Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 5064/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 5064
Ședința publică de la 02 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru Judecător
- - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier: -
XXXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul -, împotriva sentinței nr. 2231 din data de 08 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Primarul Comunei și Primăria Comunei.
La apelul nominal s-au prezentat avocat pentru recurentul reclamant - și avocat pentru intimata pârâtă Primăria, lipsind intimatul pârât Primarul Comunei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că reclamantul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, după care:
Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul părților prezente pentru a pune concluzii.
Avocat pentru recurentul reclamant - solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimata pârâtă Primăria solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 2231 din data de 08 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul -, în contradictoriu cu pârâții Primarul comunei și Primăria comunei.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut la data de 24.02.2009, prin cererea înregistrată sub nr.440, reclamantul a solicitat Primăriei com. să-i elibereze, pe cheltuiala sa, în copie xerox, dispozițiile primarului comunei, județul M, date în perioada 5 ianuarie 2008-23.02.2009 inclusiv, hotărârile Consiliului Local adoptate în perioada 5 ianuarie 2008 - 23.02.2009 inclusiv, procesele verbale ale ședințelor Consiliului local adoptate în perioada 5 ianuarie 2008 - 23.02.2009 inclusiv.
Prin adresa nr. 479/20.03.2009 a Primăriei com. i s-a comunicat reclamantului să precizeze data la care se va prezenta la sediul primăriei pentru ridicarea documentelor solicitate și achitarea contravalorii acestora, menționându-i-se că documentele solicitate însumează un număr foarte mare de pagini. De asemenea, se mai arată că aproximativ aceleași documente au fost solicitate și prin cererea înregistrată sub nr. 479/26.02.2009.
Adresa sus-menționată a fost comunicată reclamantului la data de 27.03.2009, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Potrivit art. 9 alin. 2 din legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, în cazul în care solicitarea de informații implică realizarea de copii de pe documentele deținute de autoritatea sau instituția publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condițiile legii.
În cauză s-a constat că reclamantul nu a dovedit că a achitat suma de bani necesară pentru xerocopierea documentelor solicitate.
Chitanța depusă la dosar de către reclamant nu a fost considerată o dovadă în acest sens având în vedere că a fost eliberată cu mult înainte de data la care s-a formulat cererea de informații publice, respectiv 24.02.2009, iar ordinul de plată este ulterior introducerii prezentei acțiuni.
Pe de altă parte, din actele depuse la dosar s-a reținut că reclamantul a formulat mai multe cereri prin care a solicitat eliberarea de copii de pe documente, printre documentele solicitate fiind și o mare parte din actele cerute prin cererea înregistrată sub nr. 440/24.02.2009.
Reclamantul a susținut prin precizarea depusă la dosar că nu a împuternicit nici o persoană să ridice corespondența. Cu privire la acest aspect instanța de fond a apreciat că, chiar în situația în care reclamantul nu a luat cunoștință de răspunsul formulat, această situație nu poate fi echivalată cu un refuz al autorității locale în eliberarea documentelor solicitate.
De altfel, faptul că răspunsul a fost primit de o altă persoană în numele reclamantului nu poate fi imputat pârâților, atâta timp cât aceștia au comunicat răspunsul pe numele reclamantului și la adresa indicată de acesta în cerere.
De altfel, s-a arătat și că o parte din documentele solicitate se aduc la cunoștință publică, astfel încât reclamantul avea acces la acestea, cu atât mai mult cu cât are și calitatea de consilier local în cadrul Consiliului Local.
De asemenea s-a reținut că reclamantul a mai invocat în cererea formulată și dispozițiile art. 51 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 potrivit cărora primarul este obligat să pună la dispoziție consilierilor locali informațiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului.
Față de aceste dispoziții legale, instanța a reținut că prin prevederile legale menționate nu se instituie obligația primarului de a elibera în copie actele solicitate de consilierii locali, ci numai obligația de a pune la dispoziție documentele, și prin urmare, reclamantul pentru îndeplinirea mandatului avea posibilitatea de a studia toate documentele, în măsura în care îi erau necesare pentru îndeplinirea mandatului, la sediul primăriei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul -, în termen și motivat criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului s-a susținut că sentința instanței de fond dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
În acest sens s-a arătat că instanța de fond a fost lipsită de rol activ luând cauza în pronunțare fără a verifica daca parații au răspuns la cererea reclamantului cu nr. 440 din data de 24.02.2009.
