Contestație act administrativ fiscal. Decizia 110/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- CA
DECIZIA nr. 110 /CA/2009-
Ședința publică din 5 martie 2009
PREȘEDINTE: Boța Marilena JUDECĂTOR 2: Filimon Marcela
JUDECĂTOR 3: Blaga Gabriela
Judecător: - -
Grefier: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ formulat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S M - S M, P-ța -, -. 3-5, Județ S în contradictoriu cu intimata reclamantă - domiciliată în S M, B- -, - Ap. 8, Județ S M, împotriva sentinței nr. 475/CA din 11.11.2008 pronunțată de tribunalul Satu Mare, având ca obiect - contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare fiind legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, cauza se află la primul termen de judecată, precum și faptul că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin sentința nr. 475/CA/11.11.2008 Tribunalul Satu Marea admis acțiunea reclamantei -, domiciliată în S M, -, -.8, împotriva pârâtei DGFP S M, cu sediul în S M, P-ța -, nr.3-5 și în consecință:
A dispus anularea actului administrativ nr.28813/9.04.2008 emis de pârâtă, fiind obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 1054,24 lei reprezentând taxa specială pentru autoturism, cu dobânzi legale.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta a achiziționat din Germania un autoturism pentru care în vederea înmatriculării a achitat taxa specială diferențiat la data de 27.08.2007 prin chitanța nr.- suma de 1.054,24 lei pentru autoturismul marca Volkswagen Golf IV cu nr.de identificare (fila 9 de la dosar).
Prin cererea înregistrată sub nr.27158/02.04.2008, reclamanta a solicitat restituirea taxei, ca fiind contrară reglementărilor comunitare, fără rezultat pozitiv (fila 10 de la dosar). La cererea sa pârâta a emis răspunsul nr.28813/09.04.2008, instanța apreciind acest răspuns ca fiind un act administrativ în sensul disp.art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004.
Instanța a reținut în consonanță cu dispozițiile art.214 ind.1 și ind.3 Cod fiscal, că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România de către persoana fizică sau juridică, care solicită înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din statele comunitare ori din alte state.
Conform art.90 paragraf 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene "nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare."
Obiectivul acestor reglementări comunitare, materializat în jurisprudența Curții Europene de Justiție, este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.
Ca atare, reglementările comunitare, interzic discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone.
În România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, ceea ce constituie o discriminare a regimului fiscal, contravenind dispozițiilor Tratatului Constitutiv al Uniunii Europene.
De la 1 ianuarie 2007, România este membră a Uniunii Europene, iar prin ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, Statul Român și-a asumat obligația respectării tratatelor Comunității.
În consonanță cu dispozițiile art.148 din Constituția României, precum și cu jurisprudența Curții Europene de Justiție, judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau a aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau constituțională.
Reținând că, dispozițiile Tratatului CEE se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare pentru achizițiile intercomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, că se încalcă principiul libertății circulației mărfurilor, respectiv se dezavantajează direct sau indirect, mașinile din celelalte state membre UE, în competiție cu produsele similare autohtone, instanța constată că suma plătită de către reclamantă nu este datorată potrivit legislației comunitare, ca atare restituirea ei se justifică.
Pentru repararea integrală a prejudiciului, pârâta a fost obligată să achite și folosul nerealizat sub forma dobânzii legale conform art.3 alin.3 din OG nr.9/2000, art.1084 și 1071 Cod civil.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen, scutit de taxă de timbru, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice S M, solicitând instanței admiterea acestuia și modificarea în totalitate a sentinței în sensul admiterii excepției de necompetență materială a Tribunalului Satu Mare iar pe fond solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.
În privința excepției invocate privind necompetența materială a Tribunalului Satu Mare în soluționarea litigiului intervenit între părți, recurenta a arătat că în cauză nu există un act administrativ fiscal de impunere emis de către instituția sa.
Chitanțele eliberate de ea nefiind acte administrativ fiscale, ci simple documente care atestă încasarea unor sume de bani de la contribuabili.
S-a precizat de către recurentă și că actul mai sus menționat este de fapt o adresă emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice S M - Administrația Finanțelor Publice S M ca și răspuns la solicitarea reclamantei de restituire a taxei mai sus menționată și nu se încadrează în categoria actelor administrativ fiscale prevăzute de articolul41 și următoarele din OG 92/2003 privind codul d procedură fiscală, precum și că neexistând un act administrativ fiscal, răspunsul primit la o simplă cerere de restituire a taxei speciale pentru autovehicule nu se încadrează la articolul 2 lit.c din Legea 554/2004 (contrar aprecierilor instanței de fond), astfel că obiectul prezentului litigiu nu se încadrează în prevederile Legii 554/2004.
Recurenta a menționat că din analiza dispozițiilor art. I - 33 din Legea nr.157/2005 și ale art.148 alin.2 din Constituția României rezultă că, legile cadru sunt obligatorii pentru statele membre în privința rezultatului, însă autoritățile naționale au competența de a alege forma și mijloacele prin care dispozițiile legilor cadru devin obligatorii pentru fiecare stat membru în parte.
De asemenea, s-a învederat instanței de către recurentă că, dispozițiile art.90 din Tratatul comunităților Europene nu sunt incidente în cauză, întrucât taxa de prima înmatriculare urmează a fi plătită de toți proprietarii unor autoturisme sau autovehicule, indiferent de proveniența acestora, la momentul primei înmatriculări în România.
