Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1308/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1308/2008
Ședința publică din 02 iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Cotuțiu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C, împotriva sentinței civile nr. 3845 din 17.12.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu intimații, AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în cauză, s- prezentat intimatul, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 24.04.2008 s-a înregistrat la dosarul cauzei din partea Direcției Generale de Pașapoarte M răspunsul solicitat de instanță, iar în data de 13.05.2008, a trimis la dosar prin fax, o cerere de reexaminare, a încheierii de ședință din 21.04.2008, prin care conducătorul instituției a fost sancționat cu amendă judiciară în cuantum de 500 RON, însoțită de înscrisuri justificative ( 30 -32), precum și un răspuns de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare ce privește altă cauză ( 36 -37), iar în data de 16.05.2008 a sosit la dosar prin poștă, în original, cererea de reexaminare și actele anexe ( 38 -40).
Intimatul a depus la dosarul cauzei, în probațiune, copia unei declarații a numitului dată în dosarul nr. 195/P/2006 al Poliției Șomcuta M din care rezultă că, ar fi dat 900 de mărci, cu titlu de taxe vamale pentru un autoturism și a susținut că, nu am adus mașina în țară, acela care a adus-o a fost, care s-a folosit de datele sale personale, pentru a aduce mașina prin T ( 43 - 44) a declarat că, nu mai are de formulat alte cereri în probațiune, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Curtea, în urma deliberării, constată că, nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat alte cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, în temeiul art. 150.pr.civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul intimatului pe recursul formulat în cauză.
Intimatul a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată, constând în cheltuieli de deplasare, conform bonurilor fiscale depuse la dosar ( 45 - 46).
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 3845 din 17 decembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- s-a admis acțiunea în contencios fiscal formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR B și DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ
A fost anulată decizia nr. 33 din 12 iunie 2006 Direcției Generale a Finanțelor Publice M precum și actul constatator nr. 904/20 martie 2001 și procesul-verbal nr. 579/23 aprilie 2002 încheiate de Biroul Vamal.
Pârâta DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ Caf ost obligată la 1.000 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Potrivit declarației vamale de călători nr. 3746 din 21 noiembrie 1997 reclamantul contestator ar fi introdus în țară un autoturism marca Volksvagen passat Diesel, an de fabricație 1984 pentru Fundația "Euro ".
Deoarece titularul de operațiune nu s-a prezentat pentru a încheia operațiunea vamală prin actul constatator nr. 904/20 martie 2001 s-a stabilit în sarcina acestuia o datorie vamală de 1486 lei.
Pentru neachitarea la scadență a acestor obligații bugetare, organele vamale au calculat dobânzi în sumă de 5.269 lei și penalități de întârziere în sumă de 48 lei prin procesul verbal nr. 579/23 aprilie 2002.
Cu somația nr. 5225 din 7 martie 2006 pârâta Direcția Generală Vamală O (actualmente C) a comunicat reclamantului obligațiile fiscale datorate.
Reclamantul a formulat contestație împotriva măsurilor dispuse prin actul constatator nr. 904/20 martie 2001 și a procesului verbal nr. 379 din 23 aprilie 2004, contestație soluționată prin decizia nr. 33 din 12 iunie 2006 de către DGFP M în sensul respingerii ei ca neîntemeiată.
În soluționarea deciziei pârâta DGFP M nu a procedat la verificarea susținerilor reclamantului contestator vizând nesemnarea de către acesta a declarației vamale nr. 3746 din 21 noiembrie 1997.
Procedându-se la expertizarea semnăturii de pe aceasta de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice C s-a concluzionat că nu se poate stabili dacă semnătura aparține acestuia.
Coroborând această probă cu rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Șomcuta Mare din 26 martie 2007 pronunțată în soluționarea cercetărilor penale efectuate la plângerea reclamantului împotriva numitului, rezoluția prin care s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale, instanța a apreciat dovedite susținerile contestatorului.
Întrucât nu s-a putut stabili că reclamantul contestator a introdus în țară autoturismul pentru care s-au stabilit obligațiile bugetare prin actul constatator nr. 904/20 martie 2001 și procesul verbal nr. 579/23 aprilie 2002 dând eficiență principiului de drept "im dubio pro reo", instanța a apreciat că se impune anularea deciziei nr. 33 din 12 iunie 2006 DGFP
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C în reprezentarea AUTORITĂȚII NAȚIONALE A VĂMILOR B solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii în contencios administrativ formulată și menținerea ca legale și temeinice a actelor administrative atacate.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta arată că, pentru întocmirea declarației de călători nu este cerută ad validitatea semnătura titularului, fiind necesară doar semnătura organului vamal.
Declarația vamală de călători este un act administrativ unilateral ce emană de la o autoritate publică și se bucură de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și de veridicitate, are forța probantă și se execută din oficiu.
Aceasta este valabilă până la înscrierea în fals, ori concluziile raportului de expertiză nu au dovedit aceasta.
În data de 21 noiembrie 1997 cu declarația vamală de tranzit nr. 3746 reclamantul a introdus în țară prin Biroul Vamal un autoturism marca Volkswagen.
Neprezentându-se în termenul stabilit prin declarația vamală de călători la Biroul vamal de destinație- pentru a-și încheia operațiunea de import, s-a trecut la încheierea acesteia din oficiu.
Prin actul constatator nr. 904 din 20 martie 2001 autoritatea vamală a stabilit în sarcina reclamantului suma de 1486 lei reprezentând drepturi vamale rezultate din operațiunea privind importul autoturismului.
