Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1100/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--18.06.2009
DECIZIA CIVILĂ NR.1100
Ședința publică din 13.10.2009
PREȘEDINTE: Maria Cornelia Dascălu
JUDECĂTOR 2: Adina Pokker
JUDECĂTOR 3: Maria
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul împotriva sentinței civile nr. 315/20.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâții intimați Municipiul T și Primarul Municipiului T, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea reclamantului recurent și consilier juridic în reprezentarea pârâților intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței pârâții intimați au depus întâmpinare în două exemplare dintre care un exemplar se comunică reprezentantei reclamantului recurent.
Reprezentanta pârâților intimați depune delegație.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii, anulării dispoziției de sancționare și obligarea pârâților la restituirea către reclamant a sumei reținute.
Reprezentanta pârâților intimați solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de Tribunalul Timiș, pentru motivele din întâmpinare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
La data de 02.12.2008, pe rolul Tribunalului Timișa fost înregistrată acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Municipiul T - prin Primar și Primarul Municipiului T, împotriva Dispoziției nr. 2435 din 04.11.2008 emisă de Primarul Municipiului T, solicitând anularea acesteia și obligarea pârâților la restituirea sumelor de bani reținute din salariu în baza deciziei.
În motivarea acțiunii sale, reclamantul a arătat că prin Dispoziția menționată, în baza Raportului Comisiei de Disciplină a fost sancționat cu diminuarea drepturilor salariale pe o perioadă de 3 luni, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare de întârziere sistematică în efectuarea lucrărilor și neglijență repetată în rezolvarea lucrărilor - fapte prevăzute și sancționate de dispozițiile art. 77 al. 2 lit. a, b și art. 77 al. 3 lit. b din Legea 188/1999 - privind Statutul funcționarilor publici republicată.
Reclamantul a mai arătat că nu se face vinovat de săvârșirea abaterilor disciplinare reținute în sarcina sa ca urmare a sesizării făcute de numita, care și-a manifestat nemulțumirea cu privire la întârzierea în soluționarea dosarului administrativ de revendicare depus în baza Legii nr. 10/2001, deoarece având de soluționat notificarea formulată de aceasta, a solicitat de nenumărate ori depunerea tuturor actelor necesare pentru clarificarea situației juridice a imobilului revendicat, mai ale că din unul din extrasele de carte funciară depuse la dosar rezulta că imobilul în cauză a fost naționalizat de la o persoană juridică și nu de la - persoană fizică, sens în care era necesar depunerea unui set de acte sau înscrisuri pentru dovedirea calității de acționar/asociat al firmei respective, aceste lămuriri impunându-se a fi făcute și erau în interesul notificatoarei pentru a i se soluționa favorabil cererea, însă aceasta a tergiversat depunerea lor, iar în ianuarie 2008 depus la dosar Sentința civilă nr. 3130/20.11.2006 fără a purta mențiunea "definitivă și irevocabilă" prin care Primarul Municipiului T era obligat la emiterea unei dispoziții corespunzătoare pentru imobilul în cauză. De asemenea reclamantul a arătat că sentința obliga doar la soluționarea cererii nu și la modalitatea de soluționare și s-a consultat cu consilierul juridic căruia îi fusese repartizat acest dosar, iar în aprilie 2008, după ce a primit Raportul Biroului de Control Intern, a predat dosarul la serviciul juridic și ca urmare notificarea respectivă a fost soluționată prin respingere.
Față de cele menționate, reclamantul a arătat că nu se face vinovat de abaterile disciplinare prev. de art. 77 al. 2 lit. a, b, reținute în sarcina sa, deoarece în textul legal se face vorbire de întârzierea sistematică și neglijență repetată în rezolvarea lucrărilor, ceea ce nu este cazul său, cazul pentru care a fost sancționat cu maximul legal, este izolat și nu se încadrează în textul legal.
