Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 827/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 827/
Ședința publică de la 02 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lorența Butnaru
JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.768/CA din 3.09.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr-, având ca obiect "comunicare informații de interes public" (Legea Nr.544/2001).
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în ședința publică din data de 24 noiembrie 2009, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 2 2009.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.768/CA/2009 a Tribunalului Brașova fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul, in contradictoriu cu pârâtulInspectoratul de Poliție al Județului, ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul Brașova reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.99/CA/02.02.2009 a Tribunalului Brașovs -a dispus obligarea pârâtuluiIPJsă declasifice toate informațiile cuprinse in dosarul personal al tatălui reclamantului, col. (), și să pună acest dosar la dispoziția reclamantului in vederea studierii.
După rămânerea definitivă a acestei hotărâri, la data de 17.07.2009, reclamantul a avut acces la dosarul tatălui său și a primit o copie a acestui dosar.
Deoarece numele persoanelor care au întocmit actele din respectivul dosar au fost șterse, reclamantul a formulat prezenta acțiune, precizată, solicitând ca instanța să constate dacă se impune anonimizarea numelor persoanelor care au semnat actele din dosar, să se dispună asupra taxei de copiere și să fie obligat pârâtul la plata de daune morale.
La soluționarea acțiunii prima instanță a avut în vedere dispozițiile art. 1 din Legea nr.544/2001, care garantează accesul liber și neîngrădit al persoanei la informațiile de interes public. Art.11 ind.1 din această lege, arată însă că"se exceptează de la accesul liber al cetățenilor d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii".
De asemenea, art.6 din Legea nr.677/2001 prevede că " La încheierea operațiunilor de prelucrare, dacă persoana vizată nu și-a dat în mod expres și neechivoc consimțământul pentru o altă destinație sau pentru o prelucrare ulterioară, datele cu caracter personal vor fi:
a) distruse;
b) transferate unui alt operator, cu condiția ca operatorul inițial să garanteze faptul că prelucrările ulterioare au scopuri similare celor în care s-a făcut prelucrarea inițială;
c) transformate în date anonime și stocate exclusiv în scopuri statistice, de cercetare istorică sau științifică."
Din toate aceste dispoziții legale rezultă că datele cu caracter personal, inclusiv numele și prenumele, nu pot fi difuzate decât cu acordul persoanelor vizate.
Prin urmare, în lipsa unui asemenea acord, în mod corect pârâtul IPJ Bap rocedat la anonimizarea datelor personale cuprinse în documentele eliberate reclamantului, documente ce formează dosarul personal al tatălui său, defunctului.
Față de toate aceste considerente și în raport de conținutul procesului verbal nr.7038 din data de 17.07.2009, din care rezultă că s-a predat reclamantului copia dosarului de cadre nr.136, prima instanța a reținut că pârâtul IPJ Cae xecutat dispozițiile din sentința civilă nr.99/CA/02.02.2009 a Tribunalului Brașov, iar cererea reclamantului este nefondată.
Cererile cu privire la stabilirea taxei de copiere și de acordare de daune morale sunt de asemenea, nefondate.
În ceea ce privește copierea, prima instanță a reținut dispozițiile art.9 din Legea nr.554/2001 în care se arată că "costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condițiile legii". Prin urmare, reclamantul este cel obligat să suporte copierea documentelor, pentru suma achitată a primit chitanță, iar faptul că i s-a perceput o taxă diferită decât cea de la un centru de copiere nu are relevanță, câtă vreme a fost acceptat de solicitant în momentul copierii și primirii documentelor.
Relativ la daunele morale, instanța de fond le-a apreciat nejustificate, câtă vreme reclamantul a primit documentele solicitate, în urma sentinței descrise mai sus, astfel că nu rezultă în ce constă prejudiciul moral suferit de reclamant.
Împotriva hotărârii de mai sus a formulat recurs reclamantul, iar prin motivele de recurs soluția atacată este criticată pe considerentul că prima instanță a ignorat prevederile art.14 din Legea 554/2001 și a interpretat în mod greșit celelalte dispoziții ale legii care în nici un caz, nu permit absolutizarea anonimizării tuturor datelor cu caracter personal, așa cum în mod abuziv a făcut IPJ
Astfel, art.12 din lege, la lit.d), exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale, dar "potrivit legii", deci fără a arăta care sunt acele date personale făcându-se trimitere la Legea nr.677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.
Ori, numele acelor subofițeri de miliție, ofițeri de miliție, procurori, care au întocmit și semnat acte cu ocazia exercitării unei funcții publice nu pot fi anonimizate, ele neaducând atingere prevederilor constituționale prezentate mai sus și fiind în concordanță cu prevederile art.14 din Legea nr.544/2001 și cu sentința nr.99/Ca în dosarul nr-.
Cu privire la cel de-al doilea petit, prin motivele de recurs se arată că eliberarea unei copii a documentului public poate fi facturată la nivelul unui preț rezonabil care nu ar trebui să depășească valoarea reală a cheltuielilor de operare suportate de autoritatea publică, conform recomandării (2002)2 comitetului de miniștri către statele membre privind accesul la documentele publice, recomandare însușită și de statul român.
