Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 898/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.898
Ședința publică din data de 9 iunie 2009
PREȘEDINTE: Nițu Teodor
JUDECĂTORI: Nițu Teodor, Stan Aida Liliana Chirica
-
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de reclamanta, domiciliată în,-, jud. P și pârâta Primăria orașului, prin primar, cu sediul în,-, jud. P, împotriva sentinței nr. 75 din data de 24 februarie 2009 pronunțate de Tribunalul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenta-reclamantă, personal și recurenta-pârâtă Primăria Orașului, prin consilier juridic, potrivit delegației depuse la fila 24.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurenta-reclamantă, personal și recurenta-pârâtă Primăria Orașului, având pe rând cuvântul solicită acordarea cuvântului în dezbateri, întrucât nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea ia act de declarația părților prezente, verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurenta-reclamantă, personal, precizează că față de excepția tardivității recursului invocată, lasă la aprecierea instanței soluția ce o va pronunța.
Pe fondul cauzei solicită admiterea recursului declarat, astfel cum a fost motivat și cum a fost expus pe larg prin concluziile scrise. Depune concluzii scrise
Recurenta-pârâtă Primăria Orașului, prin consilier juridic, având cuvântul solicită respingerea excepției ca neîntemeiată conform art.104 Cod procedură civilă.
Solicită respingerea recursului reclamantei, întrucât nu există legătură de cauzalitate.
Admiterea recursului pârâtei și pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca neîntemeiată, conform motivelor de recurs.
Recurenta-reclamantă, personal, solicită respingerea recursului formulat de Primăria Orașului, conform întâmpinării.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele,
Prin sentința nr.75 pronunțată la data de 24 februarie 2009, Tribunalul Prahovaa admis acțiunea având ca obiect - Lg. 544/2001, formulată de reclamanta, în contradictoriu cu parata Primaria Orașului, a obligat pârâta să răspundă punctual la cele patru întrebări, respectiv întrebările nr.2, 3 și 4 din cererea înregistrata sub nr. 20065/10.10.2008 si întrebarea nr.2 din cererea înregistrata sub nr. 20067/30.10.2008, în termen de 10 zile de la rămânerea definitiva si irevocabila a hotărârii judecătorești, a respins ca neîntemeiata cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata sumei de 2.000 lei daune morale și ca inadmisibilă cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata sumei de 150 lei daune cominatorii.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la data de 10.10.2008 reclamanta a înregistrat o cerere sub nr. 20065, la Primaria orașului, prin care a solicitat să i se răspundă la următoarele întrebări: 1) de ce a fost vizat planul de situația întocmit de către SC SRL la comanda cu nr. 304 /14.10.1993 de către G, cu privire la terenul în suprafata de 1385. și s-a anexat alăturat în copie xerox la acest plan; 2) cui aparțin semnăturile din dreptul Consiliul Local, respectiv primar si secretar; 3) de ce a fost vizat planul, dacă dimensiunile specificate pe laturile terenului de 1385. pe care l-a cumpărat numitul, dau o arie a suprafeței de aproximativ 1800. și dacă trebuia făcut un calcul al suprafeței de către lucrătorii instituției înainte de vizare; 4) cum este posibil să vizezi un plan al unui teren ce urmează a fi înstrăinat, dacă acest teren aparține tocmai celui care vizează si dacă avut cunoștința Consiliul Local de înstrăinarea celor două terenuri în suprafata de 1385. si 3676. la momentul vânzării, respectiv data de 18.10.1993 și cine se face vinovat din cadrul Consiliului Local de a nu verifica datele referitoare la acest teren înainte de a se pune viza de, vizat spre neschimbare, pe un plan al unui teren ce aparținea de fapt orașului, mai ales că dimensiunile laturilor acestuia nu corespundeau deloc cu realitatea, rezultând de fapt o suprafata totala de 1885. Ulterior, la data de 23.10.2008, parata a dat un raspuns la solicitarea înregistrată sub nr.20065.