Legal citați, pârâții au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 315/20.03.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Municipiul T - prin Primar și Primarul Municipiului
În motivarea soluției pronunțate instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia 2435 din 04.11.2008, reclamantul funcționar public în cadrul Primăriei Municipiului T - Serviciul Administrare Imobile din cadrul Direcției Patrimoniu a fost sancționat în temeiul art. 77 alin. 2 lit. a și b și art. 77 alin. 3 lit. b din Legea 188/1999, cu diminuarea drepturilor salariale cu 20% pe o perioadă de 3 luni, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare de întârziere sistematică în efectuarea lucrărilor și neglijență repetată în rezolvarea lucrărilor. Această decizie a fost emisă având în vedere raportul comisiei de disciplină nr. SC 2008 - 19856/23.10.2008, ca urmare a sesizărilor formulate de numita, care a sesizat tergiversarea soluționării notificării sale privind retrocedarea unui imobil naționalizat, notificare înregistrată la Primăria Municipiului T la data de 24.02.2004 sub nr. D 72004 - -.
Tribunalul a constatat că au fost respectate dispozițiile art. 78 din Legea 188/1999, la emiterea deciziei, precum și faptul că reclamantul se face vinovat de săvârșirea abaterilor disciplinare reținute în sarcina sa și prevăzute de art. 77 alin. 2 lit. a și b din Legea 188/1999. Astfel nu s-a reținut apărarea reclamantului cu privire la faptul că dosarul nu a fost soluționat datorită faptului că numita nu a depus toate înscrisurile solicitate, întrucât obligația acestuia era să soluționeze notificarea în termenul legal, indiferent de soluția care urma să fie dată, întrucât Legea 10/2001, nu obligă persoanele deținătoare ale imobilelor naționalizate să soluționeze favorabil cererile, ci să soluționeze cererile pe baza documentelor depuse de către solicitanți. În ceea ce privește sancțiunea aplicată, se constată că aceasta se încadrează în limitele legale și este proporțională cu gravitatea abaterii disciplinare.
Având în vedere cele expuse, în temeiul art. 80 din Legea 188/1999, tribunalul a respins acțiunea.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, reclamantul a declarat recurs solicitând modificarea în tot a sentinței atacate, iar pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată în sensul anulării Dispoziției nr.2435 din 04.11.2008 emisă de Primarul Municipiului T cu consecința repunerii în situația anterioară prin obligarea pârâților la restituirea sumelor de bani reținute din salariu precum și a tuturor drepturilor bănești cuvenite și neacordate începând cu data emiterii respectivei decizii de sancționare și până la zi.
În motivare se arată că prin Dispoziția nr.2435/04.11.2008, emisă de Primarul Municipiului T, în baza Raportului Comisiei de disciplină, a fost sancționat cu diminuarea drepturilor salariale cu 20% pe o perioadă de 3 luni, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare de întârziere sistematică în efectuarea lucrărilor și neglijență repetată în rezolvarea lucrărilor, fapte prevăzute și sancționate de dispozițiile art.77 alin.2 lit.a,b și art.77 alin.3 lit.b din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată.
Soluția primei instanțe prin care s-a dispus respingerea acțiunii este nelegală și neîntemeiată întrucât la data constatării abaterii nu exista o procedură scrisă implementată de Comisia de aplicare a Legii 10/2001 din cadrul Primăriei T referitoare la predarea dosarelor sub semnătură, iar reclamantul a predat dosarul imediat către juristul după ce s-a depus la dosar sentința irevocabilă, însăși această persoană recunoscând că i-a sugerat recurentului să mai poarte corespondență cu petenta dacă aceasta dorește să mai depună acte, afirmații ce se regăsesc în de audiere de la fila 60 dos. fond. Aceasta cu atât mai mult cu cât hotărârea judecătorească dispunea doar obligarea la soluționarea notificării nu și cu privire la modalitatea în care aceasta urma să se soluționeze, cu atât mai mult cu cât petenta depusese în prealabil cărți funciare cu mențiuni contradictorii.