S-a subliniat, în aceeași ordine de idei că, art.90 alin.1 din Tratatul Comunităților Europene, are în vedere introducerea unor limitări ale drepturilor statelor de a introduce pentru produsele comunitare, impozite mai mari decât pentru produsele interne.
Recurenta a menționat și că regimul juridic al taxei auto este reglementat prin Legea nr.571/2003 privind codul fiscal, așa încât Ministerul Economiei și Finanțelor nu are competența de a acorda restituirea taxei.
S-a precizat de către recurentă că prin OUG nr.50/2008 a fost instituită taxa de poluare pentru autovehicule, care a intrat în vigoare la data de 01.07.2008, că prin articolul 11 din OUG 50/2008 se instituie temeiul legal pentru restituirea diferenței dintre suma achitată de contribuabil în perioada 01.01.2007- 30.06.2008 cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare pentru autovehicule și că este de acord cu restituirea numai în parte a sumei achitate de petent, conform celor menționate.
Referitor la susținerea petentei că "taxa specială pentru autoturisme și autovehicule"este ilegală, recurenta menționat că potrivit jurisprudenței, articolul 90 aliniat 1 din TCE la care se face referire, este încălcat atunci când taxa aplicată produselor importate și taxa aplicată produselor naționale similare sunt calculate pe baza unor criterii diferite și că în susținerea acestui punct de vedere invocă prevederile articolului 33 din Directiva a șasea (Directiva 77/388/CE) a Consiliului Comunităților Europene privind armonizarea legislațiilor statelor membre, referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată - baza unitară de stabilire care reglementează: "Fără a aduce atingere altor dispoziții comunitare, dispozițiile prezentei directive nu împiedică nici un stat membru să mențină sau să introducă impozite pe contractele de asigurări, pe pariuri și pe jocuri de noroc, accize și taxe de timbru și în general orice impozite și taxe care nu pot fi caracterizate ca impozite pe cifra de afaceri."
Intimata deși legal citată nu s-a prezentat la dezbaterea cauzei și nu a formulat întâmpinare.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma criticilor formulate cât și sub toate aspectele, potrivit art.304 (1) Cod procedură civilă, instanța apreciază recursul ca fiind nefondat, motiv pentru care îl va respinge în baza prevederilor art.312 Cod procedură civilă.
În privința excepției de necompetență materială a Tribunalului Satu Mare invocată de recurentă instanța o apreciază ca neîntemeiată.
Adresa nr. 28813 din 9.04.2008 emisă de către Direcția Generală a Finanțelor Publice S M - Administrația Finanțelor Publice S M este un act administrativ asimilat conform articolului 2 alineat 2 din Legea 554/2004 care prevede că sunt asimilate altor acte administrative și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau un interes legitim.
Așadar, în speță fiind contestat un act administrativ, competența materială de soluționare a cauzei în primă instanță revine tribunalului în conformitate cu articolul 10 aliniat 1 din Legea 554/2004 raportat la articolul 2 alineat 1 lit. d cod procedură civilă.
Referitor la criticile recurentei legate de fondul litigiului, acestea nu sunt pertinente.
Potrivit art.90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite directe sau de altă natură, mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale - similare.
Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii, respectiv discriminarea între produsele importate și cele autohtone de natură similară.
În condițiile în care, potrivit reglementărilor naționale, art.214/1 și 214/2 din Legea nr.571/2003, taxa specială se datorează la data importului unui autoturism sau autovehicul comercial, cu ocazia primei înmatriculări a acestuia în România, iar această taxă nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, care urmează a fi reînmatriculate, este evident că prin modul de stabilire diferențiat al taxei, se constituie un regim juridic discriminatoriu între autoturismele sau autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România și cele înmatriculate în România și care urmează a fi reînmatriculate.
Ca atare, contrar susținerilor recurentei, în cauză sunt incidente prevederile art.90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene, legiuitorul național încălcând prin prevederile naționale adoptate în mod direct dreptul comunitar.
Pe de altă parte, se mai impune a se arăta că prin ratificarea tratatului privind aderarea Bulgaria și a României la Uniunea Europeană prin Legea nr.157/2005, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
recurentului legate de faptul că prin articolul 11 din OUG 50/2008 s-a instituit un temei legal pentru restituirea diferenței dintre suma achitată de contribuabil în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008 cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare pentru autovehicule, diferență cu a cărei restituire este de acord, nu vor putea fi primite.
Așa cum rezultă din înscrisul de la fila 9 din dosarul de fond reclamanta intimată a achitat taxa de înmatriculare prin chitanța nr. - din 27 august 2007, astfel că în speță nu se poate pune problema aplicării OUG 50/2008, care a intrat în vigoare ulterior, la data de 01.07.2008, deoarece s-ar încălca principiul neretroactivității legii civile.
Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins.
Instanța va lua act de faptul că în cauză nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței nr.475/CA din 11 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în totul.
Fără, cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 5 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECATOR GREFIER
- - - - - - - -
Red.dec. în concept /12.03.2009
Jud fond.
Dact./13.03.2009
Președinte:Boța MarilenaJudecători:Boța Marilena, Filimon Marcela, Blaga Gabriela