solicitând instanței să anuleze dispoziția normativă din nr.HG 44/2004, ce reglementează o situație discriminatorie și nu respectă principiul potrivit căruia România este un stat de drept. Întrucât reclamanta consideră că este îndreptățită să fie subiectul acestui beneficiu, a formulat o plângere prealabilă iar pârâtul a soluționat-o nefavorabil, astfel că - este nemulțumită de răspunsul primit, fiind incidente dispozițiile art. 8 (1) din Legea contenciosului administrativ, acțiunea promovată fiind admisibilă în principiu, urmând
ca excepția invocată de intervenientul în interesul pârâtului să fie respinsă pentru aceste considerente, accesul la instanță al reclamantei fiind garantat de art. 21 și 52 din Constituție.
Pe fondul acțiunii, instanța constată că art. 185 din Codul fiscal prevede cazurile în care se dispun măsurile de anulare, revocare sau suspendare a autorizației de antrepozit fiscal, iar prin normele metodologice de aplicare a acestui text de lege, aprobate prin nr.HG 44/2004, completată prin nr.HG 213/2007, s-a statuat că măsura privind revocarea unei autorizații de antrepozit fiscal se dispune de comisia instituită în cadrul autorității fiscale centrale după analiza propunerii organelor de control, pentru deficiențele ce atrag o astfel de măsură, aplicându-se de regulă atunci când deficiențele sunt de natură obiectivă, independente de voința antrepozitarului autorizat. Alineatul 5 al punctului 121din aceleași norme metodologice, al cărui conținut se regăsește în prezent în art. 1 lit.C pct.14 din nr.HG 213/2007, precizează că în situația în care deficiențele ce atrag măsura revocării nu au consecințe fiscale și sunt remediate în termen de 10 zile lucrătoare de la data comunicării actului de control de către organele cu atribuții în acest sens, acestea vor comunica operativ comisiei acest aspect, iar comisia nu mai dispune măsura de revocare, acest beneficiu putând fi aplicabil numai dacă încălcările ce atrag măsura revocării nu au consecințe fiscale. În situația în care comisia dispune măsura revocării autorizației de antrepozit fiscal activitatea administratorului antrepozitului fiscal încetează, acesta având posibilitatea de reluare a procedurii de autorizare numai după o verificare de cel puțin 6 luni, urmată de o perioadă necesară pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de autorizare și analizei de către comisia special abilitată.
Măsura suspendării autorizației de antrepozit fiscal se aplică pe o perioadă determinată de timp atunci când agentul economic a încălcat legislația fiscală, iar aceste încălcări reprezintă fapte contravenționale, au implicații fiscale directe sau indirecte și sunt de natură subiectivă, legate de intenția antrepozitarului autorizat, însă dispunerea acestei măsuri nu conduce la reluarea procedurii de autorizare, agentul economic având posibilitatea să-și continue activitatea în baza autorizației inițiale, după împlinirea perioadei pentru care s-a dispus suspendarea.
Prin reglementarea cauzelor diferite în care se aplică cele 2 măsuri de către organele fiscale, respectiv cea de suspendare a autorizației de antrepozit fiscal și cea de revocare a aceleeași autorizații, voința legiuitorului a fost aceea de a se asigura respectarea disciplinei financiare în această materie, iar în funcție de natura subiectivă sau obiectivă a deficiențelor constatate, a reglementat și efectele juridice diferite ce decurg din fiecare măsură în parte, măsura suspendării autorizației de antrepozit fiscal fiind limitată în timp, cu consecința păstrării valabilității autorizației după expirarea perioadei de suspendare, iar măsura revocării presupune anularea respectivei autorizații și reluarea procedurii de autorizare în condiții strict determinate, fiind justificată dispoziția de favoare a nedispunerii măsurii revocării atunci când deficiențele de natură obiectivă, independente de voința antrepozitarului autorizat sunt înlăturate în termenul de 10 zile lucrătoare.
Mai mult decât atât, deciziile prin care se dispun măsurile de suspendare, respectiv de revocare a autorizațiilor de antrepozit fiscal pot fi contestate pe cale administrativă și apoi jurisdicțională, în condițiile prevăzute de Codul d e procedură fiscală și de Legea contenciosului administrativ, astfel că legalitatea și temeinicia aplicării unei măsuri poate fi verificată de către instanță, în condițiile în care nu a fost respectat regimul juridic distinct aplicabil fiecăreia.
Față de aceste considerente, Curtea constată că reclamanta nu este vătămată în drepturile sale prin dispozițiile pct.121(5) din nr.HG 44/2004, modificată prin nr.HG 213/2007, măsurile de suspendare, respectiv de revocare a autorizației de antrepozit fiscal sunt determinate de cauze diferite, generează efecte juridice diferite, cu beneficii diferite pentru fiecare agent economic în sarcina căruia s-a constatat o încălcare cu sau fără consecințe fiscale, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 8 și 18 din Legea contenciosului administrativ, acțiunea nu este întemeiată, urmând să fie respinsă, iar pe cale de consecință, cererea de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României va fi admisă, neexistând motive care să justifice anularea prevederii legale precizate mai sus.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția de inadmisibilitate a acțiunii invocată de intervenientul în interesul pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta -, prin administrator, cu sediul în T,-, jud. D, în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, sector 1,- și intervenientul în interesul pârâtului MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5.
Admite cererea de intervenție în interesul pârâtului formulată de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2008.
Președinte Judecător
- - - - -
Grefier
- -
Red. / - 5 ex./3.04.2008
Președinte:Secrețeanu Adriana FlorinaJudecători:Secrețeanu Adriana Florina, Stoicescu Maria