Recurentul apreciază că nu se face vinovat de întârzierea soluționării dosarului și cu atât mai mult de întârzierea sistematică la care face referire art.77 aliun.2 lit.a și b din Legea nr.188/1999 și ca atare nu se impunea sancționarea cu maximum prevăzut de art. 77 alin.3 lit.b din același act normativ.
În drept s-au invocat dispozițiile. Art.304 pct.9, 3041și 312 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimații au solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe, arătând că dispoziția atacată este legală și temeinică, fiind emisă în baza Raportului Comisiei de disciplină nr.-19856/23.10.2008 ca urmare a sesizărilor formulate de petenta care a reclamat tergiversarea soluționării dosarului administrativ de revendicare în baza Legii 10/2001 depus la Primăria Aspectele sesizate s-au confirmat în urma analizei făcute de Comisia de disciplină, reclamantul neprocedând la predarea dosarului sub semnătură consilierului juridic cu care colaborează, deși la dosar exista o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care Primarul Municipiului Taf ost obligat la emiterea unei dispoziții corespunzătoare și mai mult, a existat și o sesizare din partea Biroului Control intern și managementul calității din luna aprilie 2008, sesizare căreia reclamantul nu i-a dat curs.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs, a probelor administrare și dispozițiilor legale incidente, inclusiv art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat, după cum urmează:
Prin Dispoziția nr.2435/04.11.2008 emisă de Primarul Municipiului T, reclamantul a fost sancționat disciplinar cu diminuarea drepturilor salariale cu 20% pe o perioadă de 3 luni pentru săvârșirea abaterilor disciplinare de întârziere sistematică în efectuarea lucrărilor și neglijență repetată în rezolvarea acestora, conform art.77 alin.2 lit.a și b și art.77 alin.3 lit.b din Legea nr.188/1999.
La baza măsurii aplicate a stat Raportul Comisiei de disciplină înregistrat sub nr.-19856/23.10.2008 prin care s-a constatat că reclamantul, în baza atribuțiilor de serviciu, avea obligația de a preda dosarul administrativ reprezentând notificarea formulată în baza Legii 10/2001 de către petenta către juristul pentru finalizarea procedurilor administrative prevăzute de Legea nr.10/2001 de către comisia astfel constituită la nivelul Primăriei
S-a reținut neglijența repetată a reclamantului în rezolvarea acestui dosar, câtă vreme procedura trebuia îndeplinită cu celeritate, de vreme ce anterior instituția fusese obligată la emiterea unei decizii corespunzătoare pentru imobilul revendicat de reclamantă prin sentința civilă nr.3130/PI/ 28.11.2006 rămasă irevocabilă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.267/18.01.2008. Mai mult decât atât, reclamantul a mai avut și o atenționare din partea Biroului de control intern, în luna aprilie 2008, pentru rezolvarea cu celeritate a atribuțiilor sale legate de acest dosar.
Prin Raportul Biroului de control intern înregistrat sub nr.--/29.04.2008 s-a arătat că nici până la acel moment dosarul 3031 nu a fost încheiat printr-o decizie sau dispoziție. În același raport s-a reținut că ultima adresă a serviciului în care funcționează reclamantul data din 24.03.2008 și se solicita completarea dosarului cu actul de identitate și întocmirea unui proces verbal cu situația de la fața locului, or, sub aceste aspecte nu se confirmă susținerile recurentului potrivit cărora a apreciat necesară depunerea unor acte suplimentare de către petentă, întrucât din extrasele de CF existente la dosar rezulta o neconcordanță privind identitatea imobilului. Aceste afirmații ale reclamantului prin care tinde a dovedi îndeplinirea corectă și conformă a atribuțiunilor sale de serviciu nu au susținere probatorie în cauză, nefiind depuse adresele pretins întocmite de reclamant, iar pe de altă parte, sunt contrazise de constatările din Raportul Biroului de control intern, anterior menționat.
