Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1142/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-- 10.07.2008
DECIZIA CIVIL NR. 1142
Ședința public din 30 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Catargiu Victoria
JUDECTOR: LIBER -
JUDECTOR: - -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta recurent Administrația Finanțelor Publice A împotriva sentinței civile nr. 213/16.06.2008, pronunțat de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect, contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal fcut în ședinț public, lips prțile.
Procedura de citare legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care vzând c s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa prților conform dispozițiilor art. 242.pr.civ. constat cauza în stare de judecat și o las în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de faț, constat urmtoarele:
Prin acțiunea înregistrat, reclamantul a chemat în judecat pe pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A și a cerut instanței obligarea pârâtei la restituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule în sum de 5.722 lei, cu plata dobânzii legale aferente acestei sume pân la data plții.
Prin sentința civil nr. 213 din 16.06.2008, pronunțat de Tribunalul Arad în dosarul nr-, s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulat de reclamantul, împotriva pârâtei Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A,- și în consecinț:
A obligat pârâta s restituie reclamantului suma de 5.722 lei, actualizat cu dobânda legal pân la plata efectiv, reprezentând taxa special pentru autoturisme și autovehicule achitat cu chitanța seria - nr.- din 18.10.2007 și seria - nr.- din 18.10.2007.
A obligat pârâta s plteasc reclamantului suma de 1.043,30 lei cheltuieli de judecat.
În motivarea sentinței se arat urmtoarele:
Cu privire la taxa a crui restituire o cere, reclamantul arat c a achitat aceast tax la data de 18.10.2007, pentru a putea înmatricula autoturismul second-hand importat din Germania, dar aceast tax este încasat ilegal, fiind înclcate dispozițiile art.90 din Tratatul, având un caracter discriminatoriu faț de autoturismele second hand importate de natur a afecta libera circulație a mrfurilor în interiorul pieței comune.
Prin întâmpinare pârâta a invocat excepția lipsei calitți sale procesuale pasive, cu motivarea c reclamantul nu atac acte administrative emise de ctre aceasta ci o tax care este stabilit prin lege.
A invocat excepția de inadmisibilitate a acțiunii raportat la art.2 pct.1 lit.f din Legea nr.554/2004, întrucât nu sunt atacate prin acțiune acte administrative, dar a motivat inadmisibilitatea acțiunii și prin invocarea art.126 (2) din Constituția României, potrivit cruia competența instanțelor judectorești și procedura de judecat sunt prevzute de lege și ca urmare în lipsa unei prevederi legale instanțele judectorești nu au competența s se pronunțe asupra compatibilitții unor prevederi legale ale dreptului intern cu tratatele internaționale.
Pârâta a formulat și cerere de suspendare a judecrii cauzei în temeiul art.244 (1) Cod procedur civil, pân la soluționarea procedurii de infringement declanșat de Comisia European împotriva României, respectiv procedura privind constatarea înclcrii în parte de ctre România, ca stat membru al, a normelor comunitare în vigoare, în speț ale art.90 din Tratatul, iar interpretarea dispozițiilor tratatului cade în competența exclusiv a Curții de Justiție Europene de la Luxemburg, în conformitate cu dispozițiile art.234 (1) lit.a din Tratatul
Instanța a respins cererea de suspendare, întrucât suspendarea judecrii cauzei se poate dispune conform art.244 (1) pct.1 Cod procedur civil, numai dac existența sau neexistența unui drept de care ar depinde soluționarea cauzei, face obiectul unei alte judecți conform dreptului intern. Ori, pe de o parte, soluționarea cauzei nu depinde de finalizarea procedurii de infringement, iar pe de alt parte aceast procedur excede normelor de procedur civil intern.
Instanța a respins și excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtei Administrația Finanțelor Publice A, având în vedere c actele a cror anulare se cere sunt emise de pârât, iar în cererea ce privește restituirea taxei speciale se întemeiaz pe dispozițiile art.21 (4), 117 Cod procedur fiscal și Ordinului nr.1899/2004, dat în aplicarea art.117 Cod procedur fiscal.
Potrivit Cap.1 pct.2 din Anexa la Ordinul. nr.1899/2004, restituirea sumelor se efectueaz la cererea contribuabilului în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrrii acesteia la organul fiscal, cruia îi revine competența de administrare a creanțelor bugetare, potrivit art.33 din nr.OG92/2003, care este pârâta conform alin.1 din acest articol.
