Contestație act administrativ fiscal. Decizia 208/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.208/CA
Ședința publică din data de 28 mai 2009.
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu
JUDECĂTOR 3: Revi Moga
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ declarat de recurenții - și - ambii domiciliați în G,-, jud. G, împotriva sentinței civile nr.104/29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - PRIMĂRIA ORAȘULUI - cu sediul în M, jud.T, având ca obiect contestație act administrativ fiscal contestație dispoziție plată impozit.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2 lei conform chitanței nr. 903/2077/22.05.2009 și timbre judiciare în valoare de 0,50 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual. Totodată învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus prin serviciul de registratură din partea recurenților contestatori dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 2 lei conform chitanței nr. 903/2077/22.05.2009 și timbre judiciare în valoare de 0,50 lei și concluzii scrise.
Curtea, constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
CURTEA
Asupra prezentului recurs civil, constata:
Reclamanții și au chemat in judecata paratul Primăria Orașului M pentru ca pe cale de hotărâre judecătorească să se dispună anularea dispoziției prin care au fost obligați la plata unui impozit pentru terenurile situate în Oraș M,- și 6.
Prin sentinta civila nr.104/29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Tulceas -a respins acțiunea astfel formulată ca nefondată.
Instanța de fond a reținut că prin Dispozițiile de restituire nr.323 și 322/30.03.2005 ambele emise de Primarul Orașului M în temeiul Legii nr.10/2001 s-a dispus restituirea în natură către reclamanți a imobilelor terenuri situate în orașul M- în suprafață de 110,74 mp, tarlaua 100, parcela 2704 Cc, nr.cadastral 453 și nr.4, în suprafață de 1285,60 mp tarlaua 100, parcela 2704 Cc, nr.cadastral 453.
Prin încheierea nr.4687/27.04.2005 emisă de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară T, s-a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului situat în M- în favoarea reclamanților, iar prin încheierea nr.4688 emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T s-a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului în- jud.
Ulterior prin cererea nr.4006/20.04.2005 înregistrată la Primăria Orașului M reclamanții au solicitat înscrierea în evidențele fiscale ale celor două imobile. În raport de această situație Primăria Orașului M Biroul Impozite și Taxe a procedat la deschiderea rolului nominal unic 9046 și la impunerea anuală a terenurilor în cauză începând cu 1.05.2005.
S-a reținut că, deși, reclamanții au fost puși în posesia terenurilor la data de 06.12.2007 prin procesele verbale nr.16564 și 16565 și înregistrate apoi la 27.12.2007 sub nr.17250 și 17251 la Primăria Orașului M, potrivit dispozițiilor Codului d e procedură fiscală în mod corect Serviciul Impozite și Taxe a procedat la impunerea anuală a terenurilor în cauză începând cu data de 01.05.2005.
Impotriva acestei solutii au declarat recurs reclamanții pe care au criticat-o din perspectiva prevederilor art.304 pct. 7, 8 si 9.pr.civ.
Astfel se sustine ca instanta de fond în mod greșit a interpretat art.23 alin.41din Legea 10/2001 pronunțând o hotărâre nelegală și netemeinică; cele două terenuri au intrat în proprietatea recurenților reclamanți la data de 15.01.2008 prin Incheierile nr.824 și 825 data de OCPI T, dată de la care acestea au ieșit din patrimoniul Consiliului Local M și au intrat în patrimoniul acestora atât în drept cât și în fapt.
Intimata nu a formulat intampinare.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, din perspectiva criticilor formulate, precum și din oficiu, Curtea consideră recursul nefondat urmând a-l respinge pentru următoarele motive,
In speta, recurenții reclamanți sunt proprietarii a două imobile, respectiv terenuri, situate în Orașul M str.- numerele 4 și 6.
Titlurile în baza cărora aceștia își exercită dreptul de proprietate sunt reprezentate de două dispoziții de restituire ale Primarului Orașului M, jud.T care în temeiul Legii 10/2001 și a Legii 215/2001 a procedat la restituirea în natură a suprafeței de 1285,60 mp situată pe- precum și a suprafeței de 110,74 mp situată pe aceeași-.