Recurentul a susținut și că la termenul de judecată din data de 17 iunie 2009 s-a prezentat personal în instanță și a arătat că a plătit pârâților atât suma de 30 lei conform chitanței pe care a depus-o la dosar, precum și suma de 200 lei prin ordinul de plata CEC-BANK dar instanța de fond nu a revenit cu o adresă către parați prin care să solicite acestora să trimită motivele pentru care au refuzat să-i comunice actele solicitate prin cererea din 24.02.2009.
Deși a depus la dosar chitanța și ordinul de plată mai sus precizate instanța de fond nu a avut în vedere aceste înscrisuri.
S-a mai susținut că pârâții nu au formulat întâmpinare și nu au propus probe in apărare, nu au demonstrat că au răspuns în vreun mod la cererea reclamantului din 24.02.2009.
S-a argumentat că instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului cauzei nici sub aspectul temeiurilor de drept invocate prin acțiune respectiv Legea nr. 544/2001, art. 51 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 și Legea nr. 554/2004.
Reclamantul a arătat că a respectat prevederile art. 9 alin 1 din Legea nr. 544/2001 și art. 18 alin. 2 din nr.HG 123/2002 iar parații nu aveau nici un motiv să nu-i elibereze documentele de interes public solicitate.
S-a arătat că adresa nr. 479 din 20.03.2009 este, pentru ca reclamantul nu a împuternicit nici o persoană să-i primească corespondența cu pârâții iar numitul nu este tatăl său.
De asemenea s-a susținut că numitului nu are calitatea de reprezentant al pârâților iar actele depuse de acesta la dosar nu au nici o legătură cu cauza.Primăria nu a fost reprezentat de nimeni in aceasta cauza.
Instanța de fond s-a susținut că a încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil, al reclamantului în sensul art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului pentru că nu a ținut cont de probele administrate, întemeiîndu-și sentința pe simple supoziții.
În cel de-al doilea motiv de recurs s-a susținut că sentința recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină și cuprinde motive contradictorii si străine de natura pricinii.
În acest sens s-a argumentat că pârâții deși legal citați, nu au administrat nici o probă în apărare și au refuzat și refuză în continuare să-i pună la dispoziție documente solicitate prin cererea din data de 24.02.2009. Deși a formulat diferite cereri pentru a i se elibera documentele de interes public solicitate, pârâții au refuzat nejustificat de fiecare dată singura soluție fiind acționarea acestora in judecată iar instanța de fond face afirmații nefondate si nedovedite prin nici o probă care să existe la dosar.
Recurentul a subliniat dreptul său legal să formuleze orice cerere in conformitate cu dispozițiile Legii nr. 544/2001 și oricâte dorește arătând că instanța de fond nu îi poate îngrădi acest drept.
În cel de-al treilea motiv de recurs s-a arătat că prin sentința instanței s-a interpretat greșit actul dedus judecații și s-a schimbat înțelesul lămurit si vădit neîndoielnic al acestuia.
În sensul acestui motiv de recurs s-a invocat că reclamantul a formulat o acțiune in baza Legii nr. 544/2001 privind informațiile de interes public dar instanța a interpretat în mod greșit această acțiune.
Astfel nu s-a verificat modul cum pârâții au răspuns sau soluționat recurentului din data de 24.02.2009. Nerăspunzând la cererea reclamantului s-a subliniat că pârâții au încălcat atât prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004 cât și art. 51 din Legea nr. 215/2001, iar instanța de fond nu poate condiționa reclamantului modul în care să solicite anumite documente de interes public.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 299-316 cu referire expresă la dispozițiile art. 304 punctele 7, 8 și 9 cod proc.civ.