A fost respins excepția de inadmisibilitate a acțiunii pentru c aceasta nu are ca obiect anularea unui act administrativ, întrucât obiectul acțiunii îl reprezint restituirea unor taxe achitate fr temei legal, întemeiat pe art.21 (4) și 117 Cod procedur fiscal.
Instanța a respins și excepția de inadmisibilitate a acțiunii întemeiat pe necompetența instanțelor de a evalua conformitatea legislației române cu dispozițiile din dreptul comunitar raportat la art.148 (2) din Constituția României și dispozitivul hotrârii Curții de Justiție a Comunitților Europene din 9 martie 1908, în cauza Administrazione delle finanze stato/ nr.106/77, prin care s-a statuat c judectorul național, însrcinat s aplice în cadrul competenței sale, dispozițiile dreptului comunitar, are obligația de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme.
Din actele dosarului instanța a reținut c reclamantul a importat un autoturism second-hand din Germania și pentru a-l putea înmatricula în temeiul art.2141- 2143Cod fiscal, a trebuit s achite taxa special pentru autoturisme și autovehicule în sum de 5.722 lei.
Instanța a apreciat c esențial pentru rezolvarea problemelor de drept deduse judecții este acceptarea aplicrii în cauz a dispozițiilor art. 148 alin. 2 din Constituția României care statueaz c prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate faț de dispozițiile contrare din legile interne. Aliniatul 4 al aceluiași articol, prevede, c, între alte instituții, autoritatea judectoreasc garanteaz aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin. 2 menționat.
Analizând dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunitții Europene, invocat de reclamant, instanța constat c acesta prevede c "nici un stat membru nu aplic, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natur mai mari decât cele care se aplic, direct sau indirect, produselor naționale similare".
În consecinț, prevederile menționate din Tratat limiteaz libertatea statelor în materie fiscal de a restricționa libera circulație a mrfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste. Astfel, art. 90 (1) interzice discriminarea fiscal între produsele importate și cele provenind de pe piața intern și care sunt de natur similar. Esențialul acestei taxe interzise este c perceperea ei este determinat de traversarea graniței de ctre autoturismul supus taxei, dintr-o țar comunitar, în România.
În privința reglementrii interne, este de remarcat c, taxa special pentru autoturisme și autovehicule a fost introdus în codul fiscal prin Legea nr. 343/2006, sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar dup modificarea Legii nr. 343, prin OUG nr. 110/2006, a fost restrâns la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevzându-se categorii de persoane exceptate (cele cu handicap, misiuni diplomatice, etc.), cât și situații de scutire de la plata taxei, în cazul vehiculelor istorice, etc.
Potrivit reglementrii în vigoare la data importului autoturismului de ctre reclamant, taxa special pentru autoturisme se datoreaz cu ocazia primei înmatriculri în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 2141din Codul fiscal.
Cuantumul taxei speciale, datorat bugetului statului, se calculeaz dup formula prevzut de art. 2141alin. 3 în funcție de capacitatea cilindric, vechimea autovehiculului și unii coeficienți de corelare ori de reducere a taxei prevzuți în anexele speciale ale legii. Esențialul rmâne c taxa special nu este perceput pentru autoturismele deja înmatriculate în România, și aceasta stat comunitar de la 1 ianuarie 2007, fiind perceput numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare, și reînmatriculate în România, dup aducerea acestora în țar.
Diferența de aplicare a taxei demonstrat în modul artat, introduce un regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse in România din Comunitatea European în scopul reînmatriculrii lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de provenienț, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România, taxa nu se mai percepe.
Între principiile dreptului comunitar, obligatorii pentru instanțele judectorești române, astfel cum s-a menționat prin referirile la art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție, trebuie constatat supremația dreptului comunitar, în speț a art. 90 (1) din Tratat se conchide c prin modificarea codului fiscal și introducerea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, legiuitorul a înclcat în mod direct dispozițiile menționate ale Tratatului.
