Contestație act administrativ fiscal. Decizia 2165/2008. Curtea de Apel Craiova

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA NR. 2165

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008

COMPLETUL DIN:

PREȘEDINTE: Doina Ungureanu JUDECĂTOR

- - - - JUDECĂTOR

- - - - JUDECĂTOR

GREFIER -

XXX

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU împotriva sentinței nr.387 din data de 30 mai 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului O l

La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic, pentru recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU, lipsind intimata reclamantă - -.

Procedura legal îndeplinită.

S-a prezentat referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul a fost declarat și motivat în termen.

Curtea a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul părții prezente.

Consilier juridic, pentru recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU depune copia decizia nr.2564 din data de 19 iunie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.

CURTEA

Asupra recursului de față,

Prin sentința nr.387 din 30 mai 2008, Tribunalul Olta admis în parte acțiunea formulată de reclamanta -" "-,în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu.

A fost anulată în parte Decizia de impunere nr.15450/2007, pentru suma de 2626 lei și s-a menținut pentru suma de 4334 lei.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că rin p. Raportul din data de 01.10.2007 inspectorii Administrației Fondului pentru Mediu au efectuat controlul privind plata obligațiilor la fondul de mediu pentru perioada 7 iunie 2002 până la data de 31 decembrie 2006 de către reclamanta - -

Au stabilit controlorii că aceasta datorează suma de 6.950 lei, compusă din obligații restante aferente anului 2004 în sumă de 536 lei, accesorii aferente anului 2004 de 448 lei, obligații restante aferente anului 2005 în sumă de 3.798 lei și accesorii restante aferente anului 2005 în sumă de 2.168 lei.

Astfel, prin dispozițiile art. 1 din Lege nr. 73 din - a fost înființat Fondul pentru mediu, ale cărui venituri au fost stabilite prin art. 8 al acestei legi.

Prin art.12 din lege au fost stabilite sancțiunile aplicabile pentru neîndeplinirea obligației calculării și vărsării sumelor rezultate din aplicarea prevederilor art. 8 lit. a)-e) din lege ce revenea persoanelor fizice și juridice care desfășoară respectivele activități, ce constă în aplicarea sancțiunilor contravenționale prevăzute de text, nu însă și, calculul majorărilor de întârziere cum pretinde intimata, în mod nejustificat.

In Regulamentul de organizare și funcționare a Administrației Fondului pentru Mediu aprobat prin nr.HG1174/2001 la art. 9 alin.(2) s-a prevăzut că "Fondurile financiare provenite din surse externe se gestionează pe baza contractelor încheiate și în conformitate cu prevederile Legii nr. 73/2000"dispoziții care se coroborează cu prevederile art.7 alin.(2) din lege care prevăd că: "Fondurile financiare provenite din surse externe se gestionează pe baza contractelor încheiate și în conformitate cu prevederile prezentei legi."

Tribunalul a constatat și a reținut că numai prin dispozițiile art. 12 alin.(1) din nr.OUG195/2005,privind Fondul pentru mediu,care prevăd că: "și taxele ce se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu se gestionează de către Administrația Fondului și urmează regimul juridic al impozitelor, taxelor, contribuțiilor și al altor sume datorate bugetului general consolidat, reglementat de Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare"obligația de plată a sumelor datorate la constituirea Fondului pentru mediu are regimul juridic al obligațiilor bugetare.

Raportat la aceste dispoziții legale tribunalul constatat că în mod nejustificat au fost calculate majorări de întârziere de 2.616 lei la obligațiile de plată în sumă de 4.334 lei(536+3798) datorate pentru anii 2004 și 2005.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, recurenta pârâtă Administrația Fondului pentru Mediu, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de recurs, după expunerea stării de fapt, s-a susținut că în mod eronat instanța de fond a apreciat că majorările de întârziere pentru anii 2004 - 2005 au fost nelegal calculate, întrucât fondul pentru mediu nu ar avea natura juridică a unei obligații bugetare.

S-a mai susținut că soluția instanței de fond a fost pronunțată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii.

Recurenta a mai precizat că în ceea ce privește regimul de creanțe bugetare a obligațiilor la fondul pentru mediu, precum și executarea acestora, inclusiv aplicarea dobânzilor și a penalităților pentru plata cu întârziere, în funcție de perioada în care au luat naștere respectivele drepturi de creanță și obligațiile fiscale corelative sunt aplicabile dispozițiile OG nr.11/1996, OG 61/2002 și OG nr.92/2003.

