Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 2132/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.2132
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 02.11.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Cosma Carmen Valeria
JUDECĂTOR 2: Duican Doina
JUDECĂTOR 3: Păun
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.1000/12.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX -a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL SECTORULUI 2
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul reclamant personal, lipsind intimatul pârât PRIMARUL SECTORULUI 2
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurentul reclamant solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate, admiterea cererii de chemare în judecată și a cererii incidentale și obligarea pârâtului să elibereze autorizația de construire pentru care a formulat cerere în februarie 2005, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civila nr. 1000/12.03.2009 Tribunalul București - Secția a IX- Contencios Administrativ și Fiscal respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Primarul Sectorului 2 B, ca reprezentant al Primăriei Sectorului 2 B, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul solicitat obligarea pârâtului Primarul Sectorului 2 să- comunice, în copie certificată cu originalul, cele 5 procese-verbale, borderouri și toate informațiile ce au legătură cu deliberările Comisiei Tehnice de Urbanism și Amenajarea Teritoriului Sector 2, în cele 5 ședințe consecutive și restituirea în original celui de-al doilea exemplar al proiectului, partea scrisă și partea desenară, conform foii de capăt, parte componentă documentației anexată cererii nr. 17801/16.03.2005 și la plata de daune morale în cuantum de 20.000 lei pentru prejudiciile cauzate, iar la termenul de judecată din 15.01.2009 invocat excepția de nelegalitate autorizației de construire nr. 735/38V/10.07.2006 emisă de pârât.
Instanța a reținut că adresa nr- (fila 17) nu poate fi apreciată refuz de comunicare informații de interes public, întrucât parte dintre informațiile solicitate intră sub incidența dispozițiile art. 12 alin. 1 lit. b) și d) din Legea nr. 544/2001 iar cu privire la restituirea în original al celui de-al doilea exemplar al proiectului constatat că este un înscris depus de către reclamant la autoritatea pârâtă doar într-un singur exemplar.
Prin sentința atacată s- reținut că excepția de nelegalitate fost respinsă ca inadmisibilă iar capătul de cerere privind obligarea la daune morale este capăt de cerere accesoriu care primește soluția capătului de cerere principal.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul reclamant a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea formelor de procedură prevăzută sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 și art. 4 din Legea nr. 554/2004 întrucât s- judecat excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate invocată din oficiu de către instanță și omis să menționeze pronunțarea pe excepție în dispozitivul hotărârii dar și termenul de 5 zile de la comunicare pentru recurs.
Recurentul reclamant critică sentința instanței de fond și cu privire la constatarea incidenței art. 12 alin. 1 lit. b) și d) în temeiul art. 304 pct. 5, 6, 7, 8 și 9 Cod procedură civilă, dar și art. 3041Cod procedură civilă.
Susține că instanța de fond nu observat că intimata nu a respectat termenele prev. de art. 7 din legea nr. 544/2001 întrucât până în prezent nu s-au comunicat informațiile, dar și faptul că întâmpinarea fost formulată tardiv și fost apreciată "concluzii scrise".
Cu privire la soluția pe fondul cauzei recurentul susține că sentința a fost dată cu încălcarea disp. Legii nr. 50/1991 și nr. 1430/2005, care impun ca documentația tehnică și de urbanism să fie depusă în două exemplare la autoritatea pârâtă, dar și a disp. art. 13 din Legea nr. 544/2001.
Examinând motivele de recurs în raport de disp. art. 304 și art.3041Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Critica recurentului reclamant cu privire la pronunțarea sentinței atacate cu încălcarea formelor de procedură prevăzută sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 și disp. art. 4 din Legea nr. 554/2004 se constată că este nefondată.
În temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004 instanța în fața căreia fost invocată excepția de nelegalitate este obligată să verifice dacă de actul administrativ atacat pe calea excepției de nelegalitate depinde soluționarea litigiului pe fond.
Tribunalul București constatând că acțiunea cu care fost investită avea ca obiect refuzul de comunicare unor informații publice apreciat în mod corect faptul că nu depindea de soluția cauzei de analizarea legalității autorizației de construire atacată pe cale de excepție.
Soluția de respingere excepției de nelegalitate ca inadmisibilă s- impus întrucât apărea ca un fine de neprimire excepției de nelegalitate în faza analizării îndeplinirii cerințelor art. 4 din Legea nr. 554/2004.
Nu poate fi reținută critica în sensul că sentința criticată este nelegală întrucât excepția nu a fost menționată în dispozitiv.
Din practicaua hotărârii rezultă că excepția fost soluționată în ședință publică, recurentul reclamant pus concluzii cu privire la excepție, iar instanța menționat că respinge excepția ca inadmisibilă, înainte de a acorda cuvântul pe fondul cauzei.