Ca urmare a efectului direct a art. 90 (1) din Tratat pentru ordinea juridic intern a României, instanța este datoare s constate c art. 2141-2143din Codul fiscal sunt reglementri contrare și c nu pot fi menținute în continuare ca aplicabile în cauza de faț. Neputând fi aplicabile în dreptul intern, aceste reglementri impun concluzia c taxa special achitat pentru reînmatricularea autoturismelor de ctre reclamant, în cuantum de 5.722 lei, a fost încasat în contul bugetului statului, cu înclcarea art. 90 (1) al Tratatului, inclusiv a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea European, ratificat de România prin Legea nr. 157/2005, care prevede c de la data aderrii, dispozițiile tratatelor originare înainte de aderare, sunt obligatorii pentru România și se aplic în condițiile stabilite prin Tratate și prin actul de aderare.
Reclamantul a achitat taxa, conformându-se dispozițiilor art.2141și 2143Cod fiscal, precum și a unei calculații privind taxele speciale pentru autoturisme, stabilit de Ministerul Finanțelor și care este afișat, în form electronic, în mod public. Astfel cum pârâta confirm prin rspunsul comunicat reclamantului, operațiunea tehnic de înmatriculare a autoturismelor second - hand importate dintr-un stat membru al Uniunii Europene nu este posibil fr plata taxei. Într-adevr, nici un organ administrativ din România, nici cel care înmatriculeaz autoturisme, nici cel care încaseaz taxa și nici Ministerul Finanțelor care administreaz bugetul statului, nu emite un act fiscal, titlu de creanț, care s o materializeze. În consecinț, însși obligația de plat a taxei, de natur legal și condiționarea înmatriculrii de dovada plții acesteia, echivaleaz cu existența unui act administrativ de obligare la plat care nu are un suport material, ci doar așa cum s-a artat, o baz legal de reglementare și calcul și o calculație efectiv, afișat electronic de Ministerul Finanțelor.
A considera c reclamantul nu poate contesta înclcarea dreptului comunitar prin reglementarea și perceperea în acest mod a taxei speciale pentru autoturisme, în lipsa unui titlu de creanț cu suport material, ar echivala cu negarea dreptului reclamantului de a avea acces liber la justiție și ar contraveni art. 21 alin. 1 din Constituția României care statueaz c orice persoan se poate adresa justiției pentru aprarea drepturilor, libertților și intereselor sale legitime, în timp ce nici o lege nu poate îngrdi exercitarea acestui drept.
Din aserțiunile anterioare rezult c art. 90 (1) din Tratat face parte, de la data de 1 ianuarie 2007, din ordinea intern de drept a României și astfel reclamantul, se poate adresa autoritților administrative precum și instanțelor judectorești în scopul de a-i restabili drepturile conferite de aceast reglementare comunitar de baz și care i-au fost înclcate prin aplicarea reglementrilor dreptului național cu caracter contrar de ctre autoritțile administrative cu ocazia reînmatriculrii în România a autoturismului importat.
Considerând demonstrat înclcarea art. 90 din Tratat prin instituirea taxei speciale pentru autoturisme, de la 1 ianuarie 2007, prin art. 2141-2143Cod fiscal, instanța va admite acțiunea reclamantului stabilind c taxa a fost ilegal încasat, obligând pe pârât s o restituie.
Cu privire la captul de cerere privind plata dobânzii legale pentru taxa achitat, pân la restituirea acesteia, având în vedere dispozițiile art.124 din nr.OG92/2003 republicat și modificat prin nr.OG47/2007, care prevede c pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobând din ziua urmtoare expirrii termenului prevzut de art.117 (2), dobânda datorat fiind la nivelul majorrii de întârziere, instanța constat c reclamantul este îndreptțit la plata dobânzilor conform prevederilor nr.OG92/2003, pârâta urmând s plteasc dobânzi reclamantului calculate conform art.120 din nr.OG92/2003.
Vzând c s-au cerut cheltuieli de judecat, în baza art.274 Cod procedur civil pârâta a fost obligat s plteasc reclamantului suma de 1.043,30 lei cheltuieli de judecat reprezentând taxa de timbru și onorariu de avocat.
Împotriva acestei hotrâri, a declarat recurs pârâta Administrați9a Finanțelor Publice A, solicitând în principal casarea ei cu trimitere spe rejudecare și în subsidiar, pe fond, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, pentru urmtoarele motive:
În primul rând critic pentru nelegalitate sentința menționat devenind astfel incidente dispozițiile art. 304 punctul 9 Cod procedur civil, cu urmtoarele argumente:
Susține excepția de inadmisibilitate a acțiunii reclamantului, sub un dublu aspect:
Primul aspect se refer la împrejurarea în care instanța de fond a constatat c însși obligația de plat a taxei, de natura legal și condiționarea înmatriculrii de dovada plții acesteia, echivaleaz cu existența unui act administrativ de obligare la plata, care nu are suport material, ci doar o baz legal.
