Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 547/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.547
Ședința publică din data de 6 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Stoicescu Maria
JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
- - --
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamanta, domiciliată în B, Broșteni, -. B,. 39, județul B, împotriva sentinței nr.60 din 29.01.2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtaCOMPANIA DE, cu sediul în B,. 8FGH, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-reclamantă personal, lipsind intimata-pârâtă Compania de
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că, prin intermediul Serviciului registratură, s-a depus la dosar întâmpinare formulată de intimata-pârâtă Compania de B, după care:
Curtea îi înmânează recurentei-reclamante un exemplar de pe întâmpinare și, pentru a permite acesteia să ia cunoștință de întâmpinare, lasă cauza la a doua strigare.
După reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta-reclamantă personal, lipsind intimata-pârâtă Compania de
Recurenta reclamantă arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză și solicită cuvântul în susținerea recursului.
Curtea ia act de susținerile recurentei-reclamante, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurenta-reclamantă arată că în cuprinsul motivării, instanța de fond, printr-o greșeală de dactilografiere, a consemnat inițial, la fila 2, că s-ar fi adresat cu plângere la data de 6.11.2008, pentru ca, ulterior, să se consemneze data de 16.11.2008, la fila 4 dosar.
În continuare, arată că, potrivit art. 11 alin.1 pct.c din Legea contenciosului administrativ, termenul de introducere a plângerii este de 6 luni de la data când a expirat termenul când trebuia să se răspundă la solicitările sale. Deși a formulat cereri în repetate rânduri, la 9.04.2008, 24.04.2008 și 7.05.2008, nu i s-a dat un răspuns.
Cu privire la excepția tardivității, arată că niciuna dintre cererile formulate nu este tardivă. Solicită admiterea recursului, casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău la data de 06.11.2008, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta Compania de B pronunțarea unei hotărîrii prin care să se dispună obligarea pârâtei de a-i răspunde la adresele nr.2006/9.04.2008; nr.2311/24.04.2008, nr.2438/7.05.2008 precum și obligarea acesteia la plata unor despăgubiri în cuantum de 30.000 lei reprezentând contravaloarea salariilor ce ar fi fost încasate și 200 lei /zi de întârziere începând cu data de 13.01.2009 și până la soluționarea cererilor menționate mai sus.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că în luna iulie 2005 datorită unor restructurări a fost disponibilizată din cadrul societății, societate care ulterior s-a transformat în Compania de B și despre care are cunoștință ca face angajări, motiv pentru care a solicitat înscrierea la consursurile organizate pentru ocuparea posturilor de referent economist și respectiv contabil.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, invocând pe cale de excepție tardivitatea formulării plângerii de către reclamantă.
În subsidiar a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală având în vedere faptul că reclamantei i s-a răspuns în nenumărate rânduri la solicitările de angajare pe postul de economist și respectiv contabil. Astfel, față de cererea de angajare pe postul de economist nr.2023/10.04.2008 pârâta i-a comunicat răspuns în data de 15.04.2008 potrivit căruia reclamanta nu îndeplinește condițiile de participare la concurs în sensul că nu a făcut dovada că a efectuat cursuri de zi pentru studii economice, nu are atestat privind nivelul cunoștințelor de limba engleză și nici în derularea fondurilor europene. În același scop a depus reclamanta și în data de 07.05.2008 o cerere cu același conținut fără să facă dovada că îndeplinește condițiile solicitate pentru participarea la concurs deși anterior în data de 09.04.2008 mai depusese o cerere cu același conținut în care solicita în plus și înscrierea în audiență la directorul societății
Susține pârâta că, la toate aceste cereri sus-numitei i s-a formulat răspuns în data de 29.05.2008 răspuns primit de reclamantă în data de 6.06.2008 deși aceste probleme fuseseră soluționate verbal de către secretarul comisiei de examinare la data depunerii cererilor, dată când i s-au înmânat și copii de pe regulament și bibliografie.
În ceea ce privește postul de economist sau referent economist a arătat că îndepliniea condițiile legale iar pentru postul de contabil nici nu era nevoie de concurs din moment ce a fost restructurată de pe acest post.
Prin sentința nr.60/29.01.2009, Tribunalul Buzăua admis excepția tardivității formulării plângerii și a respins acțiunea.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamanta s-a adresat cu plângere la 16.11.2008, cu mult peste termenul prevăzut de art.22 din Legea 544/2001.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Un prim motiv de recurs este acela că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic, hotărârea pronunțată cu această ocazie fiind dată fără temei legal și cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, nefiind vorba despre tardivitatea cererii.
