Contestație act administrativ fiscal. Decizia 120/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 120/
Ședința publică din 29 Ianuarie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de pârâtul MUNICIPIUL T-, cu sediul în Târgu-M, P-ța -, nr.3, împotriva Sentinței civile nr.143 din 25 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
În lipsa părților.
dezbaterilor și susținerile părții prezente s-au consemnat în încheierea ședinței publice din 22 ianuarie 2009, care face parte integrantă din prezenta hotărârea, pronunțarea fiind amânată pentru data de astăzi, 29 ianuarie 2009.
CURTEA DE APEL
Prin sentința nr.143 din 25 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr- s-a respins excepția lipsei procedurii prealabile, s-a admis acțiunea in contencios administrativ, precizată ulterior, formulată de reclamanta FUNDAȚIA Tg.M în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Tg.-M și Municipiul Tg.-M prin Primarul Municipiului Tg.-M și, în consecință: s-a modificat Decizia de impunere nr.769/17.02.2007 și Dispoziția de soluționare a contestației nr. 3105/23.04.2007, emise de pârâți, prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a sumei de 1080 lei. cu titlu de impozit pe clădiri aferente anului 2007, prin aplicarea cotei ele impozitare de 1,5 % asupra valorii de impunere a clădirii de 72.000 lei, în sensul că reduce obligația de plată de la suma de 1080 lei, stabilită prin decizia atacată la suma de 180 iei, rezultată prin aplicarea cotei de 0,25 %, asupra valorii de impunere a clădirii, s-a luat act de renunțarea la judecată asupra petitului referitor la cererea de suspendare, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
- Cu privire la excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, invocată de pârât, s-a constatat că această excepție este neîntemeiată și a fost respinsă, deoarece, prevederile art. 7(1) din Legea nr. 554/2004 se referă la obligația ce revine persoanei care se consideră vătămată "înainte de a se adresa instanței" și nu în timpul judecății.
Or, în speță, nevoia de precizare a cererii a rezultat din dezbaterile consemnate prin încheierea de ședință din data de 21.11.2007, fila 45 dosar, și a fost dispusă de instanță situație care exclude aplicarea prevederilor art. 7 (1) referitor la procedura prealabilă;
- Cu privire la fondul cauzei, instanța a reținut că, prin Decizia de impunere nr. 769/17.02.2007, emisă de Mun. Tg.-M - Direcția Economică, s-a stabilit în sarcina reclamantei un impozit pe clădiri în sumă de 1080 lei, prin aplicarea cotei de 1,5% la valoarea de impunere a clădirii, de 72.000 lei.
Această decizie a fost contestată de reclamantă la data de 01.03.2007, pe motiv că - cota de 1,5% - se aplică societăților comerciale și nu fundațiilor non-profit din care face parte, care desfășoară activități umanitare.
Prin Dispoziția nr. 3105/23.04.2007, contestația a fost respinsă cu motivarea că, potrivit dispozițiilor art. 180 și 186 alin. 1 din OG nr. 92/2003; pct. 6.3, 7, 9, 12.1.9 și 14 din anexa nr. 1 la nr. 519/2005; art. 249 alin. 1 și 2 și art. 253 alin. 1-3 din Legea nr. 571/2003; art. 4 și anexa nr. 2 la HCL nr. 377/30.11.2006 "cota de 0,25% se aplică în cazul G- urilor, fundațiilor și asociațiilor non-profit care desfășoară activități social - culturale, de educație și învățământ, altele decât social umanitare. Având în vedere că Fundația desfășoară activități cu caracter umanitar prevederile din actele normative prin care impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0,25% nu se pot aplica".
Potrivit dispozițiilor art. 249 (1) și (2) Cod fiscal, orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, către bugetul local, cu excepțiile prevăzute de Codul fiscal.
La art. 250 (1) pct. 19 Cod fiscal, invocat de reclamantă în precizarea de acțiune, sunt prevăzute clădirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, respectiv, clădirile utilizate pentru activități social umanitare, de către asociații, fundații și culte, potrivit hotărârii consiliului local" iar la art. 253 alin. 1- 2 CF se prevede că, în cazul persoanelor juridice impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. Cota de impozitare se stabilește prin hotărâre a consiliului local și poate fi cuprinsă între 0,25% și 1,50% inclusiv.
În speță, Consiliul Local Tg. M, prin hotărârea nr. 377/30.11.2006, a stabilit pentru anul 2007, cota de 0,25% pentru -uri, fundații și asociații, non profit care desfășoară activități social-culturale, de educație și învățământ și de 1,5% pentru restul persoanelor juridice.
Instanța a apreciat că, în raport cu activitățile non-profit desfășurate de reclamantă și care rezultă din statut în scopuri social-umanitare, de facilitățile aprobate prin HCL nr. 377/30.11.2006 privind reducerea cotei de impozitare, trebuie să beneficieze și reclamanta, deoarece activitățile sale desfășurate în scopuri umanitare nu sunt cu nimic mai prejos decât cele desfășurate de alte fundații în scopuri asemănătoare, chiar dacă clădirea situată în Tg.-M, str. -. -, nr. 52. 7, care a făcut obiectul impozitării, a fost închiriată, fiindcă veniturile obținute de reclamantă sunt destinate aceluiași scop și nu aducerii de profit.