În ceea ce privește termenul de prescripție, s-a susținut că fiind vorba de creanțe bugetare, în cauză se aplică termenul de 5 ani conform art.89 din Codul d e procedură fiscală.

Intimata reclamantă -" "- nu a formulat întâmpinare la cererea de recurs, deși a fost legal citată cu această mențiune.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, în raport de prevederile art.3041Cod pr.civilă, Curtea apreciază prezentul recurs ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:

Reprezentanții Administrației Fondului pentru Mediu au efectuat o inspecție generală la reclamantă privind modul de evidențiere, calcul și virare a obligațiilor față de Fondul pentru Mediu.

Inspecția a cuprins perioada 07.06.2002 - 31.12.2006 (fila nr.3 și următoarele din dosarul de fond).

Din constatările echipei de control rezultă că aceștia au reținut, referitor la contribuția pentru sumele datorate de agenții economici pentru emisiile de poluanți în atmosferă, că societatea nu a depus declarațiile privind obligațiile la Fondul pentru mediu pentru perioada 07.06.2002 - 31 decembrie 2005, depunând în schimb declarațiile pentru perioada 01.01.2006 - 31.12.2006.

S-a mai reținut că societatea nu a efectuat plăți la bugetul fondului pentru mediu, generându-se astfel pentru această perioadă majorări de întârziere.

În ceea ce privește contribuția datorată pentru cantitatea de ambalaje introdusă pe piața națională de către producătorii și importatorii de bunuri ambalate, s-a reținut că societatea, pentru perioada octombrie 2003 - decembrie 2006 nu a depus toate declarațiile și nu a efectuat în totalitate plățile aferente acestei contribuții, calculându-se pentru această perioadă majorări de întârziere.

În urma desfășurării inspecției s-a stabilit o datorie totală de 6.950 lei, din care contribuție datorată - 4334 lei; dobânzi - 2506 lei și penalități de 110 lei.

Împotriva raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere întocmite pe baza acestuia s-a exercitat calea plângerii prealabile.

Prin decizia nr.53/29.11.2007, a respins contestația reclamantei, cu precizarea că sumele sunt datorate, iar în ceea ce privește dobânzile și penalitățile, sunt aplicabile prevederile din legislația fiscală.

În ceea ce privește caracterul creanței, Curtea constată, astfel cum în mod corect s-a reținut și de către instanța de fond, că în perioada cât a fost în vigoare Legea 73/2000, taxa privind fondul de mediu nu făcea parte din categoria creanțelor bugetare.

Soluția rezultă din chiar prevederile art.2 din Legea nr.73/2000 modificată prin OUG nr.93/2991, care stabilea expres în art.2 că acest fond este un fond special extrabugetar, ce se constituie, se gestionează și se utilizează, în conformitate cu prevederile acestei legi și a altor dispoziții legale.

Legea nr.72/1996, abrogată prin Legea nr.500/2002, stabilește cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice, precum și responsabilitățile instituțiilor publice, implicate în procesul bugetar, precizând că dispozițiile ei se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării și raportării bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, bugetului trezoreriei statului, bugetelor instituțiilor publice autonome, bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale, după caz, bugetelor instituțiilor publice finanțate din venituri proprii, bugetului fondurilor provenite din credite externe, contractate sau garantate de stat și ale căror rambursări, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice bugetului fondurilor externe nerambursate.

În înțelesul legii privind finanțările publice, fondurile speciale sunt venituri publice constituite prin legi speciale, prin care se stabilesc și destinațiile acestora (art.2 pct.28).

Articolul 78 din Legea 500/2002 prevede că bugetele fondurilor speciale aprobate prin legi speciale, care se constituie și se administrează în afara bugetului de stat și a bugetului asigurărilor de stat sunt bugetul fondului pentru asigurările sociale de sănătate și bugetul asigurărilor de șomaj.

Din coroborarea celor două texte din Legea privind finanțele publice se deduce că fondul pentru mediu, caracterizat ca fond special de Legea nr.73/2000 nu face parte din categoria fondurilor speciale în înțelesul Legii 500/2002, textul art.78 din Legea nr.500/2002 definind expres noțiunea de fond special, respectiv fondul pentru asigurări sociale de sănătate și bugetul asigurărilor de șomaj.

Curtea apreciază că textul art.2 din Legea nr.73/2000 modificată, interpretat prin coroborare cu art.78 din Legea nr.500/2002, demonstrează că numai constituirea, gestionarea și utilizarea fondurilor pentru mediu se face în conformitate cu prevederile Legii privind finanțele publice, neputându-se trage în niciun caz concluzia că fondul pentru mediu are regimul juridic al fondurilor bugetare, fiind dimpotrivă fond extrabugetar.

