Cetățenie contencios administrativ. Decizia 280/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 280
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2010
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță
JUDECĂTOR 2: Carmina Mitru
JUDECĂTOR 3: Teodora Bănescu
GREFIER - - -
XXX
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SOCIETATEA AGRICOLĂ împotriva sentinței nr.2025 din 19 octombrie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Gorj.
La apelul nominal au răspuns avocat, pentru recurenta reclamantă SOCIETATEA AGRICOLĂ și consilier juridic M, pentru intimatul pârât CONSILIUL LOCAL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier după care, Curtea a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul părților.
Avocat, pentru recurenta reclamantă SOCIETATEA AGRICOLĂ, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare. Arată că în mod neîntemeiat a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune, deoarece HCL nr.19/1999 nu a fost comunicată niciodată reclamantei și nu au fost notificați înainte de a se efectua trecerea imobilelor în domeniul public. A arătat că nu a fost îndeplinită procedura prealabilă.
Consilier juridic M, pentru intimatul pârât CONSILIUL LOCAL, solicită respingerea recursului, menținerea sentinței ca temeinică și legală. Arată că de la data publicării HG nr.973/09.09.2002 se prezumă că reclamanta a cunoscut prevederile HCL nr.19/1999, aceasta având posibilitatea să conteste această hotărâre în termen de 1 an de la data publicării în Monitorul Oficial.
CURT EA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 2025 din 19 octombrie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Gorjs -a admis excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta Consiliul Local al comunei. S-a respins acțiunea formulată de reclamanta SOCIETATEA AGRICOLA împotriva pârâtei Consiliului Local, Jud.G, ca fiind prescrisă.
Pentru a pronunța această soluție s-a reținut că HCL nr.19/1999 a fost emisă în data de 24.10.1999 și în conformitate cu dispozițiile art.5 din Legea 29/1990 în vigoare la acel moment, reclamanta putea sesiza instanța de judecată în termen de 30 de zile de la emiterea actului administrativ, dar num ai târziu de un an de la data comunicării actului respectiv.
Chiar dacă nu sunt dovezi din care să rezulte că această hotărâre a fost comunicată reclamantei, prin Hotărârea Guvernului României nr.973 din 09.09.2002 a fost atestată apartenența la domeniul public a bunurilor inventariate în anexa 48 respectivei hotărârii care a fost publicată în monitorul oficial nr.668 bis din 09.09.2002.
bunurilor care aparțin domeniului public al comunei, menționate în anexa 48 fost însușit de Consiliul Local prin Hotărârea nr.19/24.10.1999.
Deci, în momentul publicări în monitorul oficial reclamanta avea cunoștință de HCL 19/24.10.1999 și respectiv de HG nr.668 bis, astfel că din acel moment curge termenul de prescripție, adică din 09.09.2002, iar reclamanta a introdus acțiunea în data de 02.02.2009
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a declarat recurs în cauză reclamanta SOCIETATEA AGRICOLĂ.
În motivare se arată că este proprietara întregului patrimoniu ce a aparținut CAP, bunurile fiind preluate de recurentă în anul 1991 prin transfer cu plată.
În mod netemeinic instanța de fond a admis excepția prescripției dreptului la acțiune, cu motivarea că recurenta nu a contestat actul administrativ în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, chiar dacă nu sunt dovezi, din care să rezulte că acest act i-ar fi fost comunicat. Recurenta arată că nu a avut cunoștință de trecerea bunurilor sale în domeniul public și că nu îi este opozabilă publicarea HG nr. 973/9.09.2002 în Monitorul Oficial. Având dreptul de proprietate asupra imobilului, exercitând posesia și plătind impozitul e puțin probabil să urmărească în Monitorul Oficial dacă bunurile proprietatea sa au fost trecute în domeniul public. Modalitatea în care s-a procedat este un abuz și o încălcare a dreptului de proprietate, garantat de art. 480 cod civil și art. 1 din Protocolul 1 la CEDO.
Intimata Consiliul Local al comunei a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului. Se arată că societatea recurentă nu a fost și nu este proprietara celor aproximativ 8 ha de heleșteu, cererea de transfer nefiind un act translativ de proprietate asupra imobilelor.
Instanța de fond a admis în mod temeinic și legal excepția dreptului la acțiune, având în vedere că de la data publicării HG nr. 973/9.09l.2002 în Monitorul Oficial se prezumă că reclamanta a cunoscut prevederile HCL nr. 19/1999, care a fost transpusă integral în anexa nr. 48 acestei Hotărâri de Guvern.
Recursul este nefondat.
Obiectul cererii de chemare în judecată privește nulitatea Hotărârii Consiliului Local nr.19 din 24.10.1999, act administrativ individual față de care recurenta reclamantă SOCIETATEA AGRICOLĂ este terț vătămat în dreptul de proprietate asupra bunurilor ce fac obiectul acesteia.
Analizând recursul în raport de limitele arătate, Curtea reține că în mod corect instanța de fond a admis excepția prescripției dreptului la acțiune, făcând aplicarea dispozițiilor legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ, respectiv 24.10.1999 și momentul publicării acestuia, respectiv 9.09.2002. Astfel, incidente în cauză sunt dispoz. art. 5 din Legea nr. 29/1990, potrivit cărora termenul în care reclamanta avea posibilitatea să sesizeze instanța de contencios administrativ cu o cerere în anularea actului era de 30 de zile de la emitere, dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului.
Având în vedere că recurenta reclamantă este terț față de actul administrativ, ipoteza în care nu există obligația comunicării, momentul de la care se calculează termenul legal al contestării este acela al luării la cunoștință, moment ce coincide cu publicarea actului administrativ în Monitorul Oficial al României, respectiv data de 9.09.2002.
Recurenta reclamantă nu se poate prevala de faptul că nu a urmărit conținutul actelor normative publicate în Monitorul Oficial, întrucât devine incident principiul de drept general valabil, potrivit căruianimeni nu se poate prevala de necunoașterea legii, publicarea actelor în Monitorul Oficial al României fiind modalitatea în care se aduce la cunoștința publicului conținutul actelor normative și administrative, acte ce devin astfel opozabileerga omnes.
Prezentul recurs este limitat la motive ce privesc greșita soluționare a excepției prescripției dreptului la acțiune, având în vedere că Tribunalul Gorj nu a intrat în cercetarea fondului cauzei, ci a respins acțiunea ca o consecință a admiterii excepției menționate. Criticile recurentei privind încălcarea dreptului său de proprietate garantat de art. 480 Cod civil și art. 1 din Protocolul 1 din CEDO nu pot fi analizate, având în vedere că motivele sunt limitate la modalitatea în care s-a soluționat excepția prescripției. Modalitatea în care recurenta își poate valorifica și ocroti dreptul invocat este promovarea unei acțiuni în revendicare, prin intermediul căreia pot fi comparate ambele titluri, atât cel invocat de recurentă, cât și titlul de proprietate al intimatei, urmând ca instanța, în urma administrării probelor, să hotărască care din cele două titluri este mai bine caracterizat.
Din motivele expuse și în raport de dispoz. art. 304 pct.9 și art. 312 alin. 1 Cod pr. Civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E CI D E:
Respinge recursul declarat de reclamanta SOCIETATEA AGRICOLĂ împotriva sentinței nr.2025 din 19 octombrie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Gorj.
Decizie irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2010
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red. Jud. C
Ex.2//10.02.2010
Jud. fond I
Președinte:Magdalena FănuțăJudecători:Magdalena Fănuță, Carmina Mitru, Teodora Bănescu
