Contestație act administrativ fiscal. Decizia 2/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2.152/2008
Ședința publică din 13 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Saracut
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Cotuțiu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, împotriva sentinței civile nr. 1122 din 13.06.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu intimații și DIRECTIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE C, având ca obiect contestație act administrativ fiscal - taxă de prima înmatriculare.
Se constată că, mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 06 octombrie 2008, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea s-a amânat pentru termenul de azi.
CURTEA:
Asupra prezentului recurs constată:
Prin sentința civilă nr. 1.122 din 13 iunie 2008, pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Cluj, s-a respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj și s-a admis excepția invocată de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C și în consecință s-a respins acțiunea formulată de reclamanta - împotriva acestei pârâte pe excepția lipsei calității procesuale pasive.
Totodată, a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUN. C-N, care a fost obligată să restituie reclamantei suma de 5.972 lei și dobânzile legale aferente până la data restituirii sumei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a analizat în primul rând excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și a necompetenței materiale invocate prin întâmpinare, constatându-se că acestea sunt nefondate, din următoarele considerente:
Pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun. C-N este cea care a încasat suma reprezentând taxa specială de înmatriculare, aspect care îi conferă calitate procesuală pasivă în cererea de obligare a sa la restituirea acesteia, și nu C, raportul juridic s-a creat între reclamantă și pârâtul de rd. 1, astfel încât excepția lipsei calității procesuale pasive invocate este fondată, motiv pentru care a fost admisă.
Excepția necompetenței materiale invocată a fost respinsă, deoarece instanța nu a fost sesizată cu soluționarea unei acțiuni prin care să se constate neconcordanța între prevederile art. 2141-3din Legea nr. 571/2003 și cele ale Tratatului Comunității Europene, implicit cu prevederile constituționale constatate la art. 20 (2) din Constituție și nici cu excepția de neconstituționalitate a acestor prevederi ci obiectul juridic dedus judecății este refuzul nejustificat al pârâtei de a restitui reclamantei o plată nedatorată, ceea ce în condițiile art. 8 și 18 din Legea nr. 554/2004 revine competenței speciale ca instanța de contencios administrativ. Pe de altă parte, obiectul juridic fiind astfel determinat conform dispozițiile Legii nr. 554/2004, procedura prealabilă nu era necesară.
Pe fondul cauzei, tribunalul a constatat că reclamanta a achitat la Trezoreria mun. C-N cu chitanța seria - nr. -/09.01.2008 suma de 5.972 lei, taxă de primă înmatriculare și ulterior considerând că este nelegală s-a adresat pârâtei cu solicitarea de a-i fi restituită, dar cererea sa a fost respinsă cu adresa nr. 3604/04.02.2008.
Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar.
Conform dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, aplicabil prezentei spețe, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, fiind interzise, astfel, taxele discriminatorii și protecționiste. Aceste dispoziții au făcut obiectul unei largi jurisprudențe a Curții de Justiție a Comunităților Europene, care a decis ca fiind esențial în stabilirea caracterului unei taxe ca fiind discriminatorie aspectul că aceasta este determinată de traversarea graniței de către bunul supus taxei, dintr-o țară comunitară în alta.
Tribunalul a reținut că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin nr.OUG 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate. Potrivit reglementării în vigoare, la data importului autoturismului, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 214 ind. 1 din Codul fiscal. Tribunalul a observat, însă, că taxa specială de înmatriculare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară. Rezultă din aceste dispoziții legale, că taxa specială de înmatriculare impusă autoturismului reclamantei, autoturism cumpărat dintr-un stat membru al Uniunii Europene și care era înmatriculat într-un stat comunitar este determinată de traversarea graniței de către acesta dintr-o altă țară comunitară în România, astfel încât această taxă impusă de autoritățile române este una discriminatorie, fiind interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunității Europene.
De asemenea, tribunalul nu a fost reținută susținerea pârâtei conform căreia ar fi o situație de excepție, respectiv în ipoteza lipsei efectului direct, dat de stabilirea în mod expres și obligatoriu a competenței exclusive a Curții de Justiție a de a hotărî în astfel de cazuri, conform art. 226 și 227 din Tratat. Este real că singura competentă în a interpreta prevederile comunitare este Curtea de Justiție a Comunităților Europene, dar în speța de față nu se pune problema interpretării dispozițiilor art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, acestea fiind foarte clare, ci a aplicării directe a dispozițiilor Tratatului. Mai mult decât atât, este real că în lipsa unei armonizări la nivelul Uniunii Europene statele membre au o oarecare libertate în stabilirea diferitelor taxe sau impozite, dar acestea nu trebuie să contravină dispozițiilor comunitare privind interzicerea discriminării sau a principiului liberei circulații a mărfurilor, așa cum este cazul de față.
Constatându-se că taxa specială de primă înmatriculare achitată de reclamantă este una interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunităților Europene și că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, dată la care România a aderat la Uniunea Europeană reglementările comunitare sunt direct aplicabile în ordinea juridică internă, având prioritate față de dispozițiile interne, tribunalul a apreciat ca fiind nejustificat refuzul pârâtei de a dispune restituirea acesteia, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 8, 18 din Legea nr. 554/2004, a admis în parte acțiunea formulată și a dispus în consecință.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 124 Cod procedură fiscală, pârâta de rd. 1 fost obligată la plata către reclamantă a sumei de 5.972 lei, cu dobânda legală calculată de la data plății până la data restituirii.
