Contestație act administrativ fiscal. Decizia 141/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 141
Ședința public de la 10 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta CASA DE ASIGURARI DE SNTATE V cu sediul în Fiocșani,-, împotriva sentinței nr. 5436/29.10.2008 pronunțat de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
La apelul nominal fcut în ședința public a rspuns pentru recurenta CASA DE ASIGURARI DE SNTATE V consilier juridic, lips fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, dup care:
Reprezentantul recurentei arat c nu mai are alte cereri de formulat, consider cauza în stare de judecat.
Curtea constatând cauza în stare de judecat, acord cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul recurentei Casa de Asigurri de Sntate V solicit admiterea recursului cum a fost formulat și admiterea excepției cu consecința respingerii acțiunii ca inadmisibile, pe fond solicit admiterea recursului modificarea sentinței și respingerea acțiunii ca netemeinic și nelegal pentru motivele prezentate pe larg în cererea de recurs, depune la dosar practic judiciar.
CURTEA
Asupra recursului de faț;
Prin sentința civil nr. 546/29.10.2008 pronunțat de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- s-a admis contestația formulat de reclamantul, cu domiciliul în F, bd. -, - 41,.27, împotriva Deciziei nr.820/25.07.2008, emis de pârâta CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATE V cu sediul în F,- bis.
A anulat Decizia nr.820/25.07.2008 emis de pârâta V în ceea ce privește majorrile și penalitțile de întârziere.
S-a menținut Decizia nr.820/25.07.2008 pentru suma de 2.518 lei, reprezentând contribuție la fondul de sntate.
Pentru a pronunța aceast hotrâre instanța de fond a reținut:
Prin cererea înregistrat la Tribunalul Vrancea sub nr- reclamantul a chemat în judecat pe pârâta CASA NAȚIONAL DE ASIGURRI DE SNTATE V solicitând s se anuleze Decizia nr.820/25.07.2008 în sensul înlturrii sumei de 1030 lei stabilit cu titlu de majorri de întârziere.
Potrivit dispozițiilor art.51 din același act normativ, persoana asigurat are obligația de a plti contribuția la fondul de sntate în cuantum de 6.5%, cuantum care se aplic asupra veniturilor realizate din cedarea folosinței bunurilor, potrivit litereiea art.51.
Legea excepteaz de la aceast contribuție "veniturile din cedarea folosinței bunurilor, veniturile din dividende și dobânzi și altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizeaz venituri de natura celor prevzute la lit. a)-d).", respectiv: venituri din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit, venituri realizate de profesii liberale, venituri realizate din agricultur, silvicultur, indemnizații de șomaj sau alocații de sprijin.
Reclamantul nu a contestat faptul c nu ar datora aceast contribuție la fondul pentru sntate, având în vedere c el realizeaz venituri din pensie, c pensia este un derivat al salariului, fiind un venit supus impozitrii potrivit Legii nr.571/2003, ci a contestat doar majorrile de întârziere care au fost stabilite în sarcina sa.
actele dosarului rezult c prin Decizia nr.820 din 25.07.2008 în sarcina reclamantului s-a nscut, în același moment și obligația fiscal, creanța propriu zis ctre fond și obligația de a suporta majorri de întârziere.
Este adevrat c potrivit dispozițiilor art.53 aliniat 2 din OUG nr.150/2002, persoanele care nu sunt salariate, dar au obligația de a-și asigura sntatea, au obligația de a comunica direct casei de asigurri alese veniturile pe baza declarației de asigurare, în vederea stabilirii și achitrii contribuției la fond.
Reclamantul nu a comunicat Casei Naționale de Asigurri veniturile realizate din cedarea folosinței imobilului su, dar legea nu prevede nici o sancțiune pentru aceast fapt.
Legea prevede sancțiuni doar pentru persoanale fizice sau juridice la care își desfșoar activitatea asigurați, în situația în care nu depun declarația prevzut la art.8 aliniat 2 cu privire la obligațiile care le revin, dar nu prevede nici o sancțiune pentru persoanele în situația reclamantului.
Mai mult reclamantului nu i s-a dat posibilitatea de a-și alege liber casa de asigurri și nici nu i-au fost aduse la cunoștinț drepturile și obligațiile care-i revin în sistemul asigurrilor de sntate.
Astfel, potrivit art.15 din Lege "Fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puțin o data pe an, prin casele de asigurri, asupra serviciilor de care beneficiaz, a nivelului de contribuție și a modalitatii de plata, precum și asupra drepturilor și obligațiilor sale."
Cum prin stipularea acestei obligații legiuitorul a înțeles s renunțe la principiul potrivit cruia nici o persoan nu se poate apra de necunoașterea legii din momentul publicrii ei în Monitorul Oficial, cum reclamantului nu i s-au adus la cunoștinț drepturile și obligațiile în cadrul sistemului de asigurri de sntate, Tribunalul apreciaz c nu puteau se poate imputa reclamantului c nu a comunicat casei de sntate veniturile realizate din cedarea folosinței unui imobil, dup cum nu poate s se nasc în același timp în sarcina sa și creanța fiscal propriu - zis și majorrile, în condițiile în care majorrile apar cu titlu de sancțiune pentru neachitarea contribuției în termenul stabilit prin decizie.
Împotriva acestei hotrâri a declarat recurs Casa de Asigurri de Sntate V cu urmtoarea motivare:
Art.51 alin.2 din G nr.150/2002, stipuleaz: (2)Contribuția lunara a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5% care se aplica asupra: veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi și altor venituri care se supun impozitului pe venit numai in cazul In re nu realizeaz venituri de natura celor prevzute la lit. a)-d).