La data de 30.10.2008 reclamanta a înregistrat o alta cerere sub nr. 20067, la Primaria orașului, prin care a solicitat să i se răspundă la următoarele întrebări: 1. dacă în anul 2003 când s-a efectuat inventarul bunurilor ce aparțin domeniului privat al orașului, au fost identificate în acest inventar si terenurile in suprafata de 1385. situat in orașul,- si 3676. situat in orașul, pct., -,; 2. să se comunice dacă prev. art. 38 alin. 1 lit. din Legea nr. 215/2001, obliga Consiliul Local să adopte o hotărâre in ceea ce privește închirierea unor bunuri ce aparțin domeniului privat al orașului; 3. să se elibereze o copie xerox de pe inventarul aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 71/27.11.2003. Ulterior, la data de 6.11.2008, parata a raspuns la aceasta solicitare înregistrată sub nr. 20067.
Prin adresele nr.20065 /23.10.2008 si nr. 20067/6.11.20908, parata a dat răspunsuri incomplete la solicitările reclamantei, respectiv la adresa 20065/2008 a raspuns complet doar la întrebarea nr. 1 din cele 4 întrebări, iar la adresa nr. 20067/2008 a dat un raspuns complet doar la întrebările 1 si 3.
Tribunalul a mai reținut că reclamanta are pe rolul Judecătoriei Câmpina dosarul nr-, în care orașul prin primar are calitate de reclamant, iar reclamanta din prezenta cauza si numitul au calitatea de parați intr-o acțiune de constatare a nulității actului de vânzare-cumpărare nr.7620/18.10.1993, încheiat intre numitul si autorul reclamantei din prezenta cauza G.
Față de aceste considerente, tribunalul a constatat că reclamanta, deși a solicitat informațiile dorite pârâtului, nu i-au fost comunicate în totalitate, precum și că aceste informații îi sunt necesare intr-un proces judiciar, astfel că reclamanta are calitatea de persoana vătămată prin refuzul paratului de a-i comunica datele solicitate, în sensul disp. art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, mai mult cea mai mare parte a informațiilor solicitate sunt informații de interes public, calificate conform HG nr. 890/2005.
Având în vedere faptul că în mod nejustificat pârâtul a refuzat comunicarea datelor solicitate de reclamanta, tribunalul potrivit disp. art. 18 din Legea 554/2004 a admis cererea reclamantei si a obligat pe parat să-i răspundă la cererile înregistrată sub nr. 20065/10.10.2008 și să-i comunice punctual informațiile solicitate prin întrebările 2, 3 si 4, cât si la cea înregistrată sub nr. 20067/30.10.2008 si să-i comunice punctual informațiile solicitate la întrebarea nr.2, în termen de 10 zile de la rămânerea definitiva si irevocabila a hotărârii judecătorești.
Referitor la cererea reclamantei de obligare a paratului la daune morale in cuantum de 2000 lei, tribunalul a apreciat că cererea este neîntemeiata, întrucât reclamanta nu a făcut dovada că ar fi fost prejudiciată, iar procesul civil în care ii sunt necesare aceste date se afla încă in curs de soluționare pe rolul Judecătoriei Câmpina.
Cu privire la capătul de cerere privind obligarea paratului la plata de daune cominatorii, tribunalul a apreciat că este inadmisibil, întrucât în materia contenciosului administrativ, Legea nr. 554/2004 conține dispoziții exprese privind plata de penalități, respectiv art. 18 alin. 5 sau amenda, respectiv art. 24 alin. 2.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanta și pârâta Primăria orașului.
Prin recursul formulat reclamanta a solicitat modificarea în parte a hotărârii atacate, obligarea pârâtei la plata sumei de 2000 lei cu titlu de daune morale și la plata cheltuielilor de judecată.
În cuprinsul motivelor de recurs se arată că prin sentința recurată instanța de fond a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata daunelor morale, reținând în mod greșit că nu ar fi dovedit existența prejudiciului moral ca efect al răspunsului necorespunzător din partea pârâtei, deși ar fi avut această obligație în temeiul art.1169 Cod civil.
Se susține că motivarea instanței prin care s-a respins acest capăt de cerere reprezintă o greșită aplicare a legii, întrucât în art.22 alin.2 din Legea nr.544/2001 se prevede în mod expres posibilitatea instanței de a acorda daune morale în cazul în care refuzul pârâtei de a comunica informațiile de interes public a fost nejustificat. Încălcarea în sine produce prin ea însăși prejudicii de natură morală, solicitantul de informații de interes public fiind desconsiderat de către autoritățile publice, fiind pus într-o situație frustrantă, de inferioritate, deoarece în mod nejustificat este împiedicat să-și exercite un drept garantat de lege și de Constituția României. Menționează că solicitantul de daune morale este obligat să dovedească atingerile aduse onoarei sau reputației, iar pentru acordarea acestora nu i se mai cer alte probe suplimentare.