Imediat după emiterea acestor dispoziții recurenții au formulat cereri de întabulare a dreptului lor de proprietate la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
Astfel prin Încheierile nr.4688 și 4687/12.05.2005 s-a dispus întabularea dreptului de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 1285,60 mp și 110,74 mp.
Întrucât cele două dispoziții nr.322 și 323 din 30.03.2005 nu au fost atacate în justiție iar, ulterior, au fost date publicității imobiliare, instituția primarului a procedat la punerea lor în executare, respectiv punerea în posesie.
Astfel prin procesul verbal nr.16564/06.12.2007 recurentul a fost pus în posesia terenului în suprafață de 110,74 mp iar prin procesul verbal nr.16565/06.12.2007 a fost pus în posesia terenului în suprafață de 1285,60 mp.
Din cele prezentate mai sus rezultă faptul că în patrimoniul recurenților reclamanți s-a transferat dreptul de proprietate asupra celor două terenuri odată cu emiterea Dispozițiilor nr.322 și 323 de către Primarul Orașului M la data de 30.03.2005.
De la această dată recurenții au devenit proprietari cu drepturi depline asupra terenurilor exercitând principalul atribut - dispoziția ( jus abutendi ), în sensul că aceștia pot dispune liber de bunurile lor.
Ulterior la data punerii lor în posesie, 06.12.2007, recurenții au dobândit și celelalte atribute ale dreptului de proprietate - posesia ( jus utendi ) și folosința ( jus fruendi ), sens în care proprietarii au posesia bunului, îl întrebuințează în interesul său, percepându-i fructele ( naturale, civile, industriale ).
Înscrisul de la fila 59 din dosarul de fond vine să contrazică atitudinea recurenților din prezentul recurs, în sensul că, aceștia încă din data de 20.04.2005 au formulat la Primăria Oraș M cererea înregistrată sub nr.4096 prin care solicitau înscrierea proprietăților din M,- și 6 în evidența fiscală a acesteia.
În mod corect a reținut instanța de fond obligațiile legale ale unui proprietar de imobil teren impuse de Codul fiscal din România, în sensul că, potr.art.256 alin.1 datorează pentru acesta un impozit anual; art.259 pct.1 stabilește obligația de plată a unui impozit ce se datorează de la data întâi a lunii următoare celei în care terenul a fost dobândit; art.259 alin.6 impune obligația de a depune o declarație privind achiziția terenului la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în termen de 30 zile, inclusiv, care urmează după data achiziției.
Referirile recurenților din cererea de recurs potrivit cărora acest impozit trebuia calculat din 15 ianuarie 2008 după pronunțarea dec.civ.nr.20/C din 23.01.2008 a Curții de APEL CONSTANȚA și a Încheierilor nr.824 și 825 ale OCPI T vor fi respinse ca nefondate.
În primul rând decizia invocată mai sus se referă la respingerea unui recurs ca rămas fără obiect formulat de aceiași recurenți împotriva sent.civ.nr.2749/12.10.2006 pronunțată de Tribunalul Tulcea prin care li s-a respins ca nefondată cererea de restituire în natură a diferențelor de teren ce li s-ar fi cuvenit în baza Legii 10/2001. Această decizie nu are nici o influență asupra terenurilor din prezenta cauză ce au fost restituite prin decizie de primar și nu prin hotărâre judecătorească.
Referitor la cele două Încheierile nr.824 și 825 ( filele 100 și 101 din dosarul de fond ) se poate observa că acestea relevă notarea în partea a doua a cărții funciare a fiecăruia dintre terenurile ce fac obiectul prezentului recurs a celor două procese verbale de punere în posesie nr.16565/2007 și 16564/2007.
Aceste simple notări în cartea funciară nu pot fi asimilate cu însăși dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, ele având rolul de informare a terților sau persoanelor interesate despre sarcinile ce grevează imobilele respective.
Din cele prezentate mai sus instanța va dispune respingerea recursului ca nefondat cu consecința menținerii sentinței atacate ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenții contestatori - și - ambii domiciliați în G,-, jud. G, împotriva sentinței civile nr.104/29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - PRIMĂRIA ORAȘULUI - cu sediul în M, jud.T, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.jud.hot.
Red.jud.dec.
22.06.2009
2 exemplare
Președinte:Adriana PinteaJudecători:Adriana Pintea, Claudiu Răpeanu, Revi Moga