Or, în condițiile în care nu exist un "suport material", adic existența material a unui act administrativ, acțiunea reclamantei așa cum a fost formulat, apare ca fiind inadmisibil.
A doilea aspect al inadmisibilitții, are în vedere natura litigiului.
Art. 2 punctul 1 litera f trebuie interpretat prin raportare la art. 1 aliniatul 1 din Legea nr. 554, potrivit cu care "orice persoan care se consider vtmat într-un drept al su ori într-un interes legitim, de ctre o autoritate public, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri"
În sintez dac nu exist act administrativ în speț sau dac reclamantului i s-a rspuns printr-un simplu rspuns la petiție, în termenul legal, nu se poate vorbi de contencios administrativ.
A doua excepție de ordine public pe care o invoc este cea privind lipsa calitții procesuale pasive a Administrației Finanțelor Publice A, ținând cont de urmtoarele argumente:
Raportul juridic de drept administrativ se leag în mod valabil între autoritatea public emitent a actului administrativ și persoana vtmat prin acel act. În speț, nu se contest nici un act administrativ, ci se contest legalitatea stabilirii unei taxe printr-un act normativ.
Instanța a reținut c "obligația de plat a taxei are o baz legal" așadar emitentul acelei "baze legale" nu este Administrația Finanțelor Publice A, pentru a putea sta în judecat în nume propriu.
În motivarea acțiunii, reclamanta arat c exist incompatibilitate între reglementarea național și cea comunitar. Prin urmare, reclamantul a considerat c este discriminat prin legislația in tern, motivat de faptul c autoturismele second- hand provenind din alte state membre ale Uniunii Europene sunt taxate diferit.
Așadar, instanța de fond a motivat hotrârea raportându-se la nelegalitatea stabilirii prin legea intern a taxei speciale, care ar înclca art.90 din Tratatul de Aderare a României la Uniunea European, fr s-și exercite rolul activ, în stabilirea calitții procesuale a persoanei chemate în judecat cap ârât.
Instanța nu a avut în vedere faptul c Administrația Finanțelor Publice A nu a elaborat actul normativ prin care s-a stabilit taxa special, pentru a putea fi parte în proces.
Instanța a considerat c înclcarea art. 90 din Tratat a fost domnstrat prin faptul c a fost instituit taxa special, îns nu a avut în vedere faptul c pârâta doar a încasat respectiva tax potrivit legislației în vigoare (cum în mod corect a stabilit Tribunalul Gorj prin sentința nr. 2789/01.10.2007, pronunțat în dosarul nr-).
Prima instanț a înclcat limitele generale de competenț ale unei instanțe de judecat, depșind și atribuțiile puterii judectorești (art. 304 punctul 4 din Codul d e procedur civil).
Potrivit art. 126 aliniatul 2 din Constituția României, Competența instanțelor judectorești și procedura de judecat sunt prevzute numai prin lege". Astfel nici o lege în vigoare nu permite unei instanțe judectorești de drept comun s se pronunțe asupra compatibilitții unor prevederi legale ale dreptului intern cu constituția și cu tratatele internaționale.
De altfel partea final a art. 148 aliniatul 2 din Constituție prevede expres c prioritatea reglementrilor comunitare asupra dreptului intern se realizeaz "cu respectarea prevederilor actului de aderare", tratat care instituie obligația statului român - deci a organului competent, Parlamentul - de armonizare a legislației interne cu cea european.
În ce privește fondul cauzei, admițând c la data pronunțrii nr.OUG 50/2008, cap. VI litera a aliniatul 1 - 17 deși era publicat în Monitorul Oficial, ea nu era în vigoare, hotrârea instanței este netemeinic și nelegal, astfel:
Regimul taxei speciale pentru autoturisme, care a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2007, înlocuit în fapt regimul accizelor prevzut în Codul fiscal pentru autoturismele și automobilelor de teren. Inclusiv cele rulate din import, regim care s-a aplicat pân la data de 31 decembrie 2006.
