Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1175/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 1175
Ședința publică de la 26 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 2: Dorina Vasile
JUDECĂTOR 3: Mariana Trofimescu
Grefier - -
.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea contestației în anulare împotriva Deciziei nr.302/R/19.03.2009 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI în dosarul nr- formulată de contestatoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatoarea prin consilier juridic în baza delegației aflată la dosar și intimata SC SOFTWARE SRL prin avocat în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentei precizează că urmare a promovării recursului prin care au solicitat modificarea în tot a sentinței pronunțată de Tribunalul Galați, în data de 19.03.2009, fără a fi citată și fără a i se comunica vreo întâmpinare din partea intimatei, s-au pus concluzii pe fond, considerând ca procedura a fost îndeplinită cu toate părțile implicate în acest proces. Fiind vorba de o garanție procesuală privind dreptul la apărare este evidentă încălcarea acestuia prin necitarea la termenul de judecată din data de 19.03.2009, dovada acestei nelegale citări fiind procedura neîndeplinită de la fila 16 din dosarul cauzei. Astfel că la termenul la care s-a judecat recursul fiind și primul termen, procedura de citare nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii. Solicită admiterea contestației, anularea în întregime a deciziei atacate și pe cale de consecință, reluarea judecării cauzei în vederea pronunțării unei noi hotărâri legale și temeinice. Pe fond, admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul respingerii contestației ca nefondată.
Apărătorul intimatei, arată că pe data de 19.03.2009 nu era depusă citația privind pe recurenta Precizează că admițând contestația pe fond solicită menținerea deciziei atacate ca fiind temeinică și legală pentru toate motivele în fapt și în drept invocate și în concluziile scrise depuse la dosar. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față;
Prin sentința nr.3376/2008 a Tribunalului Galați, s-a admis contestația formulată de SC SOFTWARE SRL G în contradictoriu cu G și - G și s-a dispus anularea deciziilor nr.39/2008 și nr.77/2008 emise de G, a deciziilor de impunere nr. 2361/2008 și 3965/2008, precum și a rapoartelor de inspecție fiscală întocmite de
Totodată au fost obligate pârâtele la rambursarea TVA-ului în cuantum de 43.436 lei reclamantei.
Prin decizia nr.302/R/19.03.2009 a Curții de APEL GALAȚI recursul declarat de pârâtele Administrația Finanțelor Publice G și Direcția Generală a Finanțelor Publice Gaf ost respins ca nefondat.
Împotriva acestei decizii în termen legal a formulat contestație în anulare pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului G, în temeiul art.317 și 319 Cod proc.civilă, arătând că printr-o greșită și parțială apreciere a materialului probator administrat în cauză, Tribunalul Galația pronunțat o soluție nelegală și netemeinică.
Ca urmare a promovării recursului prin care Gas olicitat modificarea în tot a sentinței pronunțată de Tribunalul Galați, în data de 19.03.2009, fără a fi citată și fără a i se comunica vreo întâmpinare din partea intimatei, s-au pus concluzii pe fond, considerând ca procedura a fost îndeplinită cu toate părțile implicate în acest proces.
Ca urmare a raporturilor juridice dintre persoanele prezente la termenul de judecată din 19.03.2009 în limitele investirii și având în vedere materialul probator dedus instanței, s-a pronunțat Decizia nr.302/R/19.03.2009 a Curții de APEL GALAȚI.
Procedându-se în acest mod, evident este faptul că i s-a îngrădit dreptul la apărare, contestatoarei, astfel că la termenul la care s-a judecat recursul promovat de aceasta, fiind și primul termen, procedura de citare nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii.
Datorită acestei omisiuni contestatoarea nu a putut fi prezentă în instanță pentru a-și formula apărările și pentru a-și prezenta concluziile cu privire la motivele de recurs invocate și cu privire la apărările părți adverse, fiind astfel prejudiciată, prin faptul că motivele de recurs nefiind susținute, nu s-a putut bucura de o soluție favorabilă.
Fiind vorba de o garanție procesuală privind dreptul la apărare este evidentă încălcarea acestuia prin necitarea la termenul de judecată din data de 19.03.2009, dovada acestei nelegale citări fiind procedura neîndeplinită de la fila 16 din dosarul cauzei.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor invocate, raportat la prevederile art.317 și 319 Cod proc.civilă, invocate drept temei al cererii, Curtea constată că într-adevăr, la termenul din 19 martie 2009 când s-a soluționat recursul, procedura de citare nu a fost îndeplinită cu recurenta Administrația Finanțelor Publice
Ca atare, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.317 alin.1 Cod proc.civilă, Curtea va admite cererea și va dispune anularea deciziei atacate.
