Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 32/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMANIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 32

CAMERA DE CONSILIU din 8 octombrie 2008

PREȘEDINTE: Pătru Răzvan

GREFIER: - -

S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanta A în contradictoriu cu pârâta Municipiul A prezentat de Primar, având ca obiect conflict de competență.

La apelul nominal, se constată lipsa părților.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 1 octombrie care face parte integrantă din prezenta sentință.

CURTEA

Examinând acțiune de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Arad sub nr-, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1312 din 27 februarie 2008, reclamanta a chemat în judecată pârâtul Municipiul A prin Primar, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să constate dreptul de folosință al reclamantei asupra terenului înscris în nr. 23299 A și notarea acestuia în, în temeiul art. 21 din Legea nr. 7/1996, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a achiziționat imobilul constând în bloc de locuințe și teren în suprafață de 321 mp. De la data edificării construcției, terenul aferent blocului de locuințe a fost folosit de către proprietarul construcției, cu acordul tacit al proprietarului terenului, care niciodată nu a deranjat în nici un fel această locuință. De altfel, folosința este firească, având în vedere că accesul în bloc nu se poate face decât de pe terenul în litigiu. Blocul este efectiv înconjurat, din toate părțile, de acest teren în litigiu, astfel încât folosința terenului de către locuitorii celor 11 apartamente ale blocului este firească și, mai mult, obligatorie, pentru o exercitare nestingherită a dreptului lor de a locui în apartamente. Mai mult, societatea proprietară a blocului dorește efectuarea unor lucrări de amenajare și extindere a construcției. Pentru eliberarea certificatului de urbanism și a autorizației de construcție pentru astfel de lucrări, înscrierea acestui drept de folosință în este obligatorie.

Pârâtul a solicitat, prin întâmpinare, respingerea acțiunii, arătând în motivare că, reclamanta este proprietara imobilului evidențiat în nr. 53895 A, teren în suprafață de 321 mp. situat în A, str. -, - dobândit prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat la 13.11.2003, de la vânzătoarea Compania terenul asupra căruia reclamanta a solicitat constatarea dreptului de folosință este unui viran, evidențiat în nr. 23299 A, al cărui proprietar este Statul Român, teren situat în vecinătatea imobilului a cărui proprietar este. Pârâtul cac onsiderat că reclamanta nu poate dobândi un drept de folosință cu privire la un teren pe care nu este edificată o construcție, proprietatea sa și care este distinct de cel pe care se află edificat blocul de locuințe asupra căruia are un drept de proprietate.

În ședința publică din 13.02.2008, instanța a invocat din oficiu excepția de necompetență materială a Judecătoriei Arad, iar în deliberare asupra acestei excepții s-a reținut următoarele:

Conform certificatului de înregistrare seria B nr. - eliberat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad și a memoriului justificativ privind folosirea terenului, reclamanta este societate comercială având ca obiect principal cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare, iar ca obiect secundar închirierea și subînchirierea de bunuri imobiliare proprii sau închiriate.

Reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în nr. 53895 A compus din bloc de locuințe cu teren în suprafață de 321 mp. încheind contractul de vânzare - cumpărare autentificat prin încheierea nr. 2237/2003 a notarului public. Potrivit memoriului justificativ privind folosirea terenului, terenul de 321 mp. reprezintă doar terenul de sub construcție, astfel că în vederea asigurării folosinței imobilului cumpărat a dorit recunoașterea unui drept de folosință asupra terenului de lângă bloc, înscris în nr.23299 A, nr. top 7439/6684/4.8.2.1./1 și nr. top 7439/6684/4.1.8.2.1./3 în suprafață totală de 957 mp. aflat în proprietatea Statului Român.

Reclamanta a obținut certificatul de urbanism nr. 2847/10.10.2007 eliberat de Primăria Municipiului A cu privire la amenajarea unor parcări pe proprietatea beneficiarului înscris în nr. 53895 A și mansardarea clădirii existente.

Art. 4 din Codul comercial instituie prezumție de comercialitate în favoarea celorlalte contracte și obligațiuni ale unui comerciant, altele decât cele prevăzute de art. 3 din același cod, dacă nu sunt de natură civilă sau contrariul nu ar rezulta din actul juridic comerciantului. Acestea sunt fapte de comerț subiective, ca urmare a împrejurării că decurg din activitatea desfășurată de comerciant.

Astfel, având în vedere că dreptul de folosință a cărui constatare o solicită reclamanta, deși privește un imobil, are drept scop dobândirea unui drept în patrimoniul societății comerciale, afectat desfășurării activității comerciale a reclamantei, acțiune, văzând că acțiunea de față are un caracter neevaluabil în bani, instanța în temeiul art. 158 raportat la art. 159 punctul 2 din Codul d e procedură civilă, a admis excepție de necompetență teritorială a Judecătoriei Arad, iar în baza art.- 2 punctul 1 litera a teza a -II-a din același cod, a declinat competența materială de soluționare a pricinii în favoarea Tribunalului Arad - Secția Comercială și de contencios administrativ

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Arad sub nr-, iar prin încheierea nr. 978 din 16 iunie 2008, cauza a fost scoasă de pe rolul Secției comerciale și transpusă pe solul Secției Contencios Administrativ și Litigii de Muncă al Tribunalului Arad, dosarul fiind reînregistrat la Tribunalul Arad Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal sub nr-, iar prin sentința civilă nr. 349 din 7 iulie 2008, s-a admis excepție de necompetență materială a Tribunalului Arad - Secția de contencios administrativ și s-a declinat în favoarea Judecătoriei Arad competența de soluționare a acțiunii în constatare formulată de reclamanta est A împotriva pârâtului Municipiul

S-a constatat existența conflictului negativ de competență și a fost înaintată cauza la Curtea de APEL TIMIȘOARA pentru soluționarea conflictului.