În condițiile desființrii frontierelor vamale cu statele membre ale Uniunii Europene, metodologia de calcul a accizelor devenea inaplicabil, fapt ce a condus la reașezarea acestei metodologii.
Legea cadru european este un act legislativ care oblig orice membru destinatar în cea ce privește rezultatul care trebuie obținut lsând în același timp autoritților naționale competența în cea ce privește alegerea formei și a mijloacelor".
Totodat aliniatul 2 al art. 148 din Constituția României instituie supremația tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, faț de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Cu privire la prevederile art. 90 (1) din Tratatul Comunitți Europene precizeaz:
- Consider c dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunitții Europene nu sunt incidente în cauz, întrucât taxa de prim înmatriculare urmeaz a fi pltit de toți proprietarii unor autoturisme sau autovehicule, indiferent de proveniența acestora, la momentul primei înmatriculri în România.
Astfel, pentru un autoturism fabricat în România, care nu a fost înmatriculat o perioad de 8 ani, se va plti aceeași tax de înmatriculare ca și în cazul unui produs din oricare alt stat comunitar, cu condiția existenței acelorași specificații tehnice.
Prin urmare, Tribunalul Arad ar fi fost obligat s stabileasc prin mijloace procedurale specifice, dac taxa achitat în concret de reclamant este sau nu mai mare decât nivelul taxelor achitate direct sau indirect pentru produsele interne similare.
Nici Comisia European nu este împotriva perceperii unei taxe cu ocazia primei înmatriculri a autoturismelor, ci doar a modului de determinate a taxei. De asemenea, principiul "poluatorul pltește" pe care se bazeaz și instituirea taxei speciale pentru autovehicule, este un principiu acceptate la nivelul Uniunii Europene: 16 state membre ale Uniunii Europene practic o tax care se percepe cu ocazia înmatriculrii autovehiculelor.
Prin urmare, existența unei taxe de prim înmatriculare nu este contrar dispozițiilor comunitare, nefiind deci motive temeinice pentru a dispune restituirea sumei reprezentând taxa de înmatriculare.
Obligația generic de armonizare a legislației interne cu cea european, instituit prin art. 148 aliniatul 2 din Constituție, și cea special, prevzut de art. 90 paragraful I din Tratatul Comunitții Europene, revin exclusiv Parlamentului nu și instanțelor judectorești. De altfel, partea final a art. 148 aliniatul 2 din Constituție prevede expres ca prioritatea reglementrilor comunitare asupra dreptului intern se realizeaz " cu respectarea prevederilor actului de aderare", tratat care instituție obligația statului român - deci a organului competent, Parlamentul - de armonizare a legislației interne cu cea european.
Totodat, trebuie reținut și faptul c dispozițiile art. 90 paragraful I din Tratatul Comunitții Europene nu sunt incidente întrucât, pe de o parte nu suntem în prezența unor "impozite interne mai mari decât cele care se aplic, direct sau indirect, produselor naționale similare", iar pe de alt parte nu ne aflm în prezența unui regim fiscal discriminator, întrucât obligația plții taxei de prim înmatriculare exist pentru toate autoturismele - autovehiculele, indiferent de țara de provenienț a acestora, nefiind deci în prezența unei îngrdiri a liberi circulații a mrfurilor, principiu statuat în Tratatul Comunitții Europene.
Tot pe fondul cauzei, solicit s constate c la momentul promovrii prezentului recurs, este în vigoare nr.OUG 50/2008m cu Norme Metodologice de aplicare stabilite prin nr. 50/2008, fiind publicat chiar anterior pronunțrii hotrârii atacate.
În aceste condiții solicit ca, având în vedere aceste modificri legislative, agreate de Uniunea European, instanța s dispun în consecinț.
Reclamantul ar obține restituirea unei prți din taxa pltit pentru prima înmatriculare a autoturismului la care face referire trebuind doar s depun o cerere însoțit de actele dispuse de prevederile normative, iar organul fiscal va proceda la restituire în termenul indicat de dispozițiile pr.fiscal, fr a fi nevoie de intervenția instanței de judecat, aceasta, bineînțeles dac exist diferențe de restituit între veche tax reglementat de fiscal și cea de poluare introdus de nr.OUG 50/2008.
Din acest punct de vedere și pentru aceast parte din suma, acțiunea reclamantului este fr obiect, existând o procedur de restituire de care acesta poate s uzeze și în urma creia va primi suma ce i se cuvine.
