Contestație act administrativ fiscal. Decizia 209/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.209/CA
Ședința publică din data de 28 mai 2009.
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu
JUDECĂTOR 3: Revi Moga
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea recursului în contencios administrativ declarat de recurenta pârâtă - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE - cu sediul în C,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr.27/20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - - domiciliată în C, str. -, nr.90, -,.A,.4, jud.C, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata reclamantă personal, lipsind recurenta pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Întrebată fiind intimata reclamantă, arată că nu mai are alte cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Curtea, luând concluziile intimatei reclamante, potrivit cu care nu mai are cereri prealabile, în condițiile art. 150 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Având cuvântul intimata reclamantă solicită respingerea recursului ca nefondat.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului contencios administrativ de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța - secția Comercială și de Contencios Administrativ și fiscal sub nr- din data de 18.07.2008 reclamanta în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Cas olicitat anularea actului administrativ fiscal nr. - nr. - emis la data de 01.02.2008 pentru suma de 5441 lei reprezentând taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, restituirea acestei sume și a dobânzilor legale aferente, și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a arătat că a achiziționat dintr-un stat membru al Comunității Europene un autoturism marca, iar la momentul înmatriculării i s-a impus achitarea taxei numită "taxă de primă înmatriculare", al cărei cuantum a fost stabilit în funcție de particularitățile autoturismului.
Mai arată reclamanta că taxa specială pentru autoturism conform reglementării interne se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism, enumerate la art.214/1 din Codul fiscal, taxa care nu se aplică și pentru autoturismele deja înmatriculate, ceea ce creează un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană.
Taxa auto de primă înmatriculare contravine dispozițiilor comunitare fiind percepută și încasată în mod nelegal.
În probațiune a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 11, 148 din Constituția României, art. 2141-21413cod fiscal, și art. 25, 28, 90 din Tratatul Comunității Europene.
Anexat cererii de chemare în judecată, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta Administrația Finanțelor Publice C nu a formulat întâmpinare însă, prin concluzii scrise a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă întrucât actul a cărui anulare se solicită nu este un act administrativ.
Instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri, apreciind că este utilă, concludentă și pertinentă soluționării cauzei.
Prin sentința civilă nr.27/20.01.2009 s-a admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C,s-a anulat decizia nr. 4571/23.08.2008 și a fost obligată pârâta la restituirea către reclamantă a sumei de 5.441 lei reprezentând taxa specială de primă înmatriculare cu dobânda legală de la data plății până la restituirea efectivă și la plata sumei de 4,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că reclamanta a importat dintr-un stat membru al Uniunii Europene autoturism pentru care a achitat taxa de primă înmatriculare în valoare de 5441 lei, conform chitanței seria - nr.-/01.02.2008.
Prin cererea înregistrată sub nr.3322/28.03.2008 reclamanta a solicitat anularea chitanței seria - nr.-/01.02.2008 și restituirea sumei achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare, dar pârâta i-a răspuns că această taxă a fost încasată în mod legal.
Împotriva adresei nr.3322/28.03.2008, prin care i s-a comunicat răspunsul pârâtei cu privire la restituirea taxei reclamanta a formulat contestație înregistrată sub nr.4571/29.04.2008.
Prin adresa cu același număr pârâta i-a comunicat că respectiva chitanță de plată a taxei nu este un act administrativ.
Instanța de fond a reținut că această taxă deși a fost stabilită potrivit art. 2141-2143din Codul fiscal și pct.311- 322din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal vine în contradicție cu art. 90 paragraful 1 din Tratatul constitutiv al Uniunii Europene, dispoziții care prevăd că nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor acelor state membre, impozite de orice natură mai mari decât cele care aplică direct sau indirect produselor naționale similare.
În atare condiții instanța a reținut că au prioritate dispozițiile comunitare în raport cu cele naționale.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs pârâta susținând că în mod greșit instanța de fond a reținut că respectiva chitanță prin care s-a plătit taxa de primă înmatriculare este un act administrativ fiscal, iar cererea de restituire este calificată ca plângere prealabilă.