Rejudecând recursul, Curtea a constatat următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- reclamanta SOFTWARE SRL Gaf ormulat contestație împotriva deciziilor nr. 39/16.04.2008 și nr. 77/28.07.2008 emise de Direcția Generala a Finanțelor
În motivarea acțiunii, contestatoarea a învederat instanței următoarea situație de fapt:
Prin Decizia nr. 39/16.04.2008 de soluționare a contestației formulata de SOFTWARE SRL împotriva măsurilor dispuse prin Raportul de Inspecție Fiscala încheiat în data de 14.03.2008 materializat prin decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de Inspecția Fiscala nr. 2361/14.03.2008 a fost respinsa ca fiind neîntemeiata contestația pentru suma de 6713 lei reprezentând taxa pe valoarea adăugata neadmisa la deducere aferente închirierii unui spațiu de la SRL precum și desființarea capitolului din Raportul de Inspecție Fiscala încheiat în data de 14.03.2008 referitor la suma de 36723 lei reprezentând TVA aferenta achiziționării unui autoturism neadmisa la deducere și reverificarea în vederea încheierii unui act administrativ fiscal prin care sa se stabilească stării de fapt fiscale reale a contribuabilului cu respectarea stricta a considerentelor deciziei de soluționare.
Considera ca în mod greșit prin decizia susmenționata a fost respinsa ca neîntemeiata contestația pentru suma de 6713 lei reprezentând TVA neadmisa la deducere aferenta închirierii unui spațiu de la SRL.
SRL a furnizat în copie notificările depuse la organul fiscal competent, respectiv G din care rezulta ca acesta a optat pentru taxarea operațiuni de închiriere a spațiului către SOFTWARE SRL G, respectiv:
- Notificarea privind opțiune de taxare a operațiunilor prevăzute de art. 141 al. 2 lit. d din Codul Fiscal înregistrata la Administrația Finanțelor Publice a Mun. G sub nr. 44390 din 30.12.2005;
- Notificarea privind opțiune de taxare a operațiunilor prevăzute la art. 141 al. 2 lit. e din Codul Fiscal, înregistrata la Administrația Finanțelor Publice G sub nr. 10558/26.02.2007;
Rezultă astfel că închirierea către SOFTWARE SRL Gas pațiului comercial situat de către SRL este o operațiune impozabila din punct de vedere a TVA, SRL colectând aceasta taxa, iar SOFTWARE SRL Gaa chitat integral contravaloarea facturilor de chirie, inclusiv TVA-ul către aceasta.
Prin decizia nr. 77/28.07.2008 de soluționare a contestației formulate de SOFTWARE SRL G împotriva masurilor dispuse prin Raportul de Inspecție Fiscala încheiat în data de 27.05.2008, materializat prin Decizia de privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala nr. 3965/27.05.2008 a fost respinsa ca fiind neîntemeiata contestația pentru suma de 36723 lei reprezentând TVA aferenta achiziționării unui autoturism neadmisa la deducere (rambursare).
În soluționarea contestației, în mod greșit au fost luate drept venituri impozabile doar cele incluse în cifra de afaceri, aferente obiectului de activitate. Dispozițiile art. 145 al. 1 lit. a din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precizând doar ca o persoana impozabila are dreptul sa deducă taxa aferenta achizițiilor utilizate în folosul operațiunilor taxabile fără a face vreo distincție intre cele care sunt prevăzute în obiectul de activitate, sau cele care sunt efectuate întâmplător.
Având în vedere dispozițiile art. 137 al.1 și 3 coroborat cu art. 134/1 din legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, TVA-ul aferent achiziționării autoturismului este exigibila la data livrării bunului, respectiv în cazul nostru la data de 12.05.2007, când acest bun a fost efectiv livrat societății.
Concluzia logica și fireasca este ca SC SOFTWARE SRL G îndeplinește condiția de exigibilitate a taxei și ca are dreptul sa deducă aceasta taxa la data când acest autoturism a fost livrat către aceasta, respectiv la data de 12.05.2007.
Autoturismul achiziționat de SC SOFTWARE SRL G nu poate logic sa se regăsească faptic în serviciile de restaurant-bar desfășurate de societate în perioada 12.05.2007 (data achiziției) - 31.05.2007 (data încetării contractului de închiriere) cu SRL sau în livrările de aparatura restaurant-bar efectuate în luna 2007.
Autoturismul achiziționat pentru care nu s-a acordat dreptul de deducere se încadrează în categoria mijloacelor fixe și a fost și va fi utilizat atât pentru prestarea unor servicii cat și în scopuri administrativ o perioada cu mult mai mare de un an, neexistând posibilitatea nici tehnic, nici legal de a fi "consumat" o singura data.
Organul fiscal a recunoscut ca societatea a utilizat acest autoturism în interesul exclusiv al societății, atât prin acordarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugata aferenta consumului de combustibili, piese de schimb și reparații auto achiziționate de societate pentru funcționarea autoturismului în perioada 12.05 - 31.12.2007, cat și prin rambursarea acestei taxei.
Față de cele prezentate considera ca SOFTWARE SRL G îndeplinește cumulativ, condițiile prevăzute de disp. art. 145 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, fapt pentru care considera ca societatea și-a exercitat dreptul de deducere corect în luna mai 2005 și are dreptul sa i se ramburseze aceasta taxa.
