Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1347/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--14.07.2009
DECIZIA CIVILĂ NR.1347
Ședința publică din 10.11.2009
PREȘEDINTE: Maria Cornelia Dascălu
JUDECĂTOR 2: Adina Pokker
JUDECĂTOR 3: Ionel
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile formulate de pârâtele recurente Direcția Generală a Finanțelor Publice T și Administrația Finanțelor Publice T împotriva sentinței civile nr. 561/CA/18.05.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, văzând lipsa părților și constatând că la dosar a fost formulată cerere de judecare în lipsă conform prevederilor art.242 Cod proc. civilă, instanța reține cauza în pronunțare
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata la Tribunalul Timiș sub nr-, legal timbrata, reclamantul, a solicitat în procedura contenciosului administrativ în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice T, anularea actului administrativ fiscal seria - nr.-/08.12.2008 emisă de T și restituirea taxei speciale pentru autoturisme in suma de 2115 lei, obligarea pârâtei la plata dobânzilor legale aferente de la data plății sumei până la data restituirii efective, fără cheltuieli de judecată.
In fapt, reclamantul relevă, că a achiziționat un autoturism marca Ford Fiesta an de fabricație 2000, adusă din Comunitatea Europeana și înmatriculat în România, iar în vederea înmatriculării a fost obligat să achite taxa de primă înmatriculare care o apreciază ca nedatorată, discriminatorie și contrar normelor europene.
Consideră că această taxă este nelegală și are un caracter discriminatoriu, încălcând normele comunitare, respectiv: art. 25 CE care prevede că: "Intre statele membre sunt interzise taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent. Această interdicție se aplică de asemenea taxelor vamale cu caracter fiscal."Totodată se încalcă art.28 CE care prevede că: "Între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent." - Se încălca art. 90 CE care prevede ca: "Niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, niciun stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de producție."
Potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României "Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare."
Din art. 90 CE al doilea paragraf, reiese că nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție.
Este încălcat clar principiul nediscriminării produselor importate cu produsele interne în spațiul Comunitar, din analiza aplicării taxei este lesne de observat ca ea este perceputa numai pentru autoturismele înmatriculate în Comunitatea Europeana și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în țara noastră, la o noua înmatriculare, taxa nu mai este percepută.
Diferența de aplicare a taxei, introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeana în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru autovehiculele înmatriculate deja în România taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare.
Se solicită să se constate supremația dreptului comunitar, în speță a art. 90 par. 1 din Tratat și de asemenea să constate că prin modificarea Codului fiscal și introducerea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile menționate ale Tratatului.
Ca urmare a efectului direct al art. 90 par. 1 din Tratat pentru ordinea juridică națională.
Legal citată, pârâta PTa formulat întâmpinare olicitând în principal inadmisibilitatea acțiunii în contencios administrativ raportat la disp.art.205 și art.218 alin.2 din OG nr.92/2003 Cod procedură fiscală coroborate cu prevederile art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004, tot pe cale de excepție, constatarea lipsei calității procesuale pasive a T față de capătul de cerere având ca obiect restituirea taxei pe poluare, raportat la prevederile art. 1 din nr.OG 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule cu modificările și completările ulterioare, calitatea procesuală pasivă în cauză, față de acest capăt de cerere revenind exclusiv Administrației Fondului pentru Mediu, în calitate de gestionar al Fondului pentru mediu; în subsidiar, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată și menținerea ca temeinice și legale a actelor administrative atacate, respectiv a Deciziei nr.4/3/07.01.2009 emisă de T și a Deciziei de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr. 163.939/17.11.2008 emisă de T, prin care s-a stabilit taxa pe poluare în suma de 2115 lei și respingerea cererii privind obligarea T la plata eventualelor cheltuieli de judecată.
