Contestație act administrativ fiscal. Decizia 184/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- - 14.01.2009
DECIZIA CIVILĂ Nr. 184
Ședința publică de la 05 Februarie 2009
PREȘEDINTE: Diana Duma
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 3: Maria Cornelia Dascălu
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta recurentă T împotriva sentinței civile nr.945/17.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamantul intimat avocat, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate, conform concluziilor scrise pe care le depune la dosar, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 945 din 17.11.2008 pronunțată în dosar nr.5836/2008, Tribunalul Timișa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a DGFP T și a F, a respins excepția, prematurității acțiunii, excepția inadmisibilității pentru neefectuarea procedurii prealabile, a admis in parte acțiunea formulata de reclamantul din T,-,.8, în contradictoriu cu P T, Calea, nr.11 și T în nume propriu cât și în reprezentarea F cu sediul in T, Bv., nr.15 și a obligat pârâta T la restituirea sumei de 5464 lei, reprezentând taxă specială pentru autoturism încasata cu CH serie - nr.-/08.05.2008. precum și la plata cheltuielilor de judecată către reclamant, în suma de 800 lei reprezentând onorariu avocat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr.5836/30/23.07.2008, legal timbrată, reclamantul a solicitat în procedura contenciosului administrativ în contradictoriu cu pârâții T, Administrația Finanțelor Publice T și Ministerul Finanțelor Publice B, restituirea taxei speciale pentru autoturisme în sumă de 5464 lei, cu cheltuieli de judecată.
In fapt, reclamantul a arătat că a achiziționat un autoturism marca adus din E și înmatriculat în România, iar în vederea înmatriculării a fost obligat să achite taxa de primă înmatriculare care o apreciază ca nedatorată, discriminatorie și contrar normelor europene.
T atât în nume propriu cât și în reprezentarea MEF, prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea acțiunii, invocând lipsa calității procesuale pasive a DGFP T și a MEF, având în vedere că în speță nu s-a solicitat anularea vreunui act administrativ emis de T, iar chitanța seria - nr.-/08.05.2008 a fost emisă de T, și pe cale de consecința respingerea acțiunii în contencios administrativ ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă,
Tot pe cale de excepție a invocat inadmisibilitatea acțiunii pentru neefectuarea procedurii prealabile obligatorie, în raport de prev.art.7 al.1 din nr.554/2004 și art.117 Cod procedură fiscală, iar în subsidiar pe fondul cauzei, respingerea cererii ca neîntemeiată, motivând în esență cu aceea că, reclamantul datorează respectiva taxa conform disp.art.214 ind.1-214 ind.3 din nr.571/2003, conform cărora intra sub incidența taxei speciale autoturismele și autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone, excepție făcând doar acele autovehicule echipate pentru persoanele cu handicap, cele aparținând misiunilor diplomatice, oficiile consulare și membrilor acestora, precum și a altor organizații și persoane străine cu statut diplomatic care își desfășoară activitatea în România, împrejurare față de care, autoturismul în litigiu este supus aplicării și plații taxei de primă înmatriculare prevăzută de codul fiscal.
Prin întâmpinare, pârâta Administrația Finanțelor Publice T a, solicitat în principal, pe cale de excepție, să se constate, prematuritatea acțiunii în contencios administrativ dată de nefinalizarea procedurii prealabile obligatorii prevăzute de Titlul IX - Soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale din nr.OG 92/2003 privind pr. fiscală, coroborat cu prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei, a solicitat admiterea în parte a acțiunii cu privire la taxa rezultată ca diferență între suma de 5464 lei achitată de contribuabil la data de 08.05.2008 cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, în temeiul prevederilor art. 214 - 2143din Legea nr. 571 /2003 privind Codul fiscal, și cuantumul taxei de poluare rezultat din aplicarea prevederilor nr.OUG 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule; și solicită respingerea în rest a acțiunii ca neîntemeiată pentru suma reprezentând cuantumul taxei pe poluare rezultat din aplicarea prevederilor nr.OUG 50/2008 pentru autoturismul în cauză, învederând instanței faptul că dispozițiile nr.OUG 50/2008 au efect asupra tuturor sumelor achitate de către contribuabili în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008 cu titlu de taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, în conformitate cu prevederile exprese ale art. 11 din acest act normativ.
Analizând acțiunea raportat la actele aflate la dosar, Tribunalul Timișa reținut că, În sprijinul rezolvării problemelor de drept deduse judecății în prezenta speță, vin prevederile art. 148 alin.2 din Constituția României care statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Alineatul 4 al aceluiași articol prevede că, între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin.2 menționat, că dispozițiile art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, invocat de reclamantă "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare ".