Cu privire la partea de tax a crei restituire nu se face la cerere potrivit nr.OUG 50/2008, solicit respingerea acțiunii ca neîntemeiat, întrucât, așa cum se arat în expunerea de motive a nr.OUG 50/2008 "În scopul asigurrii protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbuntțirea calitții aerului și pentru încadrarea în valorile limit prevzute de legislația comunitar în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptrii de msuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunitților Europene, având în vedere faptul c aceste msuri trebuie adoptate în regim de urgenț, pentru evitarea oricror consecințe juridice negative ale situației actuale, în considerarea faptului c aceste elemente vizeaz interesul public și constituie situații de urgenț și extraordinare, a cror reglementare nu poate fi amânat, în temeiul art. 115 aliniatul 4 din Constituția României, republicat, Guvernul României adopt prezenta ordonanț de urgenț -"
Așadar, rezult fr dubiu faptul c, așa cum este reglementat de nr.OUG 50/2008, taxa de poluare este temeinic și legal, în conformitate cu normele de drept comunitar, aceast tax nefiind contestat de Comisia European sau alt organism comunitar, mai susține recurenta.
Recursul este neîntemeiat.
Procedura de infringement inițiat de Comisia European împotriva României în aplicarea dispozițiilor art. 226 din Tratatul instituind Comunitatea European (Tratatul) a fost finalizat prin adoptarea nr.OUG 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, act normativ prin care s- dispus abrogarea dispozițiilor art. 2141- 2143din Codul d e procedur fiscal, dispoziții inițial introduse prin Legea nr. 343/2006, lege ulterior modificat prin nr.OUG 110/2006.
Guvernul a motivat necesitatea adoptrii pe calea ordonanței de urgenț a instituirii taxei pe poluare pentru autovehicule și implicit abrogarea dispozițiilor din Codul d e procedur fiscal prin care s-a instituit taxa special pentru autoturisme și autovehicule prin aceea c trebuie s se țin cont de necesitatea adoptrii de msuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv jurisprudenței Curții de Justiție a Comunitților Europene, și c se are în vedere faptul c aceste msuri trebuie adoptate în regim de urgenț, pentru evitarea oricror consecințe juridice negative ale situației actuale.
Cu referire la incidența în speț a prevederilor nr.OUG 50/2008 antamate de recurent prin recursul de faț, Curtea constat c noua tax instituit de este OUG stabilit pe alte principii decât taxa special anterioar, are alt mod de calcul și alt destinate.
Așa fiind, Curtea apreciaz c nu este posibil, pe de o parte admiterea recursului de respingerea acțiunii reclamantului menținând ca legal taxa special încasat sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenței și efectelor produse de nr.OUG 50/2008 dar pe de alt parte nici nu se poate admite recursul cu consecința îndrumrii reclamantului s urmeze procedura anevoioas și plin de riscuri în scopul restituirii integrale a taxei prin aplicarea noului act normativ.
A admite aceast tez ar însemna c soluția dat acțiunii reclamantul s nu fie integral și eficace, de vreme ce pârâta în continuare c taxa special s-a perceput în baza unei norme legale interne contrare dreptului comunitar.
Nu în ultimul rând, Curtea reține c restituirea doar a diferenței între taxa special încasat anterior pe baza unei norme legale abrogat la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmeaz a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil dup aceast dat pune problema aplicrii noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa special încasat ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactiv a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumrii raportului juridic de drept material fiscal, cee4a ce evident contravine principiului neretroactivitții legii consacrat de art. 15 aliniatul 1 din Constituție.
Din aceast perspectiv, aplicarea nr.OUG 50/2008 nu poate paraliza demersul reclamantului și nici nu poate pune sub semnul îndoielii legalitatea și temeinicia sentinței recurate conform argumentelor deja expuse în precedentul prezentelor considerente.
Privitor la excepția inadmisibilitții acțiunii în contencios administrativ urmarea neefecturii procedurii prealabile obligatorii reglementat de dispozițiile art.205 și urmtoarele din nr.OUG92/2003, Curtea urmeaz s o resping ca neîntemeiat.
Și aceasta întrucât, atest achitarea de ctre reclamant, în beneficiul A, a sumei, reprezentând tax de prim înmatriculare pentru autoturism,iar ulterior, reclamantul a înregistrat, cererea de restituire a acestei sume, pârâta rspunzând negativ la aceast solicitare.