Că regimul juridic al fondului pentru mediu nu este același cu cel al fondurilor bugetare rezultă și din OUG 196/2005, act normativ care prevede expres în art.12, că veniturile la fondul pentru mediu urmează regimul juridic al impozitelor, taxelor, contribuțiilor și al altor sume datorate bugetului general consolidat, reglementat de OG nr.92/2003 prin Codul d e procedură fiscală republicată cu modificările și completările ulterioare.

În nota de fundamentare a OUG nr-196/2005 se arată că este necesară clarificarea de urgență a regimului juridic al veniturilor din care se constituie fondul pentru mediu, proiectul de act normativ stabilind aplicabilitatea Codului d e procedură fiscală, precum și reglementarea atribuțiilor M în ceea ce privește activitatea de declarare, constatare, control, colectare, soluționare a contestațiilor și executare silită a contribuțiilor datorate la Fondul pentru mediu.

În consecință, numai de la intrarea în vigoare a OUG nr.196/2005, fondul pentru mediu are același regim cu fondurile bugetare, până la apariția Ordonanței, regimul fiind diferit.

În acest context, Curtea apreciază că nu se datorează dobânzi și majorări de întârziere asupra fondului neachitat, până la intrarea în vigoare a OUG nr.196/2005, act normativ care a stabilit expres aplicabilitatea reglementărilor fiscale în materia gestionării, a regimului juridic al contribuției datorate la fondul pentru mediu.

Punctul de vedere exprimat de în actul de control și în cuprinsul prezentei cereri de recurs excede prevederilor legale și constituționale.

În acest sens, se mai arată că, în conformitate cu dispozițiile art.78 din Constituția României, legea intră în vigoare în 3 zile de la data publicării sau la o altă dată ulterioară prevăzută în textul ei, ceea ce reprezintă consacrarea constituțională a principiului general de drept privind neretroactivitatea legii.

domeniului de aplicare a normelor instituite în materie fiscală și asupra altor taxe, echivalează cu aplicarea prin analogie a legii, ceea ce contravine principiilor constituționale.

Așa cum rezultat din analiza legislației aplicabile în speță, precum și a legii finanțelor publice,până la data intrării în vigoare a OUG 196/2005, fondul pentru mediu nu făcea parte din categoria creanțelor bugetare, acesta fiind fond extrabugetar, așa încât nu se pot aplica majorările, dobânzile și penalitățile prevăzute în actele normative ca fiind aplicabile creanțelor bugetare.

Legea nr.73/2000 care reglementează constituirea, gestionarea și utilizarea fondului pentru mediu conține și sancțiunile aplicabile în caz de încălcare a prevederilor acestei legi.

Astfel în art.12 alin.2 se dispune că neplata sumelor reprezentând venituri la fondul pentru mediu constituie contravenție și se sancționează cu amendă.

În afara considerațiilor deduse din interpretarea logică și sistematică a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea mai reține și argumentul dedus din reglementarea expresă a sancțiunilor ce se aplică în caz de neplată a sumelor.

Prin stabilirea în sarcina reclamantei a majorărilor și penalităților de întârziere, până la intrarea în vigoare a OUG nr.196/2005, pârâta a adăugat la lege, calculând sancțiuni pecuniare de natura majorărilor și penalităților.

Având în vedere aceste considerente și ținând seama de sumele achitate în perioada supusă controlului se apreciază că în mod corect instanța de fond a admis în parte acțiunea și a menținut actele de control pentru sumele care nu au fost constituite și nici nu au fost achitate de către reclamantă, înlăturând dobânzile și penalitățile de întârziere calculate de către pârâtă.

Urmează ca, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod pr.civilă, constatându-se că în cauză nu există motivele legale de casare sau modificare a sentinței atacate să se dispună respingerea recursului formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU împotriva sentinței nr.387 din data de 30 mai 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului O l

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 23 Octombrie 2008

PREȘEDINTE: Doina Ungureanu

JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu

JUDECĂTOR 3: Magdalena Fănuță

Grefier,

Red.jud.

LF/ 2 ex/19.11.2008

Jud.fond:

Președinte:Doina Ungureanu
Judecători:Doina Ungureanu, Teodora Bănescu, Magdalena Fănuță

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Decizia 2165/2008. Curtea de Apel Craiova