În consecință, prevederile menționate din Tratat limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste. Astfel, art.90(I) interzice discriminarea fiscală între produsele importat și cele provenind de pe piața internă și care sunt de natură similară. Esențialul acestei taxe interzise este că perceperea ei este determinată de traversarea graniței de către autoturismul supus taxei, dintr-o țară comunitară în România.
În privința reglementării interne, se remarcă faptul că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în codul fiscal prin Legea nr.343/2006, sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007. Potrivit reglementării în vigoare la data importului autoturismului de către reclamant, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art.214 ind.1 din Codul fiscal.
Cuantumul taxei speciale, datorată bugetului statului, se calculează după formula prevăzută de art.214 ind.1 alin.3 în funcție de capacitatea cilindrică, vechimea autovehiculului si unii coeficienți de corelare ori de reducere a taxei prevăzuți în anexele speciale ale legii și esențialul rămâne că taxa specială nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare si reînmatriculate în România, după aducerea acestora în țară.
Diferența de aplicare a taxei demonstrată în modul arătat, introduce un regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România, taxa nu se mai percepe.
Între principiile dreptului comunitar, obligatorii pentru instanțele judecătorești române, astfel cum s-a menționat prin referirile la art.148 alin.2 si 4 din Constituție, se situează supremația dreptului comunitar, în speță a art.90( I ) din Tratat si, a concluzionat prima instanță, că prin modificarea codului fiscal si introducerea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile menționate ale Tratatului.
Ca urmare a efectului direct al art.90(I) din Tratat pentru ordinea juridică internă a României, instanța a constatat că art.214 ind.1-214 ind.3 din Codul fiscal sunt reglementări contrare și că nu pot fi menținute în continuare ca aplicabile în cauza de față. Neputând fi aplicabile în dreptul intern, aceste reglementări impun concluzia că taxa specială achitată pentru reînmatricularea autoturismului de către reclamant în cuantum de 5464 lei RON, a fost încasată în contul bugetului statului, cu încălcarea art.90(I) al Tratatului, inclusiv a Tratatului de aderare a României si Bulgariei la Uniunea Europeană, ratificat de România prin Legea nr.157/2005, care prevede că de la data aderării, dispozițiile tratatelor originare înainte de aderare, sunt obligatorii pentru România și se aplică în condițiile stabilite prin Tratate și prin actul de aderare.
In privința excepției lipsei calității procesuale pasive a DGFP T și MEF, instanța a admis-o, având în vedere că obiectul prezentului dosar îl reprezintă acțiunea îndreptată de reclamant împotriva taxei de prima înmatriculare stabilită de către T, precum și faptul că răspunsul la cererea reclamantului de restituire este emis de T în nume propriu.
A mai reținut Tribunalul Timiș că a considera ca reclamantul nu poate invoca încălcarea dreptului comunitar prin reglementarea si perceperea în acest mod a taxei speciale pentru autoturisme, în lipsa unui titlu de creanță cu suport material, ar echivala cu negarea dreptului reclamantului de a avea acces liber la justiție și ar contraveni art.21 alin.1 din Constituția României care statuează că orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților si intereselor sale legitime, în timp ce nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept, sens în care a respins ca neîntemeiată excepția prematurității introducerii acțiunii.
Prin urmare, actul administrativ - fiscal, vătămător pentru reclamant, îl constituie însăși plata taxei speciale pentru autoturism, iar demersul prealabil administrativ la care este obligat reclamanta prin dispozițiile Legii contenciosului administrativ si ale codului d e procedură fiscală, sunt asigurate prin cererile de restituire a taxei depuse de către reclamant la Administrația Finanțelor Publice T, sens în care va respinge ca neîntemeiată excepția neîndeplinirii procedurii prealabile.
Considerând demonstrată încălcarea art.90(I) din Tratat prin instituirea taxei speciale pentru autoturisme, de la 1 ianuarie 2007, prin art.214 ind.1 - 214 ind.3 Cod fiscal, instanța a admis acțiunea reclamantului stabilind că taxa a fost ilegal încasată, obligând pârâta să o restituie.
-l pe reclamant în mod nelegal de suma de 5464 lei RON de la data plătii sumei, prejudiciul cauzat reclamantului numai în acest fel putând fi reparat integral astfel cum prevăd dispozițiile art.1084 cod civil raportat la art.1082 Cod civil.
