Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1054/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 20.05.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.1054
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 16.10.2008
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Victoria Catargiu
JUDECĂTOR 3: Anca Buta
GREFIER:- -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului formulat de reclamanta " " Reșița împotriva sentinței civile nr.408/28.03.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta-intimată DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C S, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal, lipsă părțile.
Procedura este legal îndeplinită. Dată fără citarea părților.
Se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței concluzii scrise din partea reclamantei - recurente.
dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul din 09.10.2008, potrivit căreia instanța a amânat pronunțarea cauzei la 16.10.2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.408/28.03.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C-S a respins acțiunea formulată de, " REȘIȚA în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C - S, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr-, reclamanta, " a solicitat instanței anularea deciziei de impunere nr. 510/28.09.2007 emisă de către pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S și a raportului de inspecție fiscală nr. 3217/28.09.2007, raport ce a stat la baza emiterii acestei decizii; de asemenea, a solicitat și suspendarea executării actului administrativ fiscal menționat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentei acțiuni.
În motivare, reclamanta a arătat că în urma inspecției fiscale desfășurate în perioada 04-12.10.2006 și 24-25.09.2007 la sediul societății, a fost încheiat raportul de inspecție fiscală din data de 28.09.2007, înregistrat la Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S sub nr.3217/2007. Acest raport a concluzionat, în mod incorect, a susținut reclamanta, că societatea nu mai are dreptul la rambursarea unor sume importante de bani reprezentând (în valoare de 41.240 lei), mai mult, chiar mai datorează bugetului de stat TVA în sumă de 6.037 lei și majorări de întârziere în cuantum de 2.203 lei.
Ulterior a fost emisă și decizia de impunere fiscală atacată, reclamanta înțelegând să formuleze contestație împotriva ambelor acte pe cale administrativă, deoarece există contradicții în chiar conținutul raportului de inspecție fiscală.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea acțiunii reclamantei, ca fiind neîntemeiată.
În motivare arată că, inspecția fiscală parțială la, " s-a efectuat în baza adresei nr.31829/25.09.2006 emisă de Administrația Finanțelor Publice Reșița, înregistrată la Activitatea de Inspecție Fiscală sub nr. 18002/25.09.2006 prin care se înaintează decontul de TVA al lunii august 2006, cu opțiunea de rambursare a soldului sumei negative de TVA, împreună cu fișa. Suma solicitată la rambursare este de 41.240 lei, iar perioada verificată este iunie - august 2006. În urma controlului efectuat de organele de inspecție fiscală s-a constatat că taxa pe valoarea adăugată deductibilă provine în principal din achiziții de bunuri și servicii. Organele de control, în baza constatărilor din Raportul de inspecție fiscală nr. 2567/20.07.2007, nu au acordat dreptul de deducere taxei pe valoarea adăugată în sumă de 47.276 lei.
Menționează că, deductibilitatea cheltuielilor cu prestările de servicii se justifică prin situații de lucrări, procese - verbale de recepție, rapoarte de lucru etc.
În ceea ce privește afirmația contestatoarei, cu privire la faptul că nu s-a acceptat deducerea taxei pe valoarea adăugată aferentă facturilor emise de, " G, deși a achitat 40% din valoarea acestora, precizează că, organele de inspecție fiscală nu au acordat deducerea taxei pe valoarea adăugată aferentă acestor facturi, deoarece nu s-a putut verifica legalitatea și realitatea operațiunilor efectuate, societatea respectivă fiind cercetată pentru evaziune fiscală.
La termenul de judecată din data de 25.01.2008 reclamanta a formulat, în scris, cerere de renunțare la petitul privind suspendarea executării deciziilor atacate. Prin aceeași precizare de acțiune, înțelege să formuleze contestație și împotriva deciziei pârâtei cu nr. 59/2007, solicitând și anularea acesteia.
Instanța a luat act de renunțarea reclamantei la judecarea capătului de cerere privind suspendarea deciziilor atacate, sens în care a dispus restituirea cauțiunii.
Din analiza materialului probator administrat în prezenta cauză, instanța a reținut următoarele:
Pin decizia de impunere nr. 510/28.09.2007 emisă în baza raportului de inspecție fiscală nr. 3217/28.09.2007, pârâta a reținut că reclamanta datorează bugetului de stat obligații fiscale suplimentare, în sumă totală de 47.277 lei, reprezentând 41.240 lei TVA respinsă la rambursare și 6.037 lei TVA suplimentară de plată, la care s-au calculat majorări de întârziere aferente în sumă de 2.203 lei.
Reclamanta a formulat contestație, în termen legal, împotriva deciziei de impunere nr.510/28.09.2007; pârâta, prin decizia nr.59/26.11.2007 a respins ca neîntemeiată contestația reclamantei.