Se arată faptul că obiectul unei acțiuni în contencios administrativ fiscal îl constituie, în principal, atacarea deciziei emise în soluționarea contestației, iar în subsidiar, atacarea actului administrativ de impunere inițial, așa cum dispun în mod derogatoriu dispozițiile art. 218 alin. 2 din nr.OG 92/2003 privind pr. fiscală coroborate cu prevederile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Astfel, se menționează faptul că acțiunea formulată de către reclamant are ca și obiect obligarea pârâtei la restituirea sumei de 2115 lei reprezentând taxa pe poluare cu dobânzi aferente.
Tot pe cale de excepție, solicită constatarea lipsei calității procesuale pasive a T, fata de capătul de cerere având ca obiect restituirea taxei pe poluare actualizata cu dobânda legala, raportat la prevederile art. 1 din nr.OG 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, cu modificările și completările ulterioare, calitatea procesuală pasivă în cauza față de acest capăt de cerere revenind exclusiv Administrației Fondului pentru Mediu, în calitate de gestionar al Fondului pentru mediu, arătând că spre deosebire taxa specială pentru autoturisme și autovehicule (taxa de primă înmatriculare), reglementată de art. 214 și următoarele din Legea nr. 571 privind Codul fiscal republicată, care se constituia venit la bugetul de stat, taxa pe poluare reglementată de nr.OG 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule cu modificările și completările ulterioare nu se face venit la bugetul de stat ci se constituie venit la bugetul fondul pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, potrivit art. 1 din actul normativ mai sus indicat.
In subsidiar, pe fondul cauzei, se arată că își menține punctele de vedere exprimate pe larg în cuprinsul Deciziei nr.4/3/07.01.2009 emisă de T, drept pentru care susține și respingerea acțiunii ca nefondată, având în vedere ca reclamantul datorează în mod legal suma de 2115 lei, cu titlu de taxa pe poluare.
Mai arată că potrivit reglementarilor legale de mai sus, taxa de poluare s-a achitat de persoana fizică care și-a înmatriculat autoturismul, autoturismul achiziționat nu intra în categoria autoturismelor scutite de plata taxelor speciale cum ar fi: vehicule istorice, autovehicule aparținând misiunilor diplomatice, autovehicule aparținând persoanelor cu handicap, etc. așa cum sunt prevăzute de art. 3 din nr.OUG 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta DGFP Tas olicitat respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că în baza solicitării și a documentației depuse de reclamant, organul fiscal a procedat la calculul taxei de poluare și a emis Decizia de calcul a taxei pe poluare, rezultând o sumă de 2115 lei, achitată cu CG seria - 4A nr.-/08.12.2008.
Pârâta a considerat că dispozițiile art.90 din Tratatul Comunității Europene nu sunt incidente cauzei în condițiile în care, în prezent nu se mai află în prezența unui impozit fiscal, taxa de poluare, nefiind venit la bugetul statului, iar pe de altă parte, nu este în prezența unui regim discriminatoriu, întrucât obligația plații taxei de poluare există pentru toate autoturismele/autovehiculele, indiferent de țara de proveniență a acestora, neaflându-se deci în prezența unei îngrădiri a liberei circulații a mărfurilor, principiu statuat în Tratatul Comunității Europene.
Prin sentința civilă nr. 561/CA/18.05.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins excepțiile, a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu P T, Calea, a dispus anularea actului administrativ seria - nr.-/ 08.12.2008 și a obligat pârâta T la restituirea sumei de 2115 lei, cu dobânzi legale începând cu data plății și până la restituirea efectivă, încasata cu CH serie - nr.-/08.12.2008 emisă de pârâtă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut în esență următoarele:
In ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, tribunalul a respins-o ca fiind neîntemeiată, întrucât reclamantul a parcurs procedura prealabila în sensul ca împotriva răspunsului organului fiscal a formulat contestație, care a fost respinsă prin decizia emisă de către DGFP T, iar împotriva acestor acte fiscale, reclamantul a formulat contestație.
In privința excepției lipsei calității procesuale pasive a T, instanța de asemenea a respins-o deoarece reclamantul a plătit suma de 2115 lei către T, organ care a emis decizia de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule, iar DGFP Tas oluționat contestația la plângerea prealabilă.