Ca urmare a admiterii acțiunii, în temeiul art.274 Cod procedură civilă, pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, în suma de 800 lei reprezentând onorariu avocat, conform CH nr.021/17.11.2008.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta recurentă T solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii în parte a acțiunii cu privire la diferența dintre taxa achitată de către reclamant și taxa pe poluare prevăzută de OUG nr.50/2008.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că la data de 01.07.2008 a intrat în vigoare nr.OUG50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, publicat în Of. nr.327 din 25.04.2008, prin care s-au abrogat dispozițiile art.2141- 2143din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, care au instituit aplicarea taxei speciale pentru înmatricularea autoturismelor și autovehiculelor, potrivit dispozițiilor art.14 din această ordonanță.
Învederează că dispozițiile nr.OUG50/2008 au efect retroactiv asupra tuturor sumelor achitate de către contribuabili în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008 cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, în conformitate cu prevederile exprese ale art.11 și solicită totodată respingerea capătului de cerere privind obligarea paratei-recurente la plata cheltuielilor de judecata, având in vedere ca încasarea taxei de prima înmatriculare nu s-a făcut in mod incorect si abuziv.
Reclamantul intimat a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Examinând recursul de față prin prisma motivelor invocate de către recurentă, cât și în conformitate cu dispozițiile art. 304 ind.1 Cod procedură civilă, Curtea de Apel constată că acesta este neîntemeiat, urmând să îl respingă pentru următoarele considerente:
Recurenta invocă în susținerea recursului, ca argumentare unică, dispozițiile nr.OUG50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare
Este însă neîntemeiată susținerea recurentei că în cauză ar trebui avută în vedere apariția nr.OUG50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare, astfel încât reclamantului i s-ar cuveni doar diferența dintre taxa de primă înmatriculare, achitată în baza dispozițiilor Codului fiscal, și taxa pe poluare ce ar urma să fie achitată în baza nr.OUG 50/2008. Concluzia se impune întrucât cele două acte normative constituie temeiuri de drept diferite și întrucât însăși denumirea taxelor reglementate prin acestea denotă scopuri diferite.
Conform dispozițiilor art.11 din nr.OUG50/2008, taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin nr.HG686/2008.
Curtea reține că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008, legislație care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
Din această perspectivă, reclamantul intimat are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasate în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
În astfel de situații C de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art.90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru daunele suferite (, cazul nr.68/79 I/S contre Ministere des precum și cauza conexată nr. 290/05 și 333/05 și parag.61-70).
Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 01.07.2008 pe care s-a compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială.
Nu în ultimul rând, Curtea reține că restituirea doar a diferenței dintre taxa specială, încasată anterior pe baza unei norme juridice abrogate la 1 iulie 2008, și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art.15 alin.1 din Constituție.
Mai mult decât atât, Curtea nici nu a fost învestită de către reclamant cu analizarea legalității și temeiniciei taxei pe poluare, taxă în privința căreia nici nu a fost emis un act fiscal care să poată fi supus cenzurii instanței potrivit legislației fiscale.
Cu privire la fondul raporturilor juridice, Curtea subscrie argumentației juridice din considerentele hotărârii atacate vizând aplicabilitatea directă în ordinea internă de drept a României a dispozițiilor art. 90 din Tratatul Comunității Europene, reținând totodată că articolele 2141-2143din Codul fiscal au fost abrogate.
Totodată Curtea constată că soluția primei instanțe de acordare a cheltuielilor de judecată către reclamant este corectă față de împrejurarea că prima instanța a reținut netemeinicia încasării taxei de prima înmatriculare, față de soluția pronunțata pe fondul cauzei impunându-se admiterea cererii de obligare a pârâtei recurente la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată ocazionate de litigiu.
Având în vedere considerentele menționate, constatând neîntemeiat recursul promovat, Curtea, în baza art. 312.pr.civ. urmează a-l respinge ca atare.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod proc civ, Curtea va obliga pârâta recurentă la plata către reclamantul intimat a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata în recurs, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de către pârâta recurentă Administrația Finanțelor Publice T împotriva sentinței civile nr.945/17.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
Obligă recurenta la plata cheltuielilor de judecată către intimat în cuantum de 1.000 lei, reprezentând onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05 Februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - LIBER - - -
GREFIER
- -
Prima instanță - Tribunalul Timiș
Judecător -
Red.-04.03.2009
Tehnored.LM-04.03.2009
2 expl/SM
Președinte:Diana DumaJudecători:Diana Duma, Claudia, Maria Cornelia Dascălu