Dosarul a fost înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr-.

Analizând probatoriuladministrat în cauză cu privire la prezentul conflict de competență,Curtea constată următoarele:

Prezentul litigiu are ca obiect cererea formulată de reclamanta " " în contradictoriu cu municipiul A, privind constatarea dreptului său de folosință asupra unui teren aferent unei construcții cumpărate de reclamantă

Judecătoria Arada declinat competența de soluționare a cauzei, în baza art. 2 punctul 1, lit. a, teza a doua Cod de Procedură Civilă, reținând caracterul comercial al litigiului, pe considerentul că dreptul de folosință pretins de reclamantă, deși privește un imobil, urmează a intra în patrimoniul reclamantei, fiind afectat activității comerciale desfășurate de aceasta.

Tribunalul Arad - Secția comercială a dispus transpunerea cauzei la Secția de contencios administrativ și litigii de muncă a Tribunalului Arad, apreciind că sunt aplicabile în cauză dispozițiile art. 1 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, deoarece reclamanta critică un act administrativ, respectiv darea în folosință de către Municipiul Aat erenului în litigiu la un terț.

La rândul său, Secția de contencios administrativ și litigii de muncă a Tribunalului Arad și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Arad, constatând existența conflictului de competență și sesizând Curtea de APEL TIMIȘOARA pentru soluționarea acestuia.

Examinând chestiunea competenței de soluționare a prezentei cauze, Curtea reamintește că reclamanta " " a solicitat, în contradictoriu cu municipiul A, constatarea dreptului său de folosință asupra unui teren aferent unei construcții cumpărate de reclamantă.

Curtea apreciază, în raport cu modul de formulare a cererii reclamantei, că aceasta vizează recunoașterea unui drept de folosință asupra unui imobil, iar nu emiterea sau contestarea unui act administrativ, astfel cum a apreciat Secția comercială a Tribunalului Arad.

Curtea urmează a stabili, în acest caz, dacă litigiul are natură comercială sau civilă, pentru a identifica instanța competentă.

În acest sens, Curtea remarcă, în conformitate cu dispozițiile art. 3 punctul 1 Cod comercial, că " legea consideră ca fapte de comerț - cumpărăturile de producte sau mărfuri spre a se revinde, fie în natura, fie după ce se vor fi lucrat sau pus în lucru, ori numai spre a se închiria; asemenea și cumpărarea spre a se revinde, de obligațiuni ale Statului sau alte titluri de credit circulând în comerț".

Din această reglementare rezultă că operațiunile privind bunurile imobile nu sunt considerate fapte de comerț, fiind așadar, incidente, în privința acestora dispozițiile de drept comun.

În consecință, Curtea consideră că, indiferent de destinația imobilului asupra căruia poartă dreptul în litigiu, natura juridică civilă a prezentei acțiuni este impusă de art. 3 punctul 1 Cod comercial.

De asemenea, Curtea precizează că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 32/9 iunie 2008, admițând recursul în interesul legii, a stabilit că "dispozițiile art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a și b și art. 2821alin. 1 din Codul d e procedură civilă, se interpretează în sensul că, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și a căilor de atac,sunt evaluabile în bani litigiilecivile și comerciale având ca obiectconstatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare".

În conform cu această decizie, Curtea apreciază că prezentul litigiu este evaluabil în bani, în condițiile în care reclamanta solicită constatarea existenței dreptului de folosință asupra unui imobil, drept care are caracter patrimonial.

Conform art. 2 punctul 1, lit. a Cod de Procedură Civilă, Tribunalul judecă în primă instanță"procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei, precum și procesele și cererile în această materie al căror obiect este neevaluabil în bani".

În condițiile în care nu s-a invocat și nu s-a stabilit că obiectul litigiului are o valoare de peste 100.000 lei, Curtea reține că Judecătoriei Arad îi revine competența de soluționare a prezentei cauze.

În raport cu cele arătate anterior, Curtea - în soluționarea conflictului de competență - va stabili competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Arad.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Stabilește competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Arad.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii.

Pronunțată în ședința publică din 8.10.2008.

JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - -

Red./27.10.2008

Tehnodact / 4 ex./27.10.2008

Se comunică:

- reclamantă - Este - A, nr. 15, -orp A,. 1,.4 jud.

- pârât Municipiul A prin Primar - A,-, jud.

com. 2 ex.

.

Președinte:Pătru Răzvan
Judecători:Pătru Răzvan

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 32/2008. Curtea de Apel Timisoara