In consecință același organ fiscal căruia i s-a plătit taxa va proceda la restituirea acesteia, neputând invoca faptul că suma de bani este folosita de o altă autoritate.
În sprijinul rezolvării problemelor de drept deduse judecății în prezenta speță, vin prevederile art. 148 alin.2 din Constituția României care statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Alineatul 4 al aceluiași articol, prevede că, între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin.2 menționat.
Din înscrisurile depuse în probațiune, Tribunalul a retinut că autoturismul în cauză este din categoria M (1), are capacitatea cilindrică 1753 cm3si norma de poluare Euro3.
Autoturismul a fost fabricat în anul 2000 și înmatriculat pentru prima dată în Germania la data de 27.06.2000. A fost cumpărat de reclamant în data de 13.11.2008, care s-a prezentat în luna următoare la autoritățile române în vederea înmatriculării autoturismului pentru prima dată în România. Cererea reclamantului a fost respinsă pe motiv că nu există dovada achitării taxei de poluare reglementată de OUG 50/2008.
Problema de drept care se pune în cauză este dacă legislația internă potrivit căreia reclamantul ar datora taxa pe poluare este compatibilă cu prevederile legislației internaționale și comunitare.
Potrivit OUG nr.50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se datorează aceasta taxă pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) și N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite în privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003 (art. 3).Autoturismul reclamantului nu intră în categoriile exceptate de la plata taxei pe poluare(art. 3 alin 2 și art. 9 alin. 1). Obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art. 4 lit. a),fără ca textul să facă distincția nici între autoturismele produse în România și cele în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second-hand.Deoarece OUG a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14 alin 1),rezultă că taxa pe poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară.Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă (art. 5 alin 1).
Pentru a interpreta corect acest act normativ și a identifica intenția legiuitorului, Tribunalul a utilizat interpretarea teleologică (după scop): în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege privind aprobarea OUG 50/2008 depus la Parlament sub nr.PL-x 536/10.09.2008și disponibil pe site-ul Camerei Deputaților, este menționat în mod expres că dacă nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecință ar fi fost facilitarea intrării în România a unui număr foarte mare de autovehicule second hand cu vechime peste 10 ani, care ar fi fost achiziționate datorită prețului foarte mic.Așadar, se vrea ca taxa pe poluare, al cărui scop este, în principiu, corect - "poluatorul plătește" - să aibă ca efect imediat diminuarea introducerii în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru.
. Potrivit OUG 208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa poluare pentru autovehicule, autovehiculele a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc și care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene începând cu data de 15 decembrie 2008 se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 50/2008 (art. II). Aceste prevederi se aplică până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv (art. III).
OUG 208/2008 a fost abrogată prin OUG nr.218/2008 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. Conform art.III al acesteia, (1) Autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008. (2) Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro;4 căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4, înmatriculate pentru prima dată în afara Uniunii Europene și care se înmatriculează în România, li se aplică taxele prevăzute în anexele nr. 1 și 2.Așadar, se creează o diferență de tratament fiscal între mașinile noi și cele vechi, înmatriculate în România după intrarea în vigoare a OUG 50/2008.
Rezulta că pentru autovehiculul second-hand în cauză, care face parte din categoria M1 și are norma de poluare Euro3, reclamantul ar datora taxa de poluare indiferent când are loc după data de 1 iulie 2008-prima înmatriculare în România.
Art. 90 par. l din Tratatul de instituire a Comunității Europene prevede: "Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor sate membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare".
Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne.
Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a OUG 50/2008. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.
Instanța a constatat că, într-adevăr, în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național. Acesta rezultă din două argumente:
Tribunalul Timișa invocat și jurisprudența Curții de Justiție Europene, respectiv cauza Costa/Enel (1964), cauzaSimmenthal(1976),
Analizând dispozițiile OUG 50/2008 cu modificările ulterioare, rezultă că pentru un autoturism produs in România sau in alte state membre UE nu se percepe la o nouă înmatriculare taxă de poluare, dacă a fost anterior înmatriculat tot în România.Dar se percepe această taxă de poluare la autoturismul produs in țară sau în alt stat membru UE, dacă este înmatriculat pentru prima dată în România.