Pe de altă parte, instanța a constatat că, potrivit art. 250 (1) pct. 19 CF, scutirile se aplică doar pentru clădirile utilizate de fundații în scopuri social-umanitare, nu și pentru cele utilizate în scopuri economice, cum este cazul în speță.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Municipiul Tg.-M solicitând modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamantei și menținerea deciziei de impunere ca temeinică și legală.
În motivarea cererii de recurs se arată că dispozițiile legale la care face referire contestatoarea și care prevăd o cotă de impozitare de 0,25 % aplicată asupra valorii de inventar a clădirii se aplică doar în cazul -urilor, fundațiilor și asociațiilor non-profit care desfășoară activități social culturale de educație și învățământ, altele decât social-umanitare. Contestatoarea desfășoară activități cu caracter social-umanitar, astfel că nu se poate aplica cota de impozitare de 0,25 %. Se mai arată că art.250 alin.1 pct.19 pr.fisc. stabilește mai multe scutiri și facilități pentru o categorie de contribuabili, respectiv pentru clădirile utilizate pentru activități social-umanitare de către asociații, fundații și culte, dar clădirea supusă impozitării situată în Tg.-M,-,.7, nu se încadrează nici în aceste categorii întrucât nu este utilizată pentru activități social-umanitare.
Prin întâmpinarea depusă la dosar se solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea soluției primei instanțe ca temeinică și legală, susținând că prin probele administrate în cauză a dovedit faptul că fundația are ca obiect de activitate funcționarea pentru îngrijirea și educarea copiilor orfani, activitate foarte complexă, cuprinzând educația și îngrijirea copiilor, astfel că în mod corect prima instanță a apreciat că imobilul se impune a fi impozitat prin aplicarea cotei de 0,25 % asupra valorii de impunere a clădirii.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate și în limitele prev.de art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Hotărârea nr.377/30.11.2006 Consiliul local municipal Tg.-M în temeiul disp.art.38 lit.d și 46 din Legea nr.215/2001 și ținând seama de prevederile Codului fiscal aprobat prin Legea nr.571/2003, cu modificările și completările ulterioare a stabilit nivelul impozitelor și taxelor locale începând cu data de 1.01.2007, nivelul acestora fiind cuprins în anexele 1 - 15.
La art.10 din hotărâre se prevede că impozitul pe clădirile și anexele acestora pentru -uri, fundațiile și asociațiile non-profit care desfășoară activități social-culturale, de educația și învățământ, altele decât social-umanitare, se calculează prin aplicarea cotei de 0,25 % asupra valorii de inventar pentru clădirile reevaluate sau dobândite în ultimii 3 ani, anterior anului fiscal de referință.
Prin contestația la decizia de imputare formulată fundația solicită aplicarea acestor dispoziții din hotărârea consiliului susținând că obiectul de activitate al fundației dă posibilitatea autorității locale să aplice și pentru clădirea folosită de fundație cota de 0,25 % asupra valorii de inventar.
Verificând situația imobilului supus impozitării dar și obiectul de activitate al fundației se constată că activitatea pe care o desfășoară aceasta este una cu caracter umanitar astfel că nu se poate aplica cota prevăzută de art.10 din HCL nr.377/2006.
Este adevărat că art.250 alin.1 pct.19 fisc. se referă la scutirile care se acordă prin efectul legii, că în acest text legal sunt prevăzute clădirile utilizate pentru activități social-umanitare de către asociații, fundații și culte, dar contestatoarea prin acțiunea dedusă judecății nu a înțeles să se folosească de aceste dispoziții legale, nu a solicitat să se constate că beneficiază de scutire de impozit prin efectul legii astfel ca instanța să poată verifica dacă-i sunt aplicabile aceste dispoziții legale și a solicitat să se calculeze cota de impozitare de 0,25 %, însă această cotă așa cum corect a arătat și recurenta nu se poate aplica, fundația neîndeplinând condițiile stabilite de către autoritatea administrativă competentă să stabilească aceste reduceri.
Prin urmare, recursul pârâtului Municipiul Tg.-M urmează să fie admis în condițiile prev. de art.312 alin.1 pr.civ. rap. la art.304 pct.9 din același cod, să fie modificată hotărârea primei instanțe în sensul respingerii acțiunii formulată de Fundația având ca obiect modificarea deciziei de impunere nr.769/17.02.2007 și a dispoziției de soluționare a contestației nr.3105/23.04.2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de MUNICIPIUL T-, cu sediul în Târgu-M, P-ța -, nr.3, împotriva Sentinței civile nr.143 din 25 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Modifică în parte hotărârea în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta FUNDAȚIA, cu sediul în Tg.-M,-, jud.M, în contradictoriu cu intimatul Municipiul Tg.-M, având ca obiect modificarea deciziei de impunere nr.769/17.02.2007 și a dispoziției de soluționare a contestației nr.3105/23.04.2007.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 Ianuarie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehn.
3.03.2009
2 exemplare
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