Nemenționarea termenului de recurs de 5 zile de la comunicare, în dispozitivul sentinței, nu este motiv de nulitate a hotărârii, întrucât recurentul reclamant beneficiat de termenul mai favorabil de 15 zile de la comunicare în care putut formula critici și cu privire la soluția de respingere excepției de nelegalitate.
Critica recurentului reclamant în sensul că instanța de fond pronunțat hotărârea fără să analizeze respectarea art. 7 alin. 2 din Legea nr. 544/2001 este de asemenea nefondată.
Recurentul reclamant nu invocat tardivitatea răspunsului în fața instanței de fond, iar tribunalul apreciind că nu este un refuz nejustificat de comunicare informații, a constatat că este vorba în speță despre un răspuns scris, transmis de către autoritatea publică, în termenele prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 544/2001.
Cu privire la nedepunerea întâmpinării în termenul procedural la instanța de fond se constată că susținerile recurentului sunt neîntemeiate.
Codul d procedură civilă nu mai prevede sancțiunea decăderii pârâtului din dreptul de mai propune probe și de mai invoca excepții dacă depune întâmpinarea peste termenul procedural (art. 118 alin. 2 fost abrogat prin art. pct. 22 din Legea nr. 219/2005).
Întrucât amândouă părțile din litigiu au fost prezente la dezbateri, în mod corect instanța de fond a apreciat întâmpinarea depusă la dosar drept concluzii scrise, fiind susținute și în ședință publică.
Cu privire la criticile vizând alte încălcări procedurale se constată că susținerile recurentului privind săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale și fals intelectual de către funcționarii publici cu funcții de conducere din Primăria Sectorului 2 sunt aprecieri proprii ale recurentului, nedovedite și care nu intrau în competența de soluționare a cauzei la instanța de contencios administrativ.
Referitor la înscrisurile solicitate ca și informații publice nu se punea problema cercetării falsului acestora întrucât obiectul acțiunii fost refuzul de oferire informații publice și nu dacă înscrisurile deținute de autoritatea publică erau adevărate sau false.
Criticile aduse cu privire la soluția dată pe fondul cauzei se constată că sunt, de asemenea, nefondate.
Prin cererea de solicitare informații publice, dar și prin cererea de chemare în judecată recurentul cerut comunicarea celor 5 procese verbale, borderouri și toate informațiile ce au legătură cu deliberările sector 2 din cele 5 ședințe consecutive, eliberate în copie certificată cu originalul.
Cu privire la solicitarea de informații, intimatul pârât a arătat că nu pot fi comunicate față de dispozițiile art. 12 alin. 1 lit. d), întrucât oferă date cu caracter personal ale beneficiarilor care au solicitat avizarea unor planuri urbanistice de detaliu.
Instanța de fond a apreciat corect că informația se încadrează în excepția prev. de Legea nr. 544/2001, întrucât în ședințele se discută cererile solicitanților de avize pentru.
Cu privire la susținerea recurentului în sensul că dispozițiile Legii nr. 50/1991 (în general) și nr. 1430/2005 dispun că documentația tehnică și de urbanism se depune în 2 exemplare și ca atare documentația care face parte din aceasta a fost depusă, de asemenea, în 2 exemplare nu poate fi apreciată ca motiv de modificare a sentinței atacate.
Recurentul nu făcut dovada contrarie, în sensul că ar fi depus 2 exemplare în loc de un exemplar cât rezultă din evidențele intimatei pârâte pentru a se aprecia că solicitarea de restituire exemplarului al doilea, printr- cerere de informații publice, nu fost soluționată. Cu privire la capătul de cerere privind acordarea de daune acesta putea fi admisibil doar în ipoteza constatării unui refuz de acordare informații.
Astfel fiind, sentința atacată fost dată cu interpretarea și aplicarea corectă prevederilor legale incidente, nefiind încălcate formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța soluționând ceea ce s- cerut prin acțiune, iar hotărârea cuprinde motivele pe care se sprijină, fără ca instanța să fi interpretat greșit actul juridic dedus judecății (refuzul de comunicare informații publice) ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
În consecință, pentru considerentele arătate anterior, constatând că nu sunt motive de casare ori modificare sentinței atacate, analizate conform art. 3041Cod procedură civilă, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul reclamant, împotriva sentinței civile nr.1000/12.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX -a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL SECTORULUI 2.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.11.1009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
-
GREFIER
Red.
Tehnored.CB/ 2 ex.
25.11.2009
Tribunalul București - 9
Judecător fond:
Președinte:Cosma Carmen ValeriaJudecători:Cosma Carmen Valeria, Duican Doina, Păun
