Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1287/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--04.07.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.1287
Ședința publică din 21 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Răzvan Pătru
JUDECĂTOR 2: Ionel Barbă
JUDECĂTOR 3: Rodica Olaru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta recurentă - de Expediții și Transport Auto- SA împotriva sentinței civile nr.565/24.09.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T, Biroul Vamal A, Autoritatea Națională a Vămilor B și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților sunt consemnate în încheierile de ședință din 5.11.2008, 12.11.2008 și 18.11.2008 ce fac parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursului de fa ță constată:
Prin sentin ța civilă nr.565/29.04.2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Arada respins acțiunea reclamantei - de Expediții și Transporturi Auto- SA B împotriva pârâtelor Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale A, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T, Autoritatea Națională a Vămilor B, și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B având ca obiect anularea Deciziei nr.321/26 octombrie 2006 privind soluționarea contestației reclamantei de către și a Deciziei nr. 267/27 iunie 2007, emisă de Biroul Vamal A privind regularizarea situației privind obligațiunile suplimentare stabilite de controlul vamal și exonerarea ei de la plata sumei totale de 43.429 lei, reprezentând taxe vamale, comision vamal și A, împreună cu majorările de întârziere.
În motivare s-a reținut că în data de 9 octombrie 2007, antecesoarea reclamantei, - " " SA, a depus la Biroul Vamal Nădlac, în calitate de comisionar vamal, în numele cetățeanului ,declarația de tranzit T1 nr. /04 având ca obiect autoturismul BMW 525, cu destinația Biroul Vamal Autostrada. Pentru încheierea operațiunii de tranzit vamal s-a stabilit de termenul de o zi.Cum operațiunea de tranzit n-a fost încheiată în termen, Direcția de Supraveghere Produse Accizate și din cadrul Autorității Naționale a Vămilor, a înștiințat Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale A, prin adresa nr. 28111/23 mai 2007, înregistrată la aceasta din urmă cu nr.7317/30 mai 2007,solicitând încheierea din oficiu a operațiunii, de către Biroul Vamal A, în calitatea sa de birou vamal de plecare.
Biroul Vamal Aaî nchis din oficiu operațiunea, întocmind procesul- verbal nr. 8558/27 iunie 2007 și a emis Decizia nr. 267/27 ianuarie 2007, pentru regularizarea situației stabilind în sarcina - SA, în calitate de principal obligat, diferențe de drepturi vamale în sumă totală de 43.429 lei, după ce anterior, prin adresa nr. 6424/11 mai 2007, i- solicitat informații referitoare la încheierea regimului suspensiv.
Contestația reclamantului împotriva deciziei de regularizare a fost respinsă de a municipiului B prin Decizia nr. 321/26 octombrie 2007, cu motivarea că reclamanta în calitate de principal obligat în cadrul regimului de tranzit inițiat în data de 9 octombrie 2004 nu și-a îndeplinit obligația de prezentare a autoturismului în termen de o zi la Biroul Vamal G, conform disp. art. 98-99 din vechiul Cod Vamal al României și art. 162 al(1), din Regulamentul de aplicare a lui.
Deoarece Biroul Vamal G nu a remis Biroului Vamal Nădlac exemplarul nr. 5 al Declarației Vamale de tranzit nr. 34843/2004, în termen de 3 zile, pentru confirmarea operațiunii de tranzit,acesta din urmă a declanșat procedura de cercetare a operațiunii constatând că documentul de tranzit nu a fost înregistrat la biroul vamal de destinație. Reclamanta nu a depus actele solicitate prin adresa din 11 mai 2007; exemplarul 5 certificat de Biroul Vamal G,copia documentului vamal de plasarea mărfii sub un alt regim vamal sau de supraveghere și recipisa de înregistrare a tranzitului la vama de destinație.
Din corespondența purtată de Agenția Națională a Vămilor cu Inspectoratul General al Poliției, rezultă că autoturismul și documentele care- însoțeau au fost reținute în perioada 11- 23 decembrie 2004 la Serviciul Poliției de Frontieră G, și că nu a părăsit teritoriul României, împrejurare care nu o absolvă pe reclamantă de depune actele și a prezenta autoturismul la Biroul Vamal de destinație, în termen de o zi, față de data de 9 octombrie 2004, când a fost inițiată operațiunea de tranzit.