În recurs s-a depus de către recurent copie după certificatul său de naștere.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Prin cererea adresată Primăriei com. și înregistrată sub nr. 440/24.02.2009 reclamantul a solicitat în temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și art. 51 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale să i se elibereze copii după dispozițiile primarului com., hotărârile Consiliului local și procesele verbale ale ședinelor Consiliului local din perioada 5 ianuarie 2008 - 23 februarie 2009.
Cu adresa nr. 479/20.03.2009 instituția la care s-a formulat de către reclamant cererea a răspuns acestuia arătând că a formulat mai multe cereri cu obiect aproape identic, solicitându-se reclamantului să se prezinte la sediul instituției pentru ridicarea actelor cerute de acesta cu obligația să suporte costul serviciilor de copiere.
Această adresă a fost comunicată reclamantului prin poștă la data de 30.03.2009 potrivit confirmării de primire existente la dosarul cauzei, fiind primită de tatăl acestuia conform mențiunilor agentului poștal din cuprinsul confirmării de primire.
Referitor la această comunicare recurentul susține pur formal că tatăl său nu se numește și nu a împuternicit pe nimeni să îi ridice corespondența însă această apărare nu poate fi reținută deoarece din confirmarea de primire analizată nu se poate reține că aceasta a fost primită de numitul.
Chiar dacă persoana care a primit corespondența nu este tatăl reclamantului ci o altă persoană din familia sa sau care locuiește cu acesta, prin similitudine cu dispozițiile art. 92 alin. 3 cod procedură civilă nu se poate reține că această corespondență nu a fost primită de reclamant.
De altfel, și în ipoteza în care, așa cum susține reclamantul, corespondența analizată nu ar fi ajuns în posesia sa, această împrejurare nu poate fi asimilată cu un refuz nejustificat al intimaților de a răspunde cererii reclamantului, eroarea factorului poștal în comunicarea corespondenței neputând fi imputată autorității de la care se solicită comunicarea actelor.
Mai mult, în mod temeinic prima instanță a reținut în cauză incidența art. 9 alin. 1 din Legea 544/2001, deoarece reclamantul solicita copii după documentele precizate în cererea sa, reprezentând un număr mare de înscrisuri.
Înscrisurile depuse de către reclamant în dovedirea îndeplinirii obligației mai sus precizate în mod întemeiat au fost înlăturate de instanța de fond ca nerelevante, având în vedere datele acestora, respectiv chitanța cu suma de 30 lei fiind achitată la data de 28.10.2008, cu mult înaintea solicitării reclamantului de a se elibera înscrisurile solicitate prin cererea nr. 440/24.02.2009, iar ordinul de plată cu suma de 200 lei fiind achitat la data de 9 iunie 2009 cu mult după cererea adresată instituției și chiar după promovarea prezentei acțiuni.
În raport de cele mai sus precizate motivele de recurs invocate de recurent nu pot fi reținute ca fiind fondate, neputându-se reține că sentința instanței de fond este dată cu aplicarea greșită a legii, nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii sau prin aceasta s-a interpretat greșit actul dedus judecății și s-a schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
Nici art. 51 din Legea 215/2001, invocat de recurent prin cererea sa adresată autorității, nu poate fi reținut ca fiind de natură să conducă la modificarea sentinței recurate, deoarece și acesta a fost interpretat și aplicat în mod legal de prima instanță ce a reținut în mod justificat că dispoziția legală supusă analizei nu instituie obligația primarului de a elibera în copie actele solicitate de consilierii locali, calitate pe care o are recurentul, ci numai obligația de a pune la dispoziția acestora documentele în vederea analizei lor.
În consecință potrivit art. 312 alin. 1 cod procedură civilă recursul formulat în cauză urmează a fi respins ca fiind nefondat.
Potrivit art. 274 cod procedură civilă recurentul urmează a fi obligat la cheltuieli de judecată către intimați reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul -, împotriva sentinței nr. 2231 din data de 08 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Primarul Comunei și Primăria Comunei.
Obligă recurentul la 500 lei către intimați cu titlu de cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 2009.
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru - - | JUDECĂTOR 2: Carmen Ilie - - | JUDECĂTOR 3: Sanda Lungu - - |
Grefier, |
Red. GV
2 ex.
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru, Carmen Ilie, Sanda Lungu