Tribunalul a reținut că decizia nr.59/26.11.2007 este temeinică și legală, întrucât pârâta a reținut corect starea de fapt la care a aplicat dispozițiile legale incidente în materie, având în vedere următoarele:
Reclamanta a solicitat rambursarea sumei de 41.240 lei, reprezentând TVA deductibilă, compusă din suma de 14.756 lei, înscrisă în factura fiscală nr. -/17.07.2006 emisă de,ERA " V (fila 92 dosar), suma de 30.925 lei, înscrisă în facturile fiscale nr.-/02.07.2006, nr.-/03.07.2006 și nr.-/15.08.2006 emise de, " G (fila 93-95 dosar) și suma de 1.596 lei înscrisă în factura fiscală nr. -/02.08.2006 emisă de,GEMENI ACTIV" B (fila 96 dosar).
Urmare a controalelor încrucișate efectuate pentru verificarea realității și legalității achizițiilor efectuate de reclamantă s-a constatat că furnizorul,ERA " V nu mai funcționa la sediul declarat, cu 4 luni înainte de emiterea facturii fiscale nr.-/17.07.2006 (fila 22 dosar), iar cu privire la, " G s-a constatat că aceasta nu mai desfășoară activitate în județul G, fiind sesizate organele de urmărire penală, cu propunerea de cercetare a existenței infracțiunii de evaziune fiscală (fila 24 dosar).
Reglementarea TVA este cuprinsă în Titlul VI din Codul Fiscal.
Art. 126 al.1 din Cap. II Operațiuni impozabile stipulează că din punct de vedere al taxei sunt operațiuni în România, cele care îndeplinesc cumulativ patru condiții, printre care: a) operațiunile, care în sensul art. 128 - 130 constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată; c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definită la art. 127 al.1, acționând ca atare.
Din înscrisurile aflate la dosar a rezultat atât faptul că reclamanta nu a făcut dovada achitării plății facturilor emise de furnizorii,ERA " și, ", cât și faptul că acești furnizori nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 126 al.1 lit. c) din Codul fiscal și, ca atare, sumele prevăzute în facturile emise de acești doi furnizori, cu titlu de TVA, nu pot fi aprobate spre rambursare reclamantei, aceasta neavând drept de deducere a TVA pentru sumele de 14.756 lei și, respectiv, 30.925 lei.
Referitor la rambursarea TVA în cuantum de 1.596 lei, aferent facturii fiscale nr.-/02.08.2006, tribunalul a reținut că la data controlului fiscal, reclamanta nu a putut prezenta contractul de prestări servicii, menționat în factura fiscală mai sus menționată.
Abia după efectuarea expertizei contabile, ca anexă la aceasta, a fost depus contractul de prestări servicii nr. 171/15.02.2006 încheiat între reclamantă și,GEMENI ACTIV" (fila 90-91 dosar), având ca obiect prestarea de servicii, constând în prospectarea pieții în vederea găsirii unor obiective ce se pretează la dezafectare și transformare în vederea valorificării ca fier vechi.
În factura susmenționată se menționează prestări servicii conform contractului.
Dispozițiile art. 21 al.4 lit. m) din Codul fiscal și pct. 48 din nr.HG 44/2004, modificat și completat, privind normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, prevăd că pentru a deduce cheltuielile cu prestările de servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiții: serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie efectuate în baza unui contract încheiat între părți sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează prin: situații de lucrări, procese verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilități, de piață sau orice alte materiale corespunzătoare și cea de-a doua condiție: contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activității desfășurate.
Instanța a reținut că reclamanta nu a făcut dovada că serviciile prevăzute în contractul nr. 171/15.02.2006 au fost justificate și executate de către prestator, nefiind administrate înscrisuri în probațiune, constând în rapoarte de lucru, studii de piață sau de fezabilitate.
Tribunalul a mai reținut și faptul că reclamanta, în timpul inspecției fiscale nu a prezentat contractul de prestări servicii nr. 171/2006 încheiat de,GEMENI ACTIV", conform declarației dată de administratorul reclamantei (fila 29 dosar).
Din examinarea clauzelor contractuale (art. 2 nu prevede prețul contractului, lăsând stabilirea acestuia la latitudinea prestatorului) și reținând faptul că acest contract a fost depus abia în timpul soluționării prezentului litigiu, instanța apreciază acest înscris ca fiind depus pro causa.
În consecință, tribunalul a constatat că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 21 al.4 lit. m) din Legea nr.571/2003 și de pct. 48 din nr.HG44/2004 pentru ca valoarea TVA, prevăzută în factura sus - menționată, să - i fie rambursată.
Pentru aceleași considerente de fapt și de drept, mai sus enunțate, tribunalul nu și-a însușit nici concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză cu privire la dreptul reclamantei de deducere al TVA în sumă totală de 41.420 lei.
Susținerile reclamantei ca și ale expertului, cu privire la faptul că beneficiarul/cumpărătorul nu au posibilitatea și nici obligația de a verifica comportamentul fiscal al furnizorului/prestatorului urmează a fi înlăturate, având în vedere că beneficiarul/cumpărătorul, în speța de față reclamanta, avea obligația, pentru a putea deduce TVA, să dețină documentele fiscale întocmite conform legii.