Fiind vorba de un control ulterior al autorității vamale și în conformitate cu dispozițiile art. 4 lit c din OG nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aplicabile la momentul stabilirii datoriei vamale în sarcina contestatorului debitor fiscal, titlul de creanță, devenit titlu executoriu prin neplată și necontestare, este documentul care cuprinde rezultatele verificării sau contestării, în speță actul constatator nr. 904/2001 încheiat de Biroul vamal în sarcina reclamantului, din oficiu.
Declarația vamală de călători, din simpla observare a acesteia, nu cuprinde și nu poate cuprinde sume de plată, fiindcă prin ea se acordă un regim vamal suspensiv de la plata drepturilor de import, fiind asimilată declarației vamale sumare, urmând ca datoria vamală să fie stabilită prin declarația vamală de import definitiv, de către biroul vamal de destinație, în cazul în care titularul operațiunii vamale de tranzit își îndeplinește obligația legală de a se prezenta la acest birou vamal cu bunul introdus în țară.
Intimatul prin întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial (fila 13-15).
Analizând recursul promovat prin prisma motivelor de recurs invocate a prevederilor art 3041Cod procedură civilă și a dispozițiilor art 20 din Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004 ontenciosului administrativ, Curtea reține următoarele:
Reclamantul prin acțiunea introductivă de instanță a solicitat anularea deciziei nr. 33/12 iunie 2006 DGFP M și admiterea contestației și anularea actului constatator nr. 904/20 martie 2001 și a procesului verbal nr. 579/23 aprilie 2002 încheiat de organele vamale din cadrul Biroului Vamal privind virarea sumei de 6803 lei reprezentând datorie vamală, dobânzi aferente datoriei vamale și penalități de întârziere aferente datoriei vamale.
Acțiunea reclamantului a fost motivată prin invocarea împrejurării că, nu este titularul operațiunii vamale și în consecință nu avea cum să se prezinte în vederea încheierii operațiunii de tranzit vamal întrucât nici nu avea cunoștință de acest act și nici nu a adus niciodată autoturismul indicat în țară, nu a semnat nici un apărări care nu au fost luate în considerare de organele în fața cărora s-a formulat contestația și nici apărările referitoare la împrejurarea că autoturismul a fost înmatriculat de către FUNDAȚIA EURO.
DGFP M prin decizia nr. 33/12 iunie 2006 privind soluționarea contestației formulate de a respins contestația formulată de acesta ca fiind neîntemeiată reținând că în fapt a introdus în țară cu declarația vamală pentru călători nr. 3746/21 noiembrie 1997 un autoturism marca Volkswagen pentru FUNDAȚIA EURO din B-M astfel că, el este titularul operațiunii și întrucât titularul nu s-a prezentat pentru a încheia operațiunea de tranzit vamal s-a întocmit actul constatator nr. 904/20 martie 2001 prin care s-a stabilit în sarcina acestuia datoria vamală în sumă de 1486 RON.
Referitor la dobânzile și penalitățile de întârziere aferente datoriei vamale s-a reținut că raportat la dispozițiile art. 13 alin 1 și 3 din OG nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare aprobată prin Legea nr. 108/1996 orice obligație bugetară neachitată la scadență generează plata unor majorări de întârziere calculate pentru fiecare zi de întârziere începând cu ziua imediat următoare scadenței obligației bugetare până la data realizării sumei datorate inclusiv iar pentru ipoteza constatării unor diferențe de obligații bugetare stabilite de organele competente majorările de întârziere se calculează de la data scadenței obligației bugetare la care s-a stabilit diferența până la data realizării acesteia inclusiv.
MIRA-INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI M-SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR PENTRU ELIBERAREA ȘI EVIDENȚA PAȘAPOARTELOR SIMPLE a comunicat că urmare a verificărilor realizate posesorul documentului de călătorie cu seria - este.
Raportat la probațiunea administrată în fața instanței de recurs apărările formulate de reclamant apreciate ca întemeiate de prima instanță apar ca fiind nereale având în vedere că nu se poate reține împrejurarea că există un dubiu asupra documentului.
Recursul promovat de DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C apare ca fiind întemeiat prezumția de legalitate autenticitate și veridicitate a declarației vamale de călători operând în favoarea acesteia având în vedere și probatoriul administrat în fața instanței de recurs.
Considerentele enunțate au format convingerea Curții asupra temeiniciei recursului promovat astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă în baza prevederilor art. 304 pct 9 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul promovat și va modifica hotărârea atacată.
Rejudecând cauza în fond, Curtea reținând că întregul probatoriu a demonstrat că reclamantul este titularul operațiunii vamale așa cum rezultă din toate înscrisurile prezentate și potrivit dispozițiilor art. 98 din Legea nr. 141/1997. obligația de încheiere a regimului vamal îi revenea acestuia astfel că și obligația de plată pentru neexecutarea acestei obligații îi incumbă reclamantului astfel că modalitatea de soluționare a contestației de către organele abilitate a fost cea corectă și în consecință Curtea va respinge acțiunea formulată de reclamant prin care a solicitat admiterea contestației și anularea actului constatator nr. 904/20 martie 2001 și a procesului verbal nr. 579/23 aprilie 2002 încheiat de organele vamale din cadrul Biroului Vamal privind virarea sumei de 6803 lei reprezentând datorie vamală, dobânzi aferente datoriei vamale și penalități de întârziere aferente datoriei vamale, cu consecința menținerii actelor atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ A VĂMILOR împotriva sentinței civile nr. 3845/17.12.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o casează și rejudecând cauza, respinge acțiunea reclamantului.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 02.06.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - G - - -
Red./
3 ex./1.07.2008
Jud.fond-
Președinte:Augusta ChichișanJudecători:Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț, Gheorghe Cotuțiu