Curtea observ c aceast adresa de refuz materializeaz manifestarea de voinț a autoritții fiscale de a respinge (refuza) cererea de restituire a taxei speciale pltit de reclamant invocând ca justificare dispozițiile legale ale dreptului material fiscal aplicabile acestui raport juridic care sunt în vigoare și produc efecte juridice.
Or, un astfel de act întrunește toate condițiile specifice ale actului administrativ în înțelesul dat de dispozițiile art.2 alin.1 lit. c) precum și ale alin.2 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, textul din urm asimilând actelor administrative unilaterale, între altele, refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau un interes legitim.
Cu referire la incidența în speț a prevederilor nr.OUG50/2008 antamate de recurent, Curtea reține urmtoarele:
Conform dispozițiilor art.11 din acest act normativ taxa rezultat ca diferenț între suma achitat de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de tax special pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgenț. Aceste norme au fost aprobate prin nr.HG686/2008.
Curtea reține c taxa special ce face obiectul prezentei cauze a fost încasat în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciat ca fiind contrar normelor comunitare. Într-o atare ipotez, se aplic principiul conform cruia când un stat membru a impus sau aprobat o tax contrar dreptului comunitar este obligat s restituie taxa perceput prin înclcarea acestuia.
Din aceast perspectiv reclamantul intimat are dreptul la restituirea integral a taxei speciale încasat în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
În astfel de situații C de Justiție a decis c statele membre trebuie s asigure rambursarea taxelor colectate cu înclcarea prevederilor art.90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guverneaz autonomia procedural și îmbogțirea fr just cauz. Totodat, a mai decis c în astfel de cauze pot fi pltite și daune pentru daunele suferite (a se vedea:, cazul nr.68/79 I/S contre Ministere danois des impots accises precum și cauza conexat nr. 290/05 și 333/05 și parag.61-70).
Din aceast perspectiv, nu se poate reține justificat c Statul Român are un temei legal de reținere a unei prți din taxa încasat ilegal anterior datei de 01.07.2008 pe care s-a compenseze în parte cu o alt tax ce urmeaz a fi perceput în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza cruia s-a încasat nelegal taxa special.
Curtea mai reține, în context, c noua tax instituit de nr.OUG50/2008 este stabilit pe alte principii decât taxa special anterioar are alt mod de calcul și alt destinație.
Așa fiind, Curtea apreciaz c nu este posibil, pe de o parte admiterea recursului și respingerea acțiunii reclamantului menținând ca legal taxa special încasat sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenței și efectelor produse de nr.OUG50/2008 dar pe de alt parte nici nu se poate admite recursul cu consecința îndrumrii reclamantului s urmeze procedura anevoioas și plin de riscuri în scopul restituirii integrale a taxei prin aplicarea noului act normativ.
A admite aceast tez ar însemna ca soluția dat acțiunii reclamantului s nu fie integral și eficace, de vreme ce pârâta în continuare c taxa special s-a perceput în baza unei norme legale interne contrare dreptului comunitar.
Nu în ultim rând, Curtea reține c restituirea doar a diferenței între taxa special încasat anterior pe baza unei norme legale abrogat la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmeaz a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil dup aceast dat pune problema aplicrii noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa special încasat ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactiv a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumrii raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivitții legii consacrat de art.15 alin.1 din Constituție.
Din aceast perspectiv, aplicarea nr.OUG50/2008 nu poate paraliza demersul reclamantului și nici nu poate pune sub semnul îndoielii legalitatea și temeinicia sentinței recurate conform argumentelor deja expuse în precedentul prezentelor considerente.
Faț de considerentele mai sus reținute, Curtea urmeaz s resping ca nefondat recursul de faț, în condițiile dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedur civil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de intimata P A, împotriva sentinței civile nr. 213 din 16.06.2008, pronunțat de Tribunalului Arad în dosarul nr-.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public, azi 30 octombrie 2008.
PT.PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
- - LIBER - - -
Aflat în pensie
Semneaz,
VicePREȘEDINTE: Catargiu Victoria
GREFIER,
- -
Red./12.12.2008
Tehnodact / 2 ex./12.12.2008
Prima instaț: Tribunalul Arad - Judector
Președinte:Catargiu VictoriaJudecători:Catargiu Victoria, Claudia, Olaru Rodica