Reclamanta nu a adus probe nici cu privire la susținerile ei legate de origina comunitară a bunului, conform art. 16 din Protocolul nr. 4 din acordul dintre România și, ratificat prin nr.OUG 192/2001, nefiind în măsură să prezinte actele solicitate de V prin adresa nr. 32995/6 septembrie 2007.
Nici motivele de nulitate ale deciziei de regularizare, invocate de contestatoare, nu sunt dintre cele expres prevăzute de art. 46 din Codul d e procedură fiscală.
Contrar susținerilor reclamantei, instanța reține că respingerea contestației împotriva deciziei de regularizare a situației privind obligațiile suplimentare este justificată, pentru că prin neprezentarea de către - SA, la Biroul Vamal G, a autoturismului în vederea încheierii operațiunii de tranzit, în termen de o zi, de la data 9 octombrie 2004, când a fost inițiată această operațiune conform declarației T1 nr.34843/2004, aceasta a încălcat disp. art. 98- 99 din Codul Vamal al României aprobat prin Legea 141/1997.
Autoritatea Națională Vamală a reținut corect că împrejurarea, potrivit căreia, în perioada 11- 23 decembrie 2004, autoturismul s-a găsit în zona de supraveghere a Poliției de Frontieră G, ca urmare a unei fapte penale săvârșite de persoana împuternicită să-l transporte, nu poate fi considerată operațiune de încheiere a tranzitului vamal astfel cum susține reclamanta.
Atribuțiile Poliției de Frontieră sunt total diferite de cele a unui birou vamal. Chiar dacă declarația vamală și celelalte acte au fost în posesia G, în perioada în care autoturismul a fost reținut, nu se poate reține că acest serviciu ar fi trebuit să se ocupe de încheierea tranzitului. Deși, astfel cum susține reclamanta în acțiune, - SA, în calitate sa de comisionar vamal, avea un birou propriu care funcționa pe lângă Biroul Vamal G și împrejurarea că atunci când autoturismul a fost reținut în zona de supraveghere, un angajat al acesteia a fost de față la acea operațiune,
ea avea obligația să cunoască care este situația autoturismului și să soluționeze declarația vamală, cu atât mai mult cu cât de la data când trebuia încheiată operațiunea de tranzit și cea a reținerii lui în zona de supraveghere au trecut 2 luni.
Din punctul de vedere al reclamantei,culpa ar reveni pentru-că nu ar fi informat- despre restituirea autoturismului și a actelor și nu ei, care nu a respectat termenul de o zi privind încheierea tranzitului.
Nu sunt întemeiate nici susținerile reclamantei privind nulitatea deciziei de regularizare, în sensul că emiterea ei s-a făcut cu încălcarea dreptului de a fi audiată, fapt infirmat de corespondența purtată, anterior încheierii procesului verbal de control și emiterii deciziei, între reclamantă și autoritățile vamale,pentru stabilirea circumstanțelor potrivit cărora autoturismul nu a fost prezentat în termen pentru încheierea regimului vamal de tranzit.
Pentru aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 18 din Legea 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, instanța va respinge acțiunea reclamantei pentru anularea celor două decizii și exonerarea de plata taxelor vamale stabilite.
În cauză a declarat recurs reclamanta de expediții și transport Auto- SA, solicitând modificarea sentinței și admiterea acțiunii.
În motivare se critică sentința pentru că nu s-a reținut nelegalitatea deciziei nr.267/2007 emisă de autoritatea vamală deși s-a încălcat art.43 alin.2 lit.j Cod procedură fiscală, neconținând mențiuni privind audierea contribuabilului. În actul administrativ fiscal nu se face nicio mențiunea privind audierea contribuabilului, fiind încălcate, de asemenea, prevederile art.9 din Codul d e procedură fiscală, care instituie ca principiu fundamental al procedurii fiscale Dreptul de a fi ascultat, ceea ce atrage, așa cum a arătat și literatura de specialitate (, Explicațiile teoretice și practice ale Codului d e procedură fiscală, Editura, B, 2005, p. 92), "anularea actului administrativ fiscal".