Petitul având ca obiect anularea actelor nr. 3.604/03.03.2008 și nr. 9.492/16.04.2008 a fost, de asemenea, respins, deoarece aceste acte nu reprezintă un act fiscal, în sensul prevederilor OG nr. 92/2003.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, solicitând modificarea în parte a hotărârii, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii formulate de reclamantă invocând în drept dispozițiile art. 3041.pr.civ.
Dezvoltându-și motivele de recurs, pârâta a arătat că optica tribunalului este greșită întrucât dispozițiile art. 2141și urm. din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal nu contravin prevederilor art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană care revede că "nici un stat membru nu poate impune, direct sau indirect, asupra produselor provenind din alte state membre, impozite și taxe interne, care nu sunt percepute, direct sau indirect, asupra produselor naționale similare".
Arată că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule (taxa de prima înmatriculare) nu se aplică exclusiv autoturismelor second-hand provenind din alte state membre ale ci ea se aplică tuturor autoturismelor noi sau second-hand înmatriculate pentru prima dată în România, indiferent de proveniența lor geografică sau națională, respectiv se aplică și autoturismelor noi provenite din alte state membre ale, precum și cel mai important, autoturismelor noi din producția națională a României.
Consideră că odată cu intrarea în vigoare a nr.OUG 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, precum și a nr.HG 686/2008 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a acesteia, acțiunea reclamantei este inadmisibilă, în condițiile în care aceste acte normative reglementează modalitatea în care taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1.01.2007 - 30.06.2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor acestor noi acte normative se restituie de bună voie de către organul fiscal competent din subordinea ANAF.
Instanța din oficiu, și în raport de dispozițiile art. 137.pr. civilă a invocat excepția lipsei calității procesuale active a DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE C în promovarea recursului.
Hotărârile judecătorești produc efecte partes litigantes care au luat parte la judecarea pricinii astfel că, din punctul de vedere al părților, cadrul procesual stabilit la judecata în primă instanță este același și la judecata în recurs.
Dreptul de a exercita această cale de atac este recunoscut doar părților de la judecata în primă instanță, nici uneia dintre părți neputându-i-se îngrădi dreptul de recura hotărârea pronunțată în defavoarea sa după cum nici unei persoane din afara procesului nu i se poate pretinde sau permite să promoveze calea de ataca recursului, fără a se fi judecat mai întâi în fața instanțelor de fond.
Recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C nu a fost parte în litigiu în fața instanței de fond astfel că se poate susține cu temei că aceasta poate recura hotărârea care trebuie să producă efecte în raport de alte persoane.
dintre calitate și interes și existența lor relativ autonomă rezultă din împrejurarea că uneori cel care acționează în justiție o face în considerarea unui drept subiectiv propriu și se îndreaptă împotriva aceluia care are obligația corelativă respectivului drept, alteori însă legea indică în mod expres persoanele care, în anumite situații, pot acționa în justiție.
Legitimarea procesuală activă implică îndreptățirea persoanei, fizică sau juridică, de a participa în calitate de reclamant în proces, calitatea procesuală analizându-se în cerința existenței unei identități între persoana reclamantului și persoana celui care este titularul dreptului subiectiv dedus în justiție, iar legitimarea procesuală pasivă implică îndreptățirea persoanei de a participa în calitate de pârât în proces, calitate ce se justifică prin analizarea existenței unei identități între persoana obligată în raportul de drept dedus judecății și pârât.
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului afirmat, iar în situațiile juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală aparține celui ce se poate prevala de acest interes.
Delimitarea dintre calitate procesuală și interes, ca și condiții în promovarea unei acțiuni și prin extrapolare a unei căi de atac, în cursul derulării demersului judiciar nu este ușor de făcut.
care nu au fost părți în proces nu au dreptul de a declara recurs chiar și în ipoteza în care ar justifica un interes astfel că s-a apreciat că recurentul nu poate justifica, în speță, calitatea procesuală activă și în consecință se va admite excepția lipsei calității procesuale active a DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE C și va respinge recursul declarat de recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, cu consecința menținerii în întregime a hotărârii atacate.
Cât privește reprezentarea pretinsă de C pentru Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C-N, Curtea observă că nu ne aflăm în situația reprezentării legale prev. de art. 42.pr.civ. nici în cazul de reprezentare convențională prev. de art. 67 din același cod, deoarece nu s-au invocat temeiurile legale pe care această reprezentare s-ar sprijinii sau mandatul acordat acestei instituții, de entitatea acționată în judecată în calitate de pârâtă.
În cauză, rezultă cu certitudine că deși din punct de vedere formal în preambulul cererii de recurs s-a folosit titulatura Administrației Finanțelor Publice a Municipiului C-N, s-a arătat că este vorba de Direcția Generală a Finanțelor Publice C drept recurentă, atâta timp cât semnătura pentru cererea de recurs este a directorului executiv al acestei instituiții și de asemenea și parafa aplicată pe aceasta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite excepția lipsei calități procesuale active a recurentei DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, cu sediul în C-N, P-ța - -, nr. 19, jud. C, și respinge recursul declarat de recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 1.122 din 13 iunie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - G - - -
Red.Gh
Dact./3 ex.30.10.2008.
Jud.fond..
Președinte:Augusta ChichișanJudecători:Augusta Chichișan, Mihaela Saracut, Gheorghe Cotuțiu