Reglementată în acest mod, taxa pe poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru: cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
Iar ca urmare a adoptării nr.OUG 218/2008, intenția legiuitorului de a influența alegerea consumatorilor a devenit mai evidentă: a fost înlăturată taxa de poluare pentru autoturismele noi, Euro 4, capacitate cilindrică mai mică de 2.000 cm3(or, este de notorietate că în România sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici) care se înmatriculează pentru prima data în România în perioada 15.12.2008 - 31.12.2009, astfel încât consumatorii sunt direcționați fie spre un autoturism nou, fie spre un autoturism second-hand deja înmatriculat în România. Se protejează astfel producția internă, aspect ce reiese explicit din preambulul nr.OUG 208/2008 și 218/2008, potrivită căruia: Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă în economiaromânească,iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare".
Tribunalul a mai remarcat un alt tip de discriminare între persoanele care au solicitat înmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008 și cele care înmatriculează autoturisme ulterior, reținând că doar aceste din urmă persoane plătesc taxa de poluare, deși este evident că poluează și autoturismele primei categorii de persoane. Discriminarea este realizată de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de faptul înmatriculării, deși din preambulul OUG 50/2008 rezultă că l-a urmărit asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implica instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate în trafic, potrivit principiului poluatorul plătește".
-l pe reclamant în mod nelegal de suma de 2115 lei, de la data plătii sumei, pârâta datorează și dobânzile prevăzute de Codul d e procedură fiscală, până la data restituirii efective, prejudiciul cauzat reclamantului numai în acest fel putând fi reparat integral, astfel cum prevăd dispozițiile art.104 și următoarele din OG nr.92/2003.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele recurente Direcția Generală a Finanțelor Publice T și Administrația Finanțelor Publice
În motivarea recursului, pârâta Administrația Finanțelor Publice T arată că instanța de fond în mod greșit și neîntemeiat a respins excepția inadmisibilității acțiunii, motivat de faptul că reclamantul a parcurs procedura prealabilă, formulând contestație atât împotriva răspunsului organului fiscal cât și împotriva actelor fiscale.
Se mai arată că acțiunea formulată de către reclamant are ca și obiect obligarea pârâtei la restituirea sumei de 2.115 lei reprezentând taxa de poluare cu dobânzi aferente. Această cerere nu poate fi formulată decât în mod subsidiar unui capăt principal al acțiunii în contencios administrativ care să vizeze anularea deciziei emise în soluționarea contestației și anularea impunerii însăși, respectiv anularea actului administrativ fiscal de impunere în baza căruia reclamanta a achitat taxa de poluare.
Consideră de asemenea că este neîntemeiată hotărârea instanței de fond cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a PT, calitatea procesuală pasivă în cază față de acest capăt de cerere revenind exclusiv Administrației Fondului pentru Mediu, întrucât taxa de poluare nu se face venit la bugetul de stat ci se constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu.
În motivarea recursului, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice T arată că instanța a efectuat o interpretare teleologică a OUG nr. 50/2008. În cadrul interpretării, tribunalul a reținut că, potrivit expunerii de motive care a însoțit proiectul de lege privitor la aprobarea OUG nr.50/2008, dacă nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecință ar fi fost facilitarea intrării în România a unui număr mare de autovehicule second hand.
Recurenta apreciază că interpretarea este una corectă însă, scopul avut în vedere de legiuitor nu poate constitui premisa admiterii acțiunilor având la bază OUG nr.50/2008.
Actul normativ adoptat de executivul român nu este în contradicție cu dreptul comunitar european, prevederile art. 90 din Tratat nefiind încălcate prin adoptarea OUG nr.50/2008.
Astfel, potrivit art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene "niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare". Textul art. 90 se referă la impozite și nu la taxe. Or, conform legii, în baza OUG nr.50/2008, a fost instituită o taxă de poluare pentru autovehicule.