În drept reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 10 alin. 1 și alin. 2 și art. 11 alin. 1 lit. a din Legea nr. 554/2004.
În susținerea cererii, reclamanta s-a folosit de proba cu înscrisuri (filele 12 - 58; 62-67).
Prin sentința civilă nr. 3376/15.12.2008 Tribunalul Galația admis acțiunea și în consecință a dispus anularea deciziilor nr. 39/16.04.2008 și nr. 77/28.06.2008 emise de DGFP G, deciziile de impunere fiscală precum și rapoartele de impunere fiscală întocmite de aceeași autoritate. În consecință, pârâta a fost obligată la plata sumei de 43436 lei cu titlu de TVA.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că operațiunile comerciale efectuate de reclamantă justifică pretențiile sale de rambursare a TVA, iar dispozițiunile art. 147 din Legea 571/2003 sunt pe deplin aplicabile în sensul restituirii.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice G - DGFP și G criticile lor vizând greșita admitere a acțiunii reclamantei.
În dezvoltarea motivelor de recurs, acestea au susținut că în mod greșit a statuat instanța cu privire la deducerea taxei în sumă de 6.713 lei aferentă perioadei oct. 2006 - feb. 2007 atâta vreme cât reclamanta nu a făcut dovada notificării la organul de administrare fiscală referitor la operațiunea de închiriere. Pe de altă parte, această notificare nu putea produce efecte atâta vreme cât a fost depusă abia la data de 26.02.2007
Au mai susținut recurentele că greșită a fost și deducerea TVA legată de achiziționarea autoturismului. În opinia acestora, autoturismul nu a fost achiziționat în vederea desfășurării de operațiuni taxabile, astfel încât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 145 Cod fiscal Această împrejurarea de altfel rezultă din însăși declarația unuia dintre administratorii societății.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, curtea constată că sunt nefondate criticile formulate, astfel încât nu se impune reformarea hotărârii recurate.
Printr-o corectă și integrală apreciere a materialului probator administrat în cauză, tribunalul a pronunțat o soluție legală și temeinică a cărei reformare nu se impune. Stabilind adevăratele raporturi juridice dintre părți, instanța a dat o corectă dezlegare pricinii.
Criticile formulate nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Privitor la cele două notificări, susținerile recurentelor sunt inconstante. Deși au susținut că notificările nu au fost depuse de reclamantă, s-au referit la valabilitatea lor. În realitate reclamanta a făcut dovada notificărilor prin chiar copiile acestora, atașate la dosar filele 29 și 30, notificări care poartă și ștampila registraturii În ceea ce privește valabilitatea lor, din actele dosarului rezultă că reclamanta a achitat TVA atât la servicii cât și pentru achiziționarea autoturismului, așa încât este limpede opțiunea ei pentru taxare, contrar susținerilor pârâtelor. Din acest punct de vedere, curtea constată justă reținerea primei instanțe.
Nici în ceea ce privește TVA aferent achiziționării autoturismului, criticile recurentelor nu pot fi primite.
Din factura de achiziționare a acestuia rezultă toate informațiile prevăzute de art. 155 alin. 5 din Legea nr. 571/2003, inclusiv faptul că s-a achitat TVA către furnizor în sumă de 36.723 lei.
În ceea ce privește dreptul la deducere, prima instanță a soluționat just acest capăt de cerere. Potrivit art. 45 alin. 4 lit. a din Legea nr. 571/2003, pentru exercitarea dreptului la deducere trebuie, printre altele, ca bunurile respective să urmeze a fi utilizate pentru operațiuni care dau drept la deducere.
Din textul și spiritul legii, rezultă că determinant în aprecierea dreptului la deducere este scopul achiziționării, necondiționat de realizarea unui profit. Împrejurarea că reclamanta nu a realizat profituri din exploatarea vehiculului nu este de natură a-i limita exercițiul dreptului la deducere, așa cum au susținut în mod constant recurentele. Nici declarația unuia dintre asociați potrivit căreia autoturismul a staționat la sediul social al firmei și că este folosit de unul dintre acționari nu este de natură a înlătura exercițiul acestui drept, cu atât mai mult cu cât această aserțiune a fost combătută prin însăși promovarea acțiunii în contencios administrativ.
Pentru toate aceste considerente, curtea urmează ca în temeiul art. 312 alin 1 din Cod procedură civilă să respingă recursurile declarate în cauză nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE contestația în anulare împotriva Deciziei nr.302/R/19.03.2009 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI în dosarul nr- formulată de contestatoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în-, și în consecință;
Anulează Decizia nr.302/2009 a Curții de APEL GALAȚI și în rejudecare respinge recursurile formulate de Administrația Finanțelor Publice G și Direcția Generală a Finanțelor Publice G împotriva sentinței nr.3376 din 15.12.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, ca nefondate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 26 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.VD/27.11.2009
Tehno ZE/30.11.2009
Ex.4
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Dorina Vasile, Mariana Trofimescu