De asemenea se arată că în mod greșit instanța de fond a reținut refuzul nejustificat în rezolvarea cererii în referire la un drept, în condițiile în care cererea a fost soluționată în sensul respingerii ca neîntemeiate.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței recurate în raport cu criteriile aduse se constată că recursul este nefondat din următoarele considerente:
Potrivit chitanței seria - nr.-/01.02.2008 - reclamanta a achitat taxa de primă înmatriculare pentru un autoturism ce a fost importat dintr-un stat,membru
Ulterior, reclamanta a solicitat pârâtei, prin cererea înregistrată sub nr.3322/28.03.2008 - anularea chitanței dar și restituirea sumei încasate cu acest titlu.
Recurenta pârâtă, i-a comunicat reclamantei prin adresa nr.3322/02.04.2008 faptul că taxa a fost stabilită în mod legal și nu se poate dispune restituirea acesteia.
Împotriva acestei adrese reclamanta a formulat contestație ce a fost soluționată de către pârâtă comunicându-i se că respectiva chitanță nu este un act administrativ și nu poate fi contestat conform nr.OG92/2002.
Răspunsul recurentei pârâte, materializat în adresa nr.4571/12.05.2008 are caracterul unui act administrativ fiscal de soluționare a contestației împotriva adresei nr.33322/28.03.2008 fiind asimilat actului prevăzut de art. 210 - (decizie/dispoziție de soluționare a contestației).
În aceste condiții susținerea recurentei că în speță chitanța de plată a taxei de primă înmatriculare și adresa nr.3322/2008 prin care i s-a refuzat restituirea nu sunt acte administrative este nejustificată.
Mai mult decât atât, reclamația împotriva actelor administrativ fiscale a urmat procedura prevăzută de art. 209 * Cod procedură fiscală, contestația împotriva actelor fiscale asimilată fiind materializată în adresa nr.4571/2008.
În atare condiții, instanța de fond corect a reținut că adresa nr.4571/10.07.2008, echivalează cu un act administrativ, acesta emanând de la o autoritate publică și producând efecte juridice.
De asemenea este neîntemeiată și susținerea recurentei în sensul că nu s-a urmat procedura prealabilă instituită de nr.OG92/2003, întrucât așa cum s-a arătat reclamanta a înțeles să formuleze contestație împotriva actelor administrativ fiscale asimilate - astfel cum prevede art. 209 *Cod procedură fiscală.
În ceea ce privește susținerea că instanța de fond greșit a reținut refuzul nejustificat în rezolvarea cererii instanța reține următoarele:
Prin adresa nr.4571/10.07.2008, i s-a comunicat de către recurentă, intimatei faptul că în speță chitanța seria - nr.-/01.02.2008 nu este un act administrativ și nu poate fi contestat, cu alte cuvinte pretenția reclamantei de a se dispune anularea acesteia și restituirea sumei încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare nu poate fi onorată.
Din motivarea sentinței recurate nu se reține că recurenta a refuzat nejustificat să-i soluționeze cererea de restituire ci că poziția exprimată în adresa nr.4571/2008 este neîntemeiată în raport de art. 90 paragraful 1 din Tratatul constitutiv al Uniunii Europene.
Potrivit art. 8 din Legea nr.554/2004, persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege printr-un act administrativ unilateral nemulțumită de răspunsul primit se poate adresa instanței de contencios administrativ.
În speță reclamanta a fost nemulțumită de răspunsul primit prin adresa nr.4571/2008, fiind îndreptățită să acționeze în justiție.
Ca atare având în vedere considerentele sus expuse în baza art. 312 Cod procedură civilă va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta pârâtă - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE - cu sediul în C,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr.27/20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - - domiciliată în C, str. -, nr.90, -,.A,.4, jud.C, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 mai 2009.
Pentru
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Conform art.261 alin.
2.
Semneaz,
Președinte Instanță,
GREFIER,
- -
Red.jud.hot.
Red.jud.dec./02.07.2009
Dact.gref.
2 ex/03.07.2009
Președinte:Adriana PinteaJudecători:Adriana Pintea, Claudiu Răpeanu, Revi Moga
