Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 764/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 764
Ședința publică din data de 4 iunie 2008
PREȘEDINTE: Chirica Elena
JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul, domiciliat în Târgoviște,-, Județul D, împotriva deciziei nr. 541 din 7.04.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în Târgoviște, str. - -,. 2.. 2,. 5, Județul D și intimata pârâtă PRIMĂRIA, cu sediul în Târgoviște,--4, Județul
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare au lipsit părțile, iar la cea de a doua strigare a răspuns: recurentul personal, lipsă fiind intimatul reclamant și intimata pârâtă Primăria Târgoviște.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este motivat, după care:
Având cuvântul recurentul, depune la dosar chitanța nr. - prin care face dovada achitării taxei de timbru în sumă de 2 lei și timbre judiciare în sumă de 0,15 lei ce au fost anulate la dosar, mai depune decizia penală nr. 86/16.02.2007, sentința penală nr. 11/30.01.2008, sentința nr. 26/20.02.2008, certificatul de grefă nr- emis de Înalta Curte de Casație și Justiție și o planșă fotografică, după care arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea ia act de declarația recurentului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul recurentului în dezbaterea recursului.
Având cuvântul recurentul, arată că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, instanța de fond nu a ținut cont de părerea sa. În timp ce se aflau în litigiu, Primăria a emis autorizație de demolare retroactiv. După ce a obținut autorizația de demolare, reclamantul ia încălcat proprietatea.
Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și pe fond admiterea cererii de intervenție.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 26 octombrie 2006 la Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâta Primăria Mun. Târgoviște pentru refuzul de a-i elibera autorizația de demolare pentru locuința parter situată în Târgoviște,-.
În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că, deși s-a adresat Primăriei Târgoviște cu o cerere vizând eliberarea autorizației de demolare, aceasta i-a respins-o, pe considerentul că pentru eliberarea acestui act este necesar acordul vecinului, aspect apreciat de reclamant ca fiind în contradicție cu dispozițiile legale.
Totodată, reclamantul a mai arătat, în motivarea acțiunii, că a obținut toate avizele prevăzute de lege și a depus întreaga documentație la pârâtă, iar autorizația de demolare solicitată acoperă ansamblul lucrărilor ce urmează a fi executate, nemaifiind necesară obținerea autorizației de construire, invocând în acest sens dispozițiile art. 11 din Legea nr. 50/1991, care reglementează categoriile de lucrări ce pot fi executate fără autorizație de construire.
Prin întâmpinare pârâta Primăria Mun. Târgoviște a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât reclamantul nu s-a conformat recomandărilor din raportul de expertiză tehnică întocmit pentru obținerea autorizației de desființare menționate la capitolul 5, recomandare reluată și de către Inspectoratul de Stat în Construcții prin acordul nr. 200/01.09.2006, unde la capitolul, prevederi legale obligatorii ", figurează obligativitatea respectării soluției propusă de expert și de reglementările tehnice în vigoare, la elaborarea proiectului de intervenție și la executarea lucrărilor.
S-a mai susținut că lucrările ce urmează a fi executate nu sunt simple lucrări de reparație ale acoperișului și nu se încadrează în dispozițiile art. 11 din Legea nr. 50/1991 potrivit cărora dispoziția de demolare ar fi suficientă pentru executarea lucrărilor de demolare și reconstruire. Întrucât partea din imobil ce rămâne nedemolată nu se află în proprietatea reclamantului, este necesar acordul proprietarului acestei părți din imobil, pentru executarea lucrărilor de intervenție necesare.
La data de 14.12.2006, a formulat cerere de intervenție accesorie, în sprijinul pârâtei Primăria Târgoviște, prin care solicită respingerea acțiunii reclamantului.
În motivarea cererii de intervenție, intervenientul a arătat că este vecin cu reclamantul, o parte din imobilul care nu se demolează fiind proprietatea sa, iar reclamantul nu a îndeplinit recomandările din raportul de expertiză tehnică pentru obținerea autorizației de desființare, recomandări dispuse și de Inspectoratul de Stat în Construcții prin acordul nr. 200/01.09.2006, fiind necesară înainte de demolarea propriu-zisă obținerea autorizației de construire pentru executarea lucrărilor de refacere a învelitorii pentru clădirea ce rămâne, ce îi aparține și pentru care nu are acordul său în calitate de vecin.
Prin încheierea de ședință din 16 ianuarie 2007, instanța de fond a dispus suspendarea judecării cauzei, în conformitate cu prevederile art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr. 6894/2006 aflat pe rolul Judecătoriei Târgoviște.
Cauza a fost repusă pe rol la data de 23 ianuarie 2008 la cererea intervenientului, fiind anexate încheierea din 16.01.2007 a Tribunalului Dâmbovița, sentința civilă nr. 1280/29.03.2007, pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr- definitivă și irevocabilă și Ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI din 19.07.2007.
La data de 13.03.2008 reclamantul a depus prin registratura tribunalului, cerere scrisă de renunțare la judecata cauzei ce face obiectul dosarului nr-, în temeiul art. 246 alin. (1) Cod procedură civilă, solicitând judecata cererii în lipsă, conform art. 242 Cod procedură civilă.
La termenul de judecată din 17 martie 2008 intervenientul a menționat că nu este de acord cu cererea de renunțare la judecata reclamantului și a depus la dosarul cauzei o cerere de intervenție în interes propriu.
Prin sentința nr. 541 din 7 aprilie 2008 Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în temeiul art. 246.pr.civ, a luat act că reclamantul a renunțat la judecată în contradictoriu cu pârâta Primăria Târgoviște, a respins cererile de intervenție accesorie formulată de intervenientul precum și cea de intervenție formulată în interes propriu de, ca lipsită de interes.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că potrivit art. 246.pr.civ, reclamantul poate renunța la judecată în orice moment procesual și în orice proces civil, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă, având ca efect de ordin procedural stingerea procesului civil față de toate părțile din proces.
Renunțarea reclamantului la judecată este numai un act unilateral, în principiu necondiționat de voința altui participant procesual, ci și un important act de dispoziție.
De asemenea, prima instanță a mai reținut din actele dosarului că, deși nu s-a intrat în cercetarea fondului, cauza fiind suspendată în temeiul art. 244 alin. 1.pr.civ, și repusă pe rol la data de 23.01.2008, pârâta Primăria Mun. Târgoviște a fost de acord cu cererea reclamantului de renunțare la judecată, acord pe care și l-a exprimat în ședința publică de judecată din 07 aprilie 2008, arătând că aceasta și-a îndeplinit obligația de a-i elibera reclamantului autorizația de demolare, achiesând astfel la pretențiile reclamantului din acțiune.
În ceea ce privește cererea de intervenție accesorie formulată de în apărarea pârâtei Primăria Mun. Târgoviște, achiesarea acesteia la renunțarea la judecată formulată de reclamanta, atrage după sine și caducitatea cererii de intervenție accesorie, întrucât aceasta are caracter accesoriu față de interesul celei în sprijinul căreia a fost făcută.
Cu privire la cererea de intervenție formulată în interes propriu de intervenientul, instanța de fond a reținut că acesta nu invocă o pretenție distinctă. Mai mult a reținut că motivele invocate de intervenient, ca intervenient principal, privește nelegalitatea autorizației de demolare eliberată de pârâtă reclamantului, nefiind de natură a-l vătăma într-un drept al său sau într-un interes legitim, pentru a putea invoca prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Împotriva sentinței nr. 541 din 7 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, a formulat recurs intervenientul, care a criticat sentința nr. 541/2008 pronunțată de instanța de fond ca fiind nelegală și netemeinică prin aceea că în mod greșit s-a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului și a respins cererile de intervenție accesorie și în interes propriu formulate de acesta.
În motivarea cererii de recurs intervenientul a învederat că este coproprietar împreună cu reclamantul intimat al imobilului situat în Târgoviște,-, județ potrivit contractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 22 iulie 1999 - legalizat ulterior la Biroul Notarului Public Dobanda Târgoviște și confirmat irevocabil prin sentința civilă nr. 1280/29.03.2007 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr-.
Mai susține recurentul, că urmare cererii sale prin care a solicitat la data de 23.01.2008 repunerea cauzei pe rol, la termenul de judecată din 17 martie 2008 formulat cererea de intervenție în interes propriu, solicitând respingerea cererii reclamantului ca nelegală.
În continuare a mai arătat recurentul că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că cererea sa de intervenție în interes propriu a fost formulată înainte de renunțarea la judecată a reclamantului, cerere cu care nu a fost de acord, apreciind că acțiunea trebuia să fie respinsă ca nelegală.
În concluzie, a solicitat admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței pronunțată de prima instanță, pe fond respingerea acțiunii reclamantului intimat.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a actelor normative ce au incidență în cauză, precum și sub toate aspectele conform art. 3041Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 246 alin.4 pr. civ. când părțile au intrat în dezbaterea fondului, renunțarea nu se poate face decât cu învoirea celeilalte părți.
În cauza de față se constată pe de o parte că nu s-a intrat în cercetarea fondului, iar pe de altă parte, că cererea de renunțare la judecată s-a formulat de reclamant la data de 13.03.2008, moment la care pârâtă în cauză era Primăria Municipiului Târgoviște iar recurentul avea doar calitate de intervenient accesoriu. Cum pârâta Primăria Municipiului Târgoviște a fost de acord cu cererea reclamantului de renunțare la judecată, intervenția accesorie urmează soarta părții pentru care a intervenit.
Ulterior depunerii cererii de renunțare(13.03.2008), în cadrul ședinței de judecată din 17.03.2008 recurentul formulează o cerere de intervenție în nume propriu și consideră că, pentru a putea renunța la judecată, reclamantul are nevoie și de acordul său.
Or, această susținere nu poate fi reținută în primul rând pentru că la momentul formulării cererii de renunțare nu avea calitatea de intervenient în nume propriu, ci intervenient accesoriu față de Primăria Municipiului Târgoviște.
Pe de altă parte, din dispozițiile art. 49 alin.2 pr. civ. rezultă că intervenientul principal invocă un drept propriu asupra bunului ce formează obiectul cererii de chemare în judecată, el tinzând să câștige pentru sine bunul litigios. În cauza de față obiectul acțiunii nu-l constituie un bun ci o obligație de a face în materia contenciosului administrativ, astfel că și cea de a doua cerere de intervenție formulată de reclamant tinde a avea un caracter accesoriu și nu principal.
Pentru aceste considerente și în temeiul art. 3041și 312.pr. civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de intervenientul, domiciliat în Târgoviște,-, Județul D, împotriva deciziei (sentinței) nr. 541 din 7.04.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în Târgoviște, str. - -,. 2.. 2,. 5, Județul D și intimata pârâtă PRIMĂRIA, cu sediul în Târgoviște,--4, Județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 4 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
- - - - - - -
GREFIER,
red. DF/CMF
2.ex/01.07.2008
f- - Tribunalul Dâmbovița
jud. - / -
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Chirica ElenaJudecători:Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