În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.V/2007, decizie obligatorie.
Instanța a mai reținut și faptul că diferența de TVA de plată în sumă de 6.037 lei și a majorărilor de întârziere aferente,în sumă de 2.203 lei, au fost corect și legal recalculate, ca urmare a constatării că reclamanta nu are drept de deducere a TVA inițial în sumă de 41.240 lei.
Reținând că atât raportul de inspecție fiscală nr.3217/28.09.2007, cât și decizia de impunere nr.510/28.09.2007 și decizia nr.59/26.11.207 sunt temeinice și legale, tribunalul a respins, ca neîntemeiată, contestația formulată de către reclamanta, " în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C-
Soluția suscitată a instanței de fond a fost atacată cu recurs de către reclamantă, care solicită modificarea ei prin admiterea acțiunii, reiterând motivele pe care și-a bazat acțiunea, în sensul că a formulat cerere de anulare a deciziei de impunere nr.510/28.09.2007 emisă de pârâta C-S, deoarece raportul de inspecție fiscală din 28.09.2007, înregistrat la C-S sub nr.3217/2007 a concluzionat în mod incorect că nu mai are dreptul la rambursarea unor sume importante de bani reprezentând TVA, mai mult chiar, că mai datorează bugetului de stat TVA în sumă de 6.037 lei și majorări de întârziere în cuantum de 2.203 lei.
Instanța de fond a reținut doar punctul de vedere al pârâtei, deși probatoriul se baza pe părerea unui expert financiar-contabil, înlăturând în totalitate concluziile expertului, substituindu-se chiar acestuia. Se poate observa două motive ale instanței de a înlătura în întregime raportul de expertiză financiar - contabilă: - nu s-a prezentat decât în fața instanței de judecată contractul de prestări servicii nr.171/2006 încheiat cu "GEMENI ACTIV"; - pentru a putea deduce TVA, societatea reclamantă ar fi trebui să dețină documentele fiscale întocmite conform legii.
Se arată că atunci când au fost verificați au prezentat actele în baza cărora au înțeles să solicite TVA la rambursare, respectiv facturi și ordine de plată, extrase bancare și că nu li s-a cerut în mod expres vreun contract, iar cel prezentat în instanță a fost administrat sub formă de probatoriu doar pentru ca abia din raportul inspectorilor a aflat de faptul că nu au fost mulțumiți cu actele de proveniență, înstrăinare și plată a mărfii și serviciilor și că ar fi necesar să avem și contracte încheiate.
Analizând actele dosarului, criticile recurentei prin prisma dispozițiilor art. 304 din Codul d e procedură civilă și examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea de Apel constată următoarele:
Din probele administrate în cadrul judecării pe fond a pricinii, coroborând înscrisurile depuse la dosar cu expertiza întocmită în cauză și cu modul succesiv al producerii probei cu înscrisuri de către reclamantă, Curtea apreciază că soluția instanței de fond este temeinică și legală.
Susținerile reclamantei ca și ale expertului desprinse din cuprinsul raportului depus în speță, cu privire la faptul că beneficiarul/cumpărătorul nu au posibilitatea și nici obligația de a verifica comportamentul fiscal al furnizorului/prestatorului urmează a fi înlăturate, având în vedere că beneficiarul/cumpărătorul, în speța de față reclamanta, avea obligația, pentru a putea deduce TVA, să dețină documentele fiscale întocmite conform legii.
În mod corect s-a apreciat incidența în cauză a faptului că, în acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.V/2007, decizie cu caracter obligatoriu.
De asemenea, rezultă că diferența de TVA de plată în sumă de 6.037 lei și a majorărilor de întârziere aferente,în sumă de 2.203 lei, au fost corect și legal recalculate, ca urmare a constatării că reclamanta nu are drept de deducere a TVA inițial în sumă de 41.240 lei.
Ca urmare, că atât raportul de inspecție fiscală nr.3217/28.09.2007, cât și decizia de impunere nr.510/28.09.2007 și decizia nr.59/26.11.207 sunt temeinice și legale, raportat și la faptul că nu s-a prezentat decât în fața instanței de judecată contractul de prestări servicii nr.171/2006 încheiat cu "GEMENI ACTIV" ori, pentru a putea deduce TVA, societatea reclamantă ar fi trebui să dețină documentele fiscale întocmite conform legii.
Față de aspectele în fapt și în drept expuse, având în vedere că nici una dintre criticile aduse de recurentă nu sunt de natură a duce la modificarea sau casarea hotărârii criticate și nici nu s-au produs probe noi care să nu fi fost analizate de către prima instanță, Curtea va respinge, ca nefondat recursul declarat de reclamanta " " împotriva sentinței civile nr.408/2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.408/2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- LIBER - - - -
GREFIER,
- -
RED:/30.10.08
TEHNORED:/31.10.08
2.ex./SM/
Primă instanță:Tribunalul C-
Judecători - /
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Victoria Catargiu, Anca Buta