Precizează că un astfel de sistem de prezumții este folosit și de către CEDO, care în situația în care se constată că prevederile Convenției au fost încălcate, acordă daune morale fără a cere vreo dovadă în acest sens (Cazul împotriva României, Cauza Hodoș împotriva României, ).
Recurenta susține că a descris prejudiciul moral suferit, a oferit instanței elemente care să fie luate în considerare drept criterii în stabilirea cuantumului daunelor morale, respectiv activitatea din dosarul nr- ce a fost lezată ca urmare a refuzului de a-i fi comunicate informațiile solicitate.
Pârâta Primăria orașului a formulat recurs la data de 23 aprilie 2009, criticând-o pentru nelegalitate, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct.9 Cod pr.civilă, cu mult peste termenul prevăzut de art.301 Cod procedură civilă.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă precum și sub toate aspectele, potrivit art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține că recursul formulat de reclamanta este nefondat și recursul declarat de pârâta Primăria Orașului este tardiv formulat, potrivit considerentelor ce urmează:
Potrivit art. 304 Cod pr.civilă termenul de declarare a recursului este de 15 zile, de la data comunicării sentinței recurate.
În speță sentința nr. 75 pronunțată în data de 24 februarie 2009 fost comunicată la data de 1 aprilie 2009 potrivit dovezii existente la fila 60 dosar fond, iar recursul fost depus la data de 23 aprilie 2009, peste termenul de 15 zile prevăzut de dispozițiile legale.
Neexercitarea recursului în termenul prevăzut de lege, atrage decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.
În consecință Curtea urmează să admită excepția tardivității invocată de reclamanta și să respingă ca tardiv recursul formulat de pârâta Primăria orașului, caz în care nu mai este necesar a fi analizate motivele de recurs formulate de recurenta-pârâtă.
În ce privește recursul formulat de reclamanta, se reține că, într-adevăr, art. 22 din Legea nr. 544/2001 prevede posibilitatea instanței de a acorda daune morale și nu o obligație, urmând ca în funcție de înscrisurile și probele administrate, judecătorii să aprecieze asupra acestei cereri.
Pentru acordarea daunelor morale este nevoie de existența unor elemente probatorii adecvate, de natură să permită instanței găsirea unor criterii de stabilire și evaluare a întinderii acestora.
Desigur, nu se pot administra probe materiale pentru dovedirea daunelor morale, deși acest lucru nu este exclus, dar se pot și trebuie administrate probe pentru dovedirea producerii prejudiciului, a impactului concret asupra persoanei vătămate, pentru determinarea, de la caz la caz, a existenței și a cuantumului acestora.
Ori, în cazul în speță, nu s-a dovedit producerea unui prejudiciu real; într-adevăr, pe rolul instanței se află în curs de soluționare o cauză pentru care s-au formulat respectivele cereri, însă, aceasta este în curs de soluționare, iar interesele părții nu au fost prejudiciate în nici un mod, partea nu a dovedit producerea unui astfel de prejudiciu, ci doar a formulat o afirmație în acest sens, care nu a fost argumentată sub aspect probator.
În considerarea celor expuse anterior, se apreciază că sunt neîntemeiate criticile formulate de către recurentă, context în care, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta, domiciliată în,-, jud. P, împotriva sentinței nr. 75 din data de 24 februarie 2009 pronunțate de Tribunalul Prahova.
Admite excepția tardivității invocată de reclamanta și respinge ca tardiv recursul formulat de pârâta Primăria orașului, prin primar, cu sediul în,-, jud. P, împotriva sentinței nr. 75 din data de 24 februarie 2009 pronunțate de Tribunalul Prahova
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iunie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Nițu Teodor, Stan Aida Liliana Chirica
- - - - - -
Grefier
Red. / - 2ex./ 25.06.2009
Ds. Fond - Tribunal
Judecător Fond -
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3120
Președinte:Nițu TeodorJudecători:Nițu Teodor, Stan Aida Liliana Chirica