În al doilea rând,unalt motiv de nelegalitate al Deciziei pentru regularizarea situației nr.267/27.06.2007 privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal emise de Biroul Vamal A, pe care prima instanță nu îl analizează, este acela că actul administrativ fiscal atacat încalcă în mod grav prevederile Legii nr.157/2005 privind ratificarea Tratatului privind aderarea Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, Anexa 5 pct.4- Uniunea vamală, prin aceea că deși autoturismul marca BMW 525, an fabricație 1990, serie șasiu, ce făcea obiectul tranzitului era de origine comunitară, autoritatea vamală emitentă a calculat: 8.364 lei taxe vamale; 7.287 lei majorări de întârziere taxe vamale; 139 lei comision vamal; 120 lei majorări de întârziere comision vamal.
În anexa 5 pct.4 din Tratatul de aderare mai sus indicat sun precizate dovezile originii preferențiale emise înainte de data aderării la UE, care stau la baza acordării preferințelor tarifare în baza acordurilor încheiate cu statele membre înainte de aderarea României.
În acest sens, invocă și prevederile Documentului de informare /1661/2006 RO emis de Comitetul Codului vamal (Subiect: UE în 2007-Măsuri tranzitorii în domeniul vamal ale actului de aderare): Dovada statutului comunitar ( comerțul în cadrul Comunității lărgite).
Dovada originii preferențiale eliberată corespunzător sau întocmită înainte de aderare în baza unuia dintre Europene cu noile Membre sau al acordului echivalente între noile membre va fi acceptată ca dovadă a statului ( nu ca dovadă a originii) în Comunitatea lărgită după aderare dacă: mărfurile sunt la aderării în depozit temporar, într-o zonă liberă sau antrepozit liber, în tranzit, antrepozitare vamală, perfecționare activă (sistemul cu suspendare) transformare sub control vamal, admitere temporară sau perfecționare pasivă, sau au fost declarate și li s-a acordat liberul de vamă pentru export și sunt în transport în interiorul Comunității lărgite și este aplicată o interdicție de drawback ori o exceptare de drepturi vamale pentru materiale neoriginare utilizate la fabricarea acestor produse ( acordurile europene și nu acordurile de asociere).
"Asta înseamnă că, dacă dovada originii preferențiale privind mărfurile menționate mai sus este prezentată autorităților vamale după aderare, mărfurile sunt libere de drepturi vamale și alte măsuri vamale când sunt declarate ca fiind puse în liberă circulație (Anexa V nr.4 din Actul de aderare, paragraf 1(a). Consecința nu este de a aplica rata preferențială a taxelor, ci faptul că nu sunt de plătit drepturi vamale în baza statutului comunitar".
Autoritatea vamală însăși, prin procesul-verbal de control nr.8558/27.06.2007, reține la pct.5 ("origine: DE") originea comunitară a bunului, însă încălcând prevederile mai sus arătate, calculează atât taxe vamale, cât și comision vamal.
Prin urmare, având în vedere că autoturismul marca BMW 525, an fabricație 1990, serie șasiu -, ce făcea obiectul regimului vamal de tranzit, avea origine comunitară, autoritatea vamală emitentă și a comisionului vamal pentru acesta la încheierea din oficiu a regimului vamal.
Mai mult, având în vedere faptul că taxele vamale și comisionul vamal intră în baza de calcul a accizelor, iar acestea din urmă intră în baza de calcul a TVA, atât TVA, cât și accizele sunt calculate în mod eronat, având un cuantum nelegal.
Se mai invocă prevederile art. 284 din Legea nr.86/2006, care dispun că "operațiunile vamale inițiale sub regimul prevăzut de reglementările vamale anterioare intrării în vigoare a prezentului cod se finalizează potrivit acelor reglementări", reglementările aplicabile în această speță sunt Codul vamal adoptat prin Legea nr.141/1997, Regulamentul vamal aprobat prin nr.HG1114/2001 și Decizia nr.471/2002.
