Contestație act administrativ fiscal. Decizia 126/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Comercială, de contencios Administrativ și Fiscal
DOSAR NR. 211/ 83/ CA/ 2009 -
DECIZIE NR. 126/ CA/ 2010 - R
Ședința publică din 18 februarie 2010
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela- JUDECĂTOR 2: Filimon Marcela
- - - JUDECĂTOR 3: Marinescu Simona
- - - judecător
- - - grefier
********
S-a luat în examinare soluționarea recursului în contencios administrativ formulat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, cu sediul în Romană nr.3-5 împotriva Sentinței nr. 302/CA/07.05.2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-, în contradictoriu cuintimatul pârât, domiciliat în S M, str. - nr. 7.11 cu domiciliul procedural ales la. S M,-, județul S M, având ca obiect -contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în cauză lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanței că recursul este la al doilea termen de judecată, este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, intimatul pârât a depus la dosarul cauzei prin serviciul Registratură al instanței, la data de 21.01.2010 întâmpinare în 2 exemplare, recurenta pârâtă a comunicat instanței recursul semnat și ștampilat, s-a solicitat judecarea cauzei și în eventuala absență a părților de la dezbateri, conform art. 242 Cod procedură civilă, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin Sentința nr. 302/ CA/ 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr- în ședința publică din data de 07.05.2009, a respins excepția invocată de pârâtă.
A admis acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâta S M - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI S M și în consecință, a anulat actele administrative nr.57005/04.08.2008 și nr.1886/12.01.2009 emise de pârâtă.
A obligat pârâta să restituie reclamantului suma de 1054,24 lei reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, cu dobânzi legale și 43,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, Tribunalul a reținut că, reclamantul, la data de 30.05.2007 a achiziționat autoturismul marca Volkswagen dintr-un stat membru al Comunității Europene pentru care a plătit o taxă de primă înmatriculare de 1054,24 lei (fila 10 de la dosar), conform chitanței nr.-/1806.2007.
Prin cererea înregistrată sub nr.46184/30.06.2008, reclamantul a solicitat restituirea taxei, ca fiind contrară reglementărilor comunitare, fără rezultat pozitiv(filele 6-7 de la dosar). La cererea sa pârâta a emis răspunsul nr.57005 din 04.08.2008, instanța apreciind acest răspuns ca fiind act administrativ în sensul disp.art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004.
Instanța reține în consonanță cu dispozițiile art.214 ind.1 și ind.3 Cod fiscal, că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România de către persoana fizică sau juridică, care solicită înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din statele comunitare ori din alte state.
Conform art.90 paragraf 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene "nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare."
Obiectivul acestor reglementări comunitare, materializat în jurisprudența Curții Europene de Justiție, este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.
Ca atare, reglementările comunitare, interzic discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone.
În România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, ceea ce constituie o discriminare a regimului fiscal, contravenind dispozițiilor Tratatului Constitutiv al Uniunii Europene.
De la 1 ianuarie 2007, România este membră a Uniunii Europene, iar prin ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, Statul Român și-a asumat obligația respectării tratatelor Comunității.
În consonanță cu dispozițiile art.148 din Constituția României, precum și cu jurisprudența Curții Europene de Justiție, judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau a aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau constituțională.
Reținând că, dispozițiile Tratatului CEE se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare pentru achizițiile intercomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, că se încalcă principiul libertății circulației mărfurilor, respectiv se dezavantajează direct sau indirect, mașinile din celelalte state membre UE, în competiție cu produsele similare autohtone, instanța constată că suma plătită de către reclamantă nu este datorată potrivit legislației comunitare, ca atare restituirea ei se justifică.
Pentru repararea integrală a prejudiciului, pârâta a fost obligată să achite și folosul nerealizat sub forma dobânzii legale conform art.3 alin.3 din OG nr.9/2000, art.1084 și 1071 Cod civil.
Pentru considerentele expuse, în baza textelor legale invocate, Tribunalul a admis acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, solicitând admiterea acestei căi de atac și modificarea în totalitate a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii în contencios administrativ ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului recurenta a arătat că rin p. OUG nr.50/2008 a fot instituită taxa de poluare pentru autovehicule, care a intrat în vigoare la data de 01.07.2008 și prin care se dispune numai restituirea în parte a taxei achitată în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008 și nu restituirea integrală a taxei, situație în care recurenta este de acord cu restituirea în parte a sumei achitate de către reclamant.