În ce privește mențiunile instanței de fond la prevederile OUG nr. 218/2008, consideră că prevederile acestui act normativ nu sunt incidente speței, actul normativ menționat intrând în vigoare de la data de 15.12 2008.
Se mai menționează că OUG nr.50/208 a fost adoptată cu acordul prealabil al Comisiei Europene, fiind în deplină concordanță cu normele europene. De altfel, acest lucru se desprinde cu exactitate și din preambulul actului normativ.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate de către recurente cât și în conformitate cu dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acestea sunt neîntemeiate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Excepțiile invocate de pârâte au fost în mod corect respinse de către prima instanță.
Astfel, Curtea observă că acțiunea reclamantului este o acțiune în restituirea unei taxe apreciate ca fiind contrară dreptului comunitar, mai exact contrară dispozițiilor art.90 din Tratatul CE. Prin urmare nu poate fi reținută susținerea potrivit căreia acțiunea ar fi inadmisibilă pe considerentul că solicitarea reclamantului ar fi putut constitui doar un petit subsidiar unei cereri în anularea deciziei de impunere, întrucât în cauză nici nu s-a emis o astfel de decizie, ci doar odecizie de calcul.
Cât privește calitatea procesuală pasivă și afirmația că această calitate i-ar reveni Administrației Fondului pentru Mediu, Curtea reține că, de vreme ce pârâtele au în atribuțiile lor sarcina calculului și a încasării taxei de poluare, este lipsit de relevanță care instituție a statului administrează fondul constituit din perceperea acestor taxe. De altfel, din chiar formularea dispozițiilor art.1 din OUG 50/2008 rezultă că instituția menționată este doar administratorul fondului, iar nu beneficiarul acestuia.
Pe fond, Curtea reține că în mod corect a fost constatată încălcarea art.90 din Tratatul CE, din interpretarea dispozițiilor art.4 din OUG 50/2008 rezultând că taxa de poluare are de fapt în vedere prima înmatriculareîn România.Prin urmare, taxa de poluare, care ar trebui să aibă în vedere toate autovehiculele, întrucât toate contribuie într-o măsură mai mare sau mai mică la poluarea mediului, nu se aplică și autovehiculelor aflate deja în circulație și înmatriculate în țară la data apariției OUG 50/2008.
O atare stare de fapt reprezintă o încălcareadispozițiilor art.90 din Tratatul CE prin aceea că un autoturism second-hand achiziționat de pe teritoriul altui stat comunitar, cum este și cel din cauză, este supus acestei taxe, pe când un autoturism de asemenea second-hand, dar achiziționat de pe teritoriul României, deja înmatriculat, este exclus de la această taxă, fiind în măsură să restrângă circulația bunurilor provenite din Comunitatea Europeană.
De altfel însăși recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice T admite prin chiar cererea de recurs că, dacă nu s-ar fi promovat OUG nr. 50/2008, ar fi fost facilitată intrarea în România a unui număr mai mare de autovehicule second-hand.
Cât privește susținerea recurentei Direcția Generală a Finanțelor Publice T Direcția Generală a Finanțelor Publice T, potrivit căreia art.90 din Tratatul CE se referă la impozite, iar nu la taxe, Curtea respinge această apărare întrucât dispoziția comunitară menționată se referă la "impozite interne de orice natură," în această accepțiune fiind inclusă și noțiunea de taxă.
Având în vedere considerentele menționate, constatând neîntemeiate recursurile promovate, Curtea, în baza art. 312.pr.civ, urmează a le respinge ca atare, luând totodată act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de pârâtele recurente Direcția Generală a Finanțelor Publice T și Administrația Finanțelor Publice T împotriva sentinței civile nr.561/CA/18.05.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red./28.11.2009
Tehnored./30.11.2009/Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Timiș
- judecător
Președinte:Maria Cornelia DascăluJudecători:Maria Cornelia Dascălu, Adina Pokker, Ionel
