Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 15/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ Nr.15/CA
CAMERA DE CONSILIU
Ședința din 31 martie 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Nicolae Stanciu
JUDECĂTOR 2: Revi Moga
Grefier ---
Pe rol, judecarea acțiunii promovată în contencios administrativ și fiscal de reclamantul - cu domiciliul în M, nr.1, -.1,.C,.33, jud.C, în contradictoriu cu pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE - cu sediul în C,--57, jud.C, având ca obiect conflict de competență.
La apelul nominal, se prezintă reclamantul, personal, lipsind pârâta.
Procedura este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm.Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile referitoare la îndeplinirea procedurii de citare.
Instanța rămâne în pronunțare asupra conflictului negativ de competență.
CURTEA
Asupra conflictului negativ de competență:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia sub nr- reclamantul a chemat în judecată pârâta casa de Asigurări de Sănătate Județeană C, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea somației de plată vizând creanța fiscală în cuantum de 1.404 lei, conform titlului executoriu nr. 167/12.06.2007.
Ulterior, reclamantul, prin precizările depuse la dosar, a învederat instanței, că în temeiul dispozițiilor art. 399 alin. 3 Cod procedură civilă, solicită admiterea contestației la executare în sensul anulării somației de plată pentru suma de 1.404 lei, a titlului executor și a deciziei de impunere nr. 167/15.05.2007, emise de pârâtă (fila 32).
Reclamantul motivează că suma reținută de pârâtă nu este reală, apreciind că penalitățile calculate prin actele de executare contestate nu pot depăși suma achitată cu titlu de contribuție.
Prin sentința civilă nr. 208/C/15.10.2007 instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței materiale, reținând incidența dispozițiilor art. 187 raportat la art. 41 din Codul d e procedură fiscală, și a dispus declinarea cauzei la Tribunalul Constanța - Secția contencios administrativ fiscal, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 lit. d Cod procedură civilă.
Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței de contencios administrativ fiscal la data de 29.11.2007.
La prima zi de înfățișare, față de obiectul cererii dedus judecății, instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței materiale.
Prin sentința civilă nr.1/8.01.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, s-a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe-secția contencios administrativ și fiscal, invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia.
S-a reținut că potrivit art. 172 alin. 3 Cod procedură fiscală, contestația la executare silită poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Conform textului de lege menționat, pentru pornirea executării silite a creanțelor fiscale este necesar să fie îndeplinite următoarele condiții: creanța să fie certă, lichidă și exigibilă, iar dreptul de a executa să fie constatat printr-un titlu executoriu.
Prin urmare, în materie fiscală, contestația la executare (cale de atac specifică fazei de executare) este reglementată de art. 172-175 Cod procedură fiscală și se completează cu dispozițiile art. 399-404 Cod procedură civilă, care reprezintă dreptul comun în materie.
Cum în cauză somația de plată și titlul executoriu sunt acte juridice de executare, contestarea lor atrage, potrivit art. 172 alin. 4 Cod procedură fiscală, competența judecătoriei ca instanță de executare.
, conform normelor procedurale, cu acest conflict negativ de competență, Curtea reține următoarele:
Obiectul cererii de chemare în judecată a fost precizat de către reclamant la instanța de fond - Judecătoria Medgidia, solicitând anularea somației de plată pentru suma de 1404 lei, a titlului executoriu și a deciziei de impunere nr.167/15.05.2007.
Ca temei juridic au fost invocate disp.art.399 al.3 Cod procedură civilă.
Potrivit art.169 al.1 Cod procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare, orice persoană interesată poate face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor legale de către organele de executare fiscale, precum și împotriva refuzului acestora de a îndeplini un act de executare în condițiile legii.
In alin.3 al aceluiași articol se prevede: "contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care aceasta nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă, pentru contestarea lui, nu există o altă procedură prevăzută de lege".
Din coroborarea acestor dispoziții legale cu prevederea de la art.173 al.2 Cod procedură civilă rezultă că judecătoria în circumscripția căreia se face executarea îi revine competența să judece în cazul contestației împotriva executării propriu-zise sau al contestației la titlu atunci când o astfel de contestație vizează un titlu executoriu fiscal ce emană de la un organ de jurisdicție, evident în cazul în care legea nu prevede o altă cale de atac împotriva acestuia.
In cauza de față, reclamantul solicită anularea unei somații de plată.
Din analiza dispozițiilor art.169 Cod procedură fiscală, republicat, rezultă că, dacă pentru contestarea titlului de creanță fiscală nu s-a reglementat accesul la o instanță judecătorească, pe calea contestației la titlul executoriu fiscal, adresată instanței de executare, pot fi cerute nu numai lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului, ci se pot invoca și apărări de fond cu privire la însăși valabilitatea creanței fiscale.
Ca urmare, posibilitatea contestării titlului executoriu fiscal pe calea contestației la executare subzistă numai măsura în care actul ce constituie titlul de creanță fiscală nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ-fiscal.
Dacă în procedura de individualizare a taxelor, impozitelor, contribuțiilor, datoriilor vamale și accesoriilor la acestea este reglementată calea administrativ-jurisdicțională de atac, respectiv aceea a contestației împotriva titlurilor de creanță fiscală sau a altor acte administrative fiscale, în cadrul procedurii executării silite a creanțelor fiscale este reglementată, ca singură cale judiciară de atac, contestația la executare propriu-zisă prin care se contestă titlul de executare.
Față de cele expuse rezultă că, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, instanța legal competentă să soluționeze pricina este Judecătoria Medgidia.
Pe cale de consecință,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
In baza art.22 Cod procedură civilă, stabilește competența de soluționare a cauzei privind acțiunea promovată în contencios administrativ și fiscal de reclamantul - cu domiciliul în M, nr.1, -.1,.C,.33, jud.C, în contradictoriu cu pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE - cu sediul în C,--57, jud.C, în favoarea Judecătoriei Medgidia.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 31 martie 2008.
Președinte, - - | Pt.jud.- -, semnează,cf.art. 261 pr.civ. Președinte instanță, - - |
Grefier, --- |
red.jud.-
tehnored.-gref.
4ex./22.04.2008
Președinte:Nicolae StanciuJudecători:Nicolae Stanciu, Revi Moga