A mai arătat recurenta faptul că nu s-a bucurat de obiectivitate în soluționarea acestei cauze, întrucât este prejudiciată de soluțiile instanțelor din B, iar judecătorului de la fond i-a fost frică să dea o soluție favorabilă recurentei, fiindu-i frică de " oamenii cu relații sus puse".
În termen legal intimata a formulat întâmpinare, pe calea căreia a solicitat respingerea recursului, întrucât instanța de fond a apreciat în mod corect asupra excepției tardivității cererii.
În concluziile orale din fața Curții exprimate la data de 06.04.2009, recurenta a solicitat admiterea recursului întrucât susține că nici una din cererile adresate intimatei, nu are caracter tardiv, deoarece s-a încadrat în termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Curtea, examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a normelor legale incidente în cauză, a art. 304 și 3041pr.civ. constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:
Reclamanta - recurentă, s-a adresat instanței de judecată cu cererea ce face obiectul prezentului dosar, susținând faptul că pârâta Compania de B, nu i-a răspuns în termen legal la sesizările pe care aceasta i le-a adresat, aceste cererii vizând intenția sus-numitei de a ocupa un post de economist în cadrul acestei instituții.
În condițiile arătate, instanța de fond a considerat că această plângere este tardivă întrucât nu a respectat termenul imperativ prev. de art.22 alin. 1 din Legea 544/2001.
În contextul expus, instanța de control judiciar constată că motivele invocate de către recurentă în scris în cererea de recurs sunt susțineri nefondate care nu au nici un suport probator și nicio legătură cu afirmația petentei referitoare la nelegalitatea și netemeinicia hotărârii de fond; simpla susținere, nedovedită în nici un fel referitoare la lipsa de obiectivitate și imparțialitate a judecătorului de fond ca efect al unui sentiment de teamă în a pronunța o hotărâre legală, sau la presupusa influență pe care o are instituția chemată în judecată, prin salariații săi, asupra unei părți a corpului magistraților din B, nu poate fi în nici un caz asimilată unei reale critici ce poate fi încadrată în unul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 și art. 3041din Codul d e procedură civilă.
În ceea ce privește susținerile orale din fața Curții, referitoare la încadrarea în termenul legal de 6 luni a acțiunii sale, recurenta face de asemenea, afirmații nefondate. Așa cum a apreciat în mod corect prima instanță, prezentei cereri îi sunt aplicabile dispozițiile art. 22 alin. 1 din Legea 544/2001, potrivit căruia în cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale prevăzute de această lege, poate formula o plângere în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut de art. 7 din aceeași lege, și în conformitate cu care autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau după caz de cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea și volumul lucrărilor, documentelor, dar și de urgența solicitărilor. În acest context, este evident faptul că raportat la toate cele 3 adrese invocate, prin aplicarea termenelor și a modului de calcul mai sus menționat, la data sesizării instanței, recurenta reclamanta nu se mai afla demult în termen pentru a formula plângere împotriva Companiei de, pentru refuzul de a furniza informațiile solicitate.
Pe de altă parte în ceea ce privește încercarea recurentei de a invoca incidența în cauză a art. 11 din Legea 554/2004, Curtea constată caracterul nefondat al acestor susțineri, nefiind vorba în cauză de o cerere întemeiată pe dispozițiile aplicabile în materia contenciosului administrativ, cu atât mai mult cu cât Compania de nu poate fi în nici un caz apreciată ca o autoritate publică în sensul art. 2 din actul normativ mai sus menționat, sintagmă definită chiar în lege ca fiind orice organ de stat sau al unităților administrativ - teritoriale, care acționează în regim de putere publică pentru satisfacerea unui interes legitim public, fiind asimilate acestei categorii și persoanele juridice de drept privat care au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică. Nu este lipsit de semnificație nici faptul că pretinsa nerăspundere de către intimată la adresele recurentei, sau comunicarea unui răspuns nesatisfăcător scopului urmărit de aceasta, nu poate fi calificată ca nesoluționarea în termen sau refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, deoarece, așa cum a susținut intimata, la fiecare dintre adresele care prin se solicitau de fapt anumite informații, i s-a formulat răspuns.
În consecință, în baza art. 312 alin.1 pr.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat, și va menține ca legală și temeinică soluția primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta, domiciliată în B, Broșteni, -. B,. 39, județul B, împotriva sentinței nr.60 din 29.01.2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta COMPANIA DE, cu sediul în B,. 8FGH, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 aprilie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
- - - - - -
Grefier,
Red.ART
Tehnored.DL
2 ex./10.04.2009
f- - Tribunalul Buzău
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Stoicescu MariaJudecători:Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