Actul administrativ de soluționare a contestației este nelegal și netemeinic întrucât se soluționează faptul că reclamanta nu ar fi făcut dovada depunerii actelor vamale care ar fi confirmat încheierea regimului vamal de tranzit, neținând cont de faptul că atât bunul, cât și actele însoțitoare ale acestuia au fost reținute de autoritățile de frontieră (poliția de frontieră și autoritățile vamale).
De asemenea, organul de soluționare a contestației constată că - SA nu a prezentat nicio dovadă a originii preferențiale a bunului, nefăcând aplicarea prevederilor Legii nr.157/2005.
În ceea ce privește excepțiile ridicate de reclamantă, vizând nulitatea actului administrativ fiscal, organul de soluționare se mulțumește să constate că a fost în prezenta unei nulității relative. Codul d e procedură fiscală completându-se cu prevederile Codului d e procedură civilă, care în art.105 alin.3 pretinde dovedirea unei vătămări. Or, în speță, vătămarea este mai mult decât evidentă, ea reieșind din aceea că pe calea acestui act administrativ fiscal s-au calculat impozite și taxe nelegale, încălcându-se prevederile constituționale care postulează justa aplicare a sarcinilor fiscale.
În ceea ce privește accesoriile creanțelor fiscale reținute în sarcina reclamantei, având în vedere faptul că acestea urmează soarta principalului (accesoriu sequitur principale), toate motivele invocate urmează a se aplica mutatis mutandis și în ceea ce le privește, accesoriile creanțelor fiscale neputând exista în lipsa unei creanțe fiscale principale.
Examinând recursul în raport cu motivele invocate și cu cele din oficiu prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, se constată că este fondat și se admite împotriva sentinței civile nr.565/29.IV.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Arad, se modifică sentința în sensul că admite acțiunea formulată de reclamanta - de expediții și transport Auto- SA, în calitate de succesoare în drepturi a - SA B împotriva pârâtelor Direcția județeană de accize și operațiunii vamale A, Direcția regională pentru accize și operațiunii vamale T, și DGFP B și anulează decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.267/17.VI.2007 emisă de pârâta II prin Biroul vamal A și decizia nr.321/16.2007 emisă de pârâta IV privind obligarea reclamantei de a plăti suma de 43.429 lei cu titlu de drepturi de import, pentru că:
Potrivit procesului verbal nr.8558/27.VI.2007 încheiat de Biroul Vamal A, autoturismul marca BMW, an de fabricație 1990, seria șasiu WBAHD51020E. este de origine, deci de origine comunitară.
Cu toate că însăși autoritatea vamală a recunoscut proveniența autoturismului pentru care s-au calculat impunerea vamală din litigiu, ca fiind Uniunea Europeană, totuși a stabilit drepturi vamale pe seama reclamantei, încălcând prevederile Legii nr.157/2007 privind ratificarea tratatului privind aderarea și a României la Uniunea Europeană și Anexa 5 pct.4 privitor la Uniunea Vamală care înlătură obligativitatea plății unor drepturi de import pentru bunurile provenind din uniune.
Cum în cauză sunt incidente aceste dispoziții legale, Curtea constată că sentința s-a pronunțat cu încălcarea legii, motiv de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, astfel că recursul reclamantei se admite așa cum s-a menționat anterior.
PENTRU ACESTE MOTIVE
N NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta de expediții și transport Auto- SA în calitate de succesoare de drepturi a - SA B, împotriva sentinței civile nr.565/29.IV.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Arad.
Modifică sentința în sensul că admite acțiunea formulată de reclamanta - de expediții și transport Auto- SA, în calitate de succesoare în drepturi a - SA B împotriva pârâtelor Direcția județeană de accize și operațiunii vamale A, Direcția regională pentru accize și operațiunii vamale T, și DGFP B și anulează decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.267/27.VI.2007 emisă de pârâta II prin Biroul vamal A și decizia nr.321/26.2007 emisă de pârâta IV privind obligarea reclamantei de a plăti suma de 43.429 lei cu titlu de drepturi de import.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică 21.XI.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
RED. -24.XI.2008
Tehnored. /28.11.2008/ 2 ex.
Prima instanță: Tribunalul Arad
Judecător:G
Președinte:Răzvan PătruJudecători:Răzvan Pătru, Ionel Barbă, Rodica Olaru