Se mai observă de asemenea că prin acest raport s-a constatat că reclamantul a procedat la întocmirea procesului verbal de constatare la fața locului care însă nu era semnat de către petentă, astfel încât s-a indicat reclamantului rezolvarea acestei probleme în cel mai scurt termen prin transmiterea către petentă prin corespondență a originalului procesului verbal spre semnare, în cazul în care aceasta va fi de acord cu conținutul acestuia, propunere căreia reclamantul nu i-a dat curs până la data întocmirii Raportului Comisiei de disciplină din 23.10.2008.
Toate aceste aspecte sunt de natură a confirma faptul că reclamantul se face vinovat de o neglijență repetată în rezolvarea lucrărilor la care era îndrituit cu referire la dosarul nr.3031, fiind astfel incidente dispoz. art.77 alin.2 lit.b din legea 188/1999, republicată.
Referitor la abaterile disciplinare evidențiate la art.77 alin.2 lit. a și b din Legea 188/1999, instanța apreciază că pentru existența acestor abateri nu este necesar ca întârzierea sistematică sau neglijența repetată să fi avut loc cu ocazia unor lucrări diferite, aceste abateri putând fi constatate și cu privire la o singură lucrare repartizată funcționarului public. În speță, reclamantul a dat dovadă atât de întârziere cât și de neglijență repetată câtă vreme hotărârea judecătorească irevocabilă prin care a fost obligată instituția la soluționarea notificării, purta data de 18.01.2008, iar dosarul nu a fost soluționat până la data sesizării depuse de petentă. Aceste aspecte dovedesc faptul că instanța judecătorească a reținut o întârziere nejustificată în soluționarea dosarului înainte de pronunțarea hotărârii judecătorești anterior menționate, întârziere care s-a menținut nejustificat din culpa reclamantului și după această dată.
Susținerile reclamantului potrivit cărora a predat dosarul consilierului juridic, aspect nerecunoscut de acesta, nu au relevanță în cauză întrucât cel puțin până la data întocmirii Raportului Biroului de control intern din 29.04.2008, dosarul nu era finalizat pentru a fi înaintat Serviciului juridic.
Totodată, din depoziția d-lui din 22.10.2008 (60 dos. fond) a rezultat că reclamantul i-a înaintat dosarul aproximativ în luna august 2008, dată la care nu era rezolvată problema semnării procesului verbal, aspect ce este de natură a confirma întârzierea sistematică a reclamantului în soluționarea acestei probleme.
Pentru considerentele anterior menționate, Curtea apreciază că soluția primei instanțe prin care s-a respins acțiunea reclamantului este corectă și legală, fiind dată cu aplicarea și interpretarea corectă a legii, reclamantul fiind vinovat der săvârșirea abaterilor disciplinare reținute în sarcina sa.
Referitor la gravitatea sancțiunii disciplinare aplicare prin raportare la fapta săvârșită, Curtea observă că sancțiunea este reglementată de art.77 alin.3 lit.b din legea 188/1999, iar considerentele legate de disproporția dintre sancțiune și fapta săvârșită nu pot fi analizate de către instanța judecătorească, întrucât țin de oportunitatea măsurii dispuse, atribut exclusiv al autorității angajatoare.
În consecință, văzând și dispozițiile. Art.312 alin.1 teza a II-a Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul împotriva sentinței civile nr. 315/20.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații Municipiul T și Primarul Municipiului
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR Pt.JUDECĂTOR
- - - - - - aflată în
Semnează,
VICEPREȘEDINTE
-
GREFIER
Red./21.10.2009
Tehnored./21.10.2009
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Timiș - judecător
Președinte:Maria Cornelia DascăluJudecători:Maria Cornelia Dascălu, Adina Pokker, Maria