Arată că prevederile art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunităților Europene nu sunt incidente în cauză, întrucât taxa de primă înmatriculare urmează a fi plătită de toți proprietarii unor autoturisme și autovehicule indiferent de proveniența acestora, la momentul primei înmatriculări în România, prevederile acestui text introducând o limitare a drepturilor statelor membre de a introduce pentru produsele comunitare impozite mai mari decât pentru produsele similare interne.
Legile cadru sunt obligatorii sunt obligatorii pentru statele membre în privința rezultatului însă autoritățile naționale au competența de a alege forma și mijloacele prin care dispozițiile legilor cadru devin obligatorii pentru fiecare stat membru în parte.
Comisia Europeană nu este împotriva perceperii unei taxe cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculelor, ci doar a modului de determinare a taxei.
Organul competent să se pronunțe dacă un act normativ este constituțional, este Curtea Constituțională.
Curtea Europeană de Justiție se poate pronunța dacă legislația națională a unui stat membru încalcă reglementări ale legislației comunitare.
Legiuitorul a dispus numai restituirea în parte a taxei achitată în perioada 01. 01. 2007 - 30. 06. 2008.
Taxa a fost percepută în temeiul dispozițiilor art. 2141- 2143din Codul fiscal, cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculului în România.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 21.01.2010 intimatul reclamant a solicitat respingerea recursului.
Intimatul susține că criticile aduse sentinței civile de către recurentă sunt neîntemeiate.
Instanțele române de drept comun sunt competente să procedeze la înlăturarea de la aplicare a oricărei dispoziții din legislația națională, contrară cu prevederile dreptului comunitar.
Arată că dorește recuperarea în totalitate a taxei.
În cauză sunt aplicabile dispozițiile art.148 alin.2 din Constituția României.
Ca urmare a efectului direct al art. 90 (1) din Tratatul pentru ordinea internă a României, instanța este datoare să constate că art. 2141- 2143din Codul fiscal sunt reglementări contrare legislației europene.
Verificând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, conform art. 304 raportat la art. 3041și 306 Cod procedură civilă, pe baza materialului și lucrărilor dosarului, se constată că aceasta este temeinică și legală.
În mod corect a reținut instanța de fond că taxa din litigiu este contrară prevederilor comunitare, încălcându-se prevederile art.90 alin. 1 din Tratatul Comunității Europene potrivit cărora "nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare."
Cum în speță, pentru autoturismul provenit din Comunitatea Europeană, introdus în țară de către reclamantul intimat și care a fost înmatriculat în comunitatea europeană, s-a perceput în România o taxă de înmatriculare care nu se percepe pentru reînmatricularea autoturismelor deja înmatriculate în România, este evident că dispozițiile art. 214 ind.1 și 214 ind. 3 din Codul Fiscal sunt discriminatorii, astfel că prin aplicarea acestora se încalcă dispozițiile art. 90 alin.1 din TRATATUL COMUNITĂȚII EUROPENE.
În cauza C 224/1994 prin Hotărârea din 29.04.1999 și în cauza 118/2000, Curtea de Justiție a Comunității Europene a reținut obligația ce revine tuturor organelor administrației, inclusiv autorităților descentralizate, de a aplica dispozițiile dreptului comunitar, înlăturând de la aplicare prevederile naționale incompatibile cu reglementările comunitare.
Motivul de recurs privind incidența în speță a prevederilor OUG nr.50/2008 este neîntemeiat, actul normativ respectiv nefiind în vigoare la data plății taxei.
Față de toate aceste considerente, instanța în baza art. 312 raportat la art. 316 Cod procedură civilă urmează a respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat derecurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M,cu sediul în Romană nr. 3-5, în contradictoriu cuintimatul pârât, domiciliat în S M, str. - nr. 7.11 cu domiciliul procedural ales la. S M,-, județul S M, împotriva Sentinței nr. 302/ CA din 07.05.2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
Red. hot..; 11. 03. 2010
Jud. fond
Tehnored.; 11. 03. 2010; 4 ex.
- două exemplare comunicate cu:
recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, cu sediul în Romană nr.3-5. intimatul pârât, domiciliat în S M, str. - nr. 7.11cu domiciliul procedural ales la. S M,-, județul S M,- două comunicări emise la ___. 03. 2010; predate la expediție la ___. 03. 2010
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela, Filimon Marcela, Marinescu Simona
