Cetățenie contencios administrativ. Sentința 127/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința NR. 127/ Dosar nr-
Ședința publică de la 26 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Silviu Gabriel Barbu judecător
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulate de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor, având ca obiect cetățenie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa reclamantului și a pârâților Ministerul Justiției și Libertăților și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată depuse la dosar, prin serviciul Registratură al instanței:
- adresa Inspectoratul de Poliție al Județului B nr. 16899 din 12.10.2009 cu privire la cercetările efectuate pe raza com. în privința domiciliului reclamantului;
- Note de ședință formulate în dublu exemplar de către pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților și încă un exemplar al întâmpinării depuse la termenul anterior.
Având în vedere că pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, instanța rămâne în pronunțare asupra excepției necompetenței teritoriale a Curții de Apel Brașov în soluționarea cauzei, față de dispozițiile prevăzute de Legea nr.21/1991 privind cetățenia română.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov sub nr. de mai sus, reclamantul, domiciliat în Republica M, raion, sat,-, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției Și Libertăților și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B, a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Justiției Și Libertăților să emită un act administrativ de autoritate publică, individual, prin care să recunoască calitatea reclamantei de cetățean de drept al României, respectiv obligarea pârâtului Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B să o înregistreze în evidențele sale de specialitate conform prevederilor Ordonanței de Guvern nr.97/2005, drept cetățean român.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că tatăl său, s-a născut la data de 7 octombrie 1934 în satul, județul Tighina, Regatul României, iar mama sa s-a născut la data de 14 octombrie 1937 în satul, raionul, Regatul României. Reclamantul susține că s-a născut la data de 12 iulie 1974 în aceeași localitate, astfel că acesta s-a născut din persoane care au fost cetățeni români înainte de Pactul -, ceea ce i-ar conferi dreptul de a redobândi cetățenia română, pe principiul jus sangvinis, pe considerentul că nu ar fi pierdut în realitate niciodată cetățenia română.
Reclamantul susține că a dobândit în acest mod cetățenia română, iar modificările aduse Legii cetățeniei prin OUG nr.147/2008 au impus soluționarea cu celeritate, de către Comisia de acordare a cetățeniei române din cadrul Ministerului Justiției, a cererilor privind reacordarea cetățeniei române persoanelor care nu au pierdut-o niciodată și care nu au renunțat niciodată la aceasta. Conform prevederilor art.10 din Legea cetățeniei, cetățenia se acordă persoanelor care au pierdut-o precum și descendenților până la gradul 3 inclusiv, cererea putând fi depusă de către solicitanți atât la Ministerul Justiției, cât și la prefecturile județene. În probațiune reclamantul a depus mai multe înscrisuri, inclusiv un înscris notarial pe care l-ar fi adresat autorităților române pentru redobândirea cetățeniei române.
Pârâtul Ministerul Justiției Și Libertăților a formulat întâmpinare, prin care a ridicat excepția inadmisibilității acțiunii, arătând că reclamantul nu s-ar fi adresat mai întâi Ministerului Justiției Și Libertăților, în sensul parcurgerii procedurii prealabile prevăzute de art.7 din Legea contenciosului administrativ, iar pe de altă parte art.11 din Legea cetățeniei prevede expres că aprobarea cererilor de acordare ori redobândire a cetățeniei române se face prin ordin al ministrului justiției, care apreciază asupra propunerilor Comisiei pentru cetățenie.
Instanța de judecată a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Brașov, în sensul că în cauză competența de a judeca în fond litigiul ar aparține Curții de Apel București.
Analizând în mod prioritar, potrivit art.137 alin.1 Cod procedură civilă, excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Brașov, instanța constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
În stabilirea competenței instanței de judecată învestită cu fondul cauzei, este necesar a stabili natura juridică a litigiului dedus judecății. Din cuprinsul actelor și lucrărilor dosarului rezultă că litigiul dedus judecății este unul privind redobândirea cetățeniei române, pe temeiul juridic general reglementat de Legea nr.21/1991 republicată a cetățeniei, lege care în art.18 alin. ultim stabilește explicit competența de judecată în favoarea Curții de Apel București în cazul cererilor formulate de către cetățenii străini cu domiciliul sau reședința în străinătate. Din actele și lucrările dosarului rezultă că, în realitate, reclamantul nu are nici domiciliul și nici reședința în raza județului B sau pe raza altui județ din România, astfel că instanța mai întâi sesizată are obligația ca, înainte de a se pronunța asupra oricărei alte categorii de excepții invocate de către părți, să își verifice competența de a judeca litigiul cu care a fost învestită. Prin urmare, întrucât din probele administrate rezultă că reclamantul nu are reședință ori domiciliu pe teritoriul României (filele 57, 71 dosar), atunci competența de a se pronunța asupra cererii reclamantului aparține instanței speciale prevăzute de legea cetățeniei, anume Curtea de Apel București, potrivit art.18 alin.4 din Legea nr.21/1991 republicată și modificată.
Instanța competentă potrivit regulilor de procedură privind competența teritorială urmează a se pronunța asupra altor excepții ridicate de părți în cauză.
În consecință, în baza art.158 alin.1 Cod proc.civ. văzând și dispozițiile art.18 alin.4 din Legea nr.21/1991 republicată, instanța urmează a admite excepția de necompetență teritorială a Curții de Apel Brașov, urmând a declina competența de judecare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de necompetență teritorială a Curții de apel Brașov ca instanță de fond și în consecință:
Declină competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamantul, domiciliat în Republica M, raion, sat,-, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B, având ca obiect litigiu privind redobândirea cetățeniei române, în favoarea Curții de Apel București.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.10.2009.
Președinte, Grefier,
- - - - -
Red. 26.oct.2009/dact. VP 26 oct.2009/5 ex.
Președinte:Silviu Gabriel BarbuJudecători:Silviu Gabriel Barbu