Aceste prevederi au fost reiterate si prin legea 95/2006 privind reforma in meniul sntții, cu precizarea ca art.257 lit. e prevede in acest caz, obligația plții contributiei de sanatate la nivelul a cel putin 12 salarii de baza minime brute pe tara.
De asemeni, potrivit prevederilor art.53 alin.2 din G nr.150/2002, prevederi glementate si la art.259 alin.4 din Legea 95/2006, Persoanele care nu sunt salariate, dar au obligația sa își asigure sntatea potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgenta, sunt obligate sa comunice direct casei de asigurri alese veniturile, pe baza declarației de asigurare, în vederea stabilirii și achitrii ontribuției de 6,5%.
Raportat la dispozitiile legale invocate, este vadit ca in cauza au fost nesocotite cerintele legale mai sus mentionate impuse de legiuitor cu titlu imperativ, in conditiile in care d-nul, in calitate de persoana fizica ce a obtinut venituri a care potrivit legii datoreaza si fond de sanatate, nefiind printre persoanele exceptate de la plata, nu a respectat obligatia declararii la casa de asigurari de sanatate a veniturilor impozabile realizate in vederea stabilirii contributiei asigurarilor de sanatate si nu a achitat aceasta contributie la termenele scadente, motiv pentru care datoreaza de la aceasta data majorari de intarziere.
Asa fiind, sustinerea instantei de fond retinuta prin sentinta criticata, potrivit careia, institutia noastra a incalcat prevederile art. 15 din G nr.150/2002, in conformitate cu care fiecare asigurat are dreptul de a fi informat anual asupra nivelului de contributiei si a posibilitatilor de plata, este netemeinica si nelegala, aceasta ccrinta a legii trebuia satisfacuta doar in cazul in care petentul isi declara veniturile realizate.
apreciaz si sustinerea instantei de fond, prin care aceasta a aratat ca legiuitorul, stipuland obligatia reglementata la art. 15 din G nr.150/2002, a inteles sa renunte la principiul " potrivit caruia nici o persoana nu se poate apara de necunoasterea legii,
O norma juridica intra in vigoare de la data aducerii ei la cunostinta publica, respective de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei. Astfel din momentul intrarii sale in vigoare aceasta guverneaza pe deplin relatiile sociale, moment de la care nimeni nu se mai poate sustrage comandamentului normei juridicc pe motiv ca nu o cunoaste. În situatia in care ar fi posibil acest lucru, autoritatea legii, obligativitatea ei ar fi pusa in ignoranta. In baza acestei prezumtii, toti cetatenii trebuie sa cunoasca legile tarii( ignoratia juris nocet).
Pe de alta parte, art. 15 din G nr.150/2002 care consacra petentului dreptul de a fi informat. in calitate de asigurat. presupune ca si premisa o ccrere initiala din partea asiguratului pentru obtinerea acestor informatii nefiind prevazuta in mod expres obligatia sa de a comunica din oficiu informatiile tuturor asiguratilor( ar fi absurd si deosebit de greu de executat avand in vedere ca toti cetatenii romani au calitatea de asigurat). Or, in speta, contestatorul nu a facut dovada ca a formulat o astfel de cerere iar institutia si-a inealcat obligatiile prevazute de legislate.
De altfel. nedeclarandu-si veniturile realizate, acesta nu figura in baza de date a SV ca persoana cu venituri suplimentare si prin urmare nu a existat posibilitatea legala sa i se invedereze drepturile si obligatiile pe care le are potrivit legii in aceasta situatie si nici posibilitatea de a calcula nivelul contributiei pe care o datora fondului asigurarilor de sanatate.
Curtea analizând actele dosarului constat c instanța de fond a pronunțat o hotrâre legal și temeinic contrar susținerile recurentei.
Reclamantul care este pensionar al Ministerului Aprrii, a omis s comunice pârâtei - recurente veniturile realizate din cedarea folosinței imobilului su, dar așa cum susține instanța de fond nu exist sancțiune în acest sens și în plus întotdeauna reclamantul a fost de bun credinț, pentru plata datoriilor fiscale ctre stat.
Pe de alt parte autoritatea recurent nu s-a conformat dispozițiilor art. 5 din nr.OG 150/2002 și în mod greșit susține aceasta c "ar fi absurd și deosebit de greu de executat informarea asigurtorilor având în vedere c toți cetțenii României au calitatea de asigurat".
Recurenta nu face decât s extrag din legislația incident cauzei de faț, doar normele care-i convin, pentru realizarea contribuțiilor asiguraților aplicând majorri și penalitți, dar consider absurde aceste norme care-i stabilesc obligații faț de aceleași persoane asigurate și aceasta pentru c textul art. 15 nu face vorbire de o cerere prealabil, pentru a fi informat asiguratul cel pentru o dat pe an.
În concluzie, Curtea, constat c sunt necesare și suficiente motive, pentru ca pe temeiul disp. art. 312 proc.civ. s fie respins ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de pârâta CASA DE ASIGURARI DE SNTATE V cu sediul în Fiocșani,-, împotriva sentinței nr. 5436/29.10.2008 pronunțat de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
IREVOCABIL .
Pronunțat în ședința public de la 10 februarie 2009.
PREȘEDINTE: Ioan Apostu dr. - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. 2 ex./ 06.04.2009
Fond -
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu, Mariana Trofimescu, Vasile Susanu
