Cetățenie contencios administrativ. Sentința 126/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința NR. 126/ Dosar nr-
Ședința publică de la 26 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Silviu Gabriel Barbu judecător
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulate de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor, având ca obiect cetățenie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa reclamantei și a pârâților Ministerul Justiției și Libertăților și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că reclamanta nu a depus la dosar precizare de acțiune conform dispozițiilor instanței, în sensul de indica cu cine înțelege să se judece.
De asemenea, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a depus la dosar prin serviciul registratură, punct de vedere asupra excepției necompetenței teritoriale a Curții de APEL BRAȘOV de a judeca cauza, excepție invocată de instanță din oficiu.
Având în vedere că pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, instanța rămâne în pronunțare asupra excepției necompetenței teritoriale a Curții de APEL BRAȘOV în soluționarea cauzei, față de dispozițiile prevăzute de Legea nr.21/1991 privind cetățenia română.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL BRAȘOV sub nr. de mai sus, reclamanta, domiciliată în Republica M, mun. str. - nr.4,.1,.188, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției Și Libertăților și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B, a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Justiției Și Libertăților să emită un act administrativ de autoritate publică, individual, prin care să recunoască calitatea reclamantei de cetățean de drept al României, respectiv obligarea pârâtului Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B să o înregistreze în evidențele sale de specialitate conform prevederilor Ordonanței de Guvern nr.97/2005, drept cetățean român.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că tatăl său, s-a născut la data de 24 ianuarie 1919 în satul, județul Chișinău, Regatul României, din căsătoria sa cu s-a născut la data de 15 februarie 1950 născându-se reclamanta, astfel că, potrivit principiului jus sangvinis consacrat de art.5 lit.b din Legea nr.21/1991 republicată și modificată a cetățeniei. Reclamanta susține că a dobândit în acest mod cetățenia română, iar modificările aduse Legii cetățeniei prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.147/2008 au impus soluționarea cu celeritate, de către Comisia de acordare a cetățeniei române din cadrul Ministerului Justiției, a cererilor privind reacordarea cetățeniei române persoanelor care nu au pierdut-o niciodată și care nu au renunțat niciodată la aceasta. Conform prevederilor art.10 din Legea cetățeniei, cetățenia se acordă persoanelor care au pierdut-o precum și descendenților până la gradul 3 inclusiv, cererea putând fi depusă de către solicitanți atât la Ministerul Justiției, cât și la prefecturile județene. În probațiune reclamanta a depus mai multe înscrisuri, inclusiv un înscris notarial pe care l-ar fi adresat autorităților române pentru redobândirea cetățeniei române.
Pârâtul Ministerul Justiției Și Libertăților a formulat întâmpinare, prin care a ridicat excepția inadmisibilității acțiunii, arătând că reclamanta nu s-ar fi adresat mai întâi Ministerului Justiției Și Libertăților, în sensul parcurgerii procedurii prealabile prevăzute de art.7 din Legea contenciosului administrativ, iar pe de altă parte art.11 din Legea cetățeniei prevede expres că aprobarea cererilor de acordare ori redobândire a cetățeniei române se face prin ordin al ministrului justiției, care apreciază asupra propunerilor Comisiei pentru cetățenie.
Instanța de judecată a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Curții de APEL BRAȘOV, în sensul că în cauză competența de a judeca în fond litigiul ar aparține Curții de Apel București.
Analizând în mod prioritar, potrivit art.137 alin.1 Cod procedură civilă, excepția necompetenței teritoriale a Curții de APEL BRAȘOV, instanța constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
În stabilirea competenței instanței de judecată învestită cu fondul cauzei, este necesar a stabili natura juridică a litigiului dedus judecății. Din cuprinsul actelor și lucrărilor dosarului rezultă că litigiul dedus judecății este unul privind redobândirea cetățeniei române, pe temeiul juridic general reglementat de Legea nr.21/1991 republicată a cetățeniei, lege care în art.18 alin. ultim stabilește explicit competența de judecată în favoarea Curții de Apel București în cazul cererilor formulate de către cetățenii străini cu domiciliul sau reședința în străinătate. Din actele și lucrările dosarului rezultă că, în realitate, reclamanta nu are nici domiciliul și nici reședința în raza județului B sau pe raza altui județ din România, astfel că instanța mai întâi sesizată are obligația ca, înainte de a se pronunța asupra oricărei alte categorii de excepții invocate de către părți, să își verifice competența de a judeca litigiul cu care a fost învestită. Prin urmare, întrucât din probele administrate rezultă că reclamanta nu are reședință ori domiciliu pe teritoriul României (filele 68, 74 dosar), atunci competența de a se pronunța asupra cererii reclamantei aparține instanței speciale prevăzute de legea cetățeniei, anume Curtea de Apel București, potrivit art.18 alin.4 din Legea nr.21/1991 republicată și modificată.
Instanța competentă potrivit regulilor de procedură privind competența teritorială urmează a se pronunța asupra altor excepții ridicate de părți în cauză.
În consecință, în baza art.158 alin.1 Cod procedură civilă, văzând și dispozițiile art.18 alin.4 din Legea nr.21/1991 republicată, instanța urmează a admite excepția de necompetență teritorială a Curții de APEL BRAȘOV, urmând a declina competența de judecare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de necompetență teritorială a Curții de APEL BRAȘOV ca instanță de fond și în consecință:
Declină competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta, domiciliată în Republica M, mun. str. - nr.4,.1,.188, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B, având ca obiect litigiu privind redobândirea cetățeniei române, în favoarea Curții de Apel București.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.10.2009.
Președinte, Grefier,
- - - - -
Red. 26.10.2009
Dact. VP 26.10.2009/5 ex.
Președinte:Silviu Gabriel BarbuJudecători:Silviu Gabriel Barbu