Cât privește solicitarea de daune morale se arată că instanța de fond nu a apreciat în mod corect acest capăt de cerere. Singurul mod în care reclamantul nu ar fi suferit traume morale ar fi fost situația în care IPJ C ar fi răspuns la solicitarea reclamantului cu promptitudine și cu respectarea legilor în vigoare, fără să fiu nevoit să apelez la proceduri juridice în instanță.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința civilă atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor art 304/1 cod procedură civilă, Curtea constată că recursul formulat este fondat în parte pentru următoarele considerente:
Prelucrarea datelor cu caracter personal trebuie realizată cu respectarea principiilor expres prevăzute de Legea nr.677/2001 printre care și principiul consimțământului persoanei vizate. Potrivit acestui principiu, orice prelucrare de date cu caracter personal, cu excepția prelucrărilor care vizează date din categoriile strict menționate în lege, poate fi efectuată numai dacă persoana vizată și-a dat consimțământul în mod expres și neechivoc pentru acea prelucrare.
În aplicarea acestui principiu instituțiile implicate au obligația dea proceda la anonimizarea tuturor datelor personale cuprinse în documentele eliberate solicitanților. De la această regulă există și excepția invocată de către reclamant prevăzută de art.14 din Legea nr.544/2001 potrivit căreia autoritățile publice și publicul au acces la datele personale care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice.
Acest lucru înseamnă că pentru aplicarea excepției se impune premisa indicării unei persoane cu o funcție publică precum și a împrejurărilor care se pot constitui în obstacole legale ce pot afecta capacitatea de exercitare a acestei funcții.
Prelucrarea datelor cu caracter personal se poate face în scopuri bine determinate, explicite și legitime, adecvate, pertinente și neexcesive iar păstrarea echilibrului între acest scop și interesul menirii caracterului confidențial al datelor personale constituie obiectivul principal al instituțiilor implicate în aplicarea legii.
În speță reclamantul nu a făcut dovada nici unei împrejurări care să justifice afectarea acestui echilibru, astfel încât în mod corect instanța de fond a respins petitul privind obligarea intimatului la eliberarea informațiilor solicitate fără anonimizarea persoanelor incluse în documentele comunicate reclamantului.
În ceea ce privește cel de-al doilea petit curtea reține că, de asemenea, în mod corect prima instanță a reținut că aplicabilitatea prevederilor art.9 din Legea nr.554/2001 potrivit cărora reclamantul este obligat să suporte copierea documentelor iar suma achitată de către aceasta este modică, neexistând o disproporție vădită între această sumă și cea practicată de alte centre de copiere de natură a afecta liberul acces al reclamantului la informațiile și documentele solicitate.
Referitor la capătul de cerere privind plata daunelor morale curtea reține că soluția primei instanțe nu a avut în vedere suferințele reclamantului determinate de faptul că IPJ C nu a răspuns cu promptitudine și cu respectarea Legilor în vigoare la solicitarea acestuia.
Astfel, potrivit art.7 din lege autoritățile au obligația să răspundă la cereri în termen de 30 de zile iar refuzul de a comunica informațiile trebuie comunicat în 5 zile de la primirea petițiilor.
În speță, intimatul nu a declanșat procedura de declasificare a informațiilor solicitate de către reclamant prin cererea nr.2840/62/21.04.2008 decât după ce a fost obligat prin sentința civilă nr.99/CA/2009 a Tribunalului Brașov. Totodată, reclamantul a întâmpinat dificultăți la punerea în executare a hotărârii judecătorești de natură a afecta încrederea acestuia în instituțiile statului, iar pentru repararea prejudiciilor morale suferite curtea apreciază că i se cuvine plata sumei de 3000 lei cu titlu de daune morale.
Față de aceste considerente în baza art.312 Cod procedură civilă recursul reclamantului va fi admis în parte conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul formulat de reclamantul, cu domiciliul în municipiul,-, cod poștal -, împotriva sentinței civile nr 768/CA/03.09.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ, pe care o modifică în parte, în sensul că,
Admite în parte cererea formulată de reclamantul privind obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție al Județului C la plata daunelor morale și, în consecință,
Obligă pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului C la plata către reclamantul a sumei de 3.000 lei cu titlu de daune morale.
Respinge restul daunelor morale solicitate.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile atacate.
Irevocabilă.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.12.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, - |
Red: LB/12.02.2010
Dact: MD/22.02.2010 - 5ex.
Jud.fond:
02 2009
Dosar nr-
Din ____ februarie 2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Către
TRIBUNALUL BRAȘOV
- Secția comercială și de contencios administrativ -
Vă înaintăm alăturat copia deciziei nr.837/din2.12.2010pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul ce poartă numărul de mai sus, prin care s-a admis recursul formulat împotriva sentinței civile nr.768/CAdin3.09.2009pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, pentru a fi avută în vedere la evidența practicii de casare.
Președinte, Grefier,
-
Președinte:Lorența ButnaruJudecători:Lorența Butnaru, Clara Elena Ciapă